2ra-1474/19 — repararea prejudiciului material și moral

dosar nr. 2ra-1474/2019 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: (C. Guzun) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (V. Sîrbu , V. Negru, A. Bostan) Î N C H E I E R E 11 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Dumitru Mardari Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva lui Ruslan Petric și Oleg Senchakovych, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat, împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar și s-a menținut hotărârea din 23 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La data de 03 iulie 2017, Stanislav Gontar și Vera Gontar s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ruslan Petric și Oleg Senchakovych, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat.

În motivarea acțiunii, reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar, au invocat că conform extrasului nr. 11827 din Registrul de stat al persoanelor juridice din data de 30 mai 2016, începînd cu anul 1993, Stanislav Gontar și Vera Gontar au fost fondatorii SRL “Traian-Con” cu cota de participare: Stanislav Gontar – 90 % și Vera Gontar – 10 %. Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au indicat că la data de 04 aprilie 2014, ulterior la 16 aprilie 2014 SA ”Covis” în mod ilegal a depus o cerere introductivă față de SRL “Traian-Con”, motivul fiind un proces contravențional pornit în privința SRL “Traian-Con” și executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu. Creditorul SA ”Covis” prin reprezentantul său Oleg Senchakovych, conform cererii introductive, l-a desemnat în calitate de administrator provizoriu pe ÎI “Petric Ruslan”.

Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au precizat că la 08 aprilie 2014 1 cererea introductivă față de SRL ”Traian-Con” nu a fost admisă pe motivul nerespectării procedurii înaintării cererii introductive. La data de 23 aprilie 2014 cererea introductivă față de SRL ”Traian-Con” a fost admisă, deși neajunsurile indicate în decizia din 08 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău nu au fost lichidate. Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au invocat că prin raportul administratorului provizoriu al SRL “Traian-Con” - ÎI ” Petric Ruslan”, prezentând instanței informații eronate despre situația economico-financiară a SRL “Traian- Con”, convinge instanța de insolvabilitate ca prin hotărârea din 09 iunie 2014 a Curții de Apel Chișinău să se dispună intentarea procedurii simplificate a falimentului în lipsa și fără înștiințarea SRL “Traian-Con”.

Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au susținut că la data de 03 iulie 2014, (data ședinței de judecată de la Judecătoria Botanica mun. Chișinău proces intentat de SRL “Traian-Con” față de creditorul SA ”Covis” și intervenientul accesoriu Nicolae Nicolaescu) administratorul/lichidatorul Ruslan Petric s-a prezentat în ședință și deși nu a executat hotărârea din 09 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău, nu a publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nu a făcut notificări către Registrul de stat al persoanelor juridice și în calitate dc administrator legal al SRL ”Traian-Con”, a renunțat la procesul în care se examina legalitatea executării unui act al executorului judecătoresc, prin care a fost vândut ilegal bunul mobil automobilul de model „Toyota-RAV 4” al SRL ”Traian-Con”.

Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au menționat că cu toate că hotărârea din 09 iunie 2014 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a intentat procedura simplificată a falimentului față de SRL ”Traian-Con” a fost casată și trimisă la rejudecare, administratorul provizoriu nu mai întocmește un alt raport, și cu aceleași informații eronate vine în instanță pentru a confirma că SRL ”Traian- Con” nu are bunuri și că nu poate să achite procedura de judecată și că nici un terț nu se găsește pentru a compensa toate aceste cheltuieli. La data de 10 martie 2015 Curtea de Apel Chișinău emite o nouă hotărâre de intentare a procedurii simplificate a falimentului, iar în procesul continuu de la Judecătoria Botanica mun.

Chișinău administratorul/lichidatorul din nou se prezintă pentru a declara că nu are careva pretenții față de SA ”Covis” și executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu în realizarea prin comision a bunului aflat la balanța SRL ”Traian- Con”. Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au declarat că în procesul de insolvabilitate, prin încheierile din 19 aprilie 2016 și 14 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, administratorul î-și dobândește pe căi nelegale o remunerație în sumă de 148820 lei și respectiv-76000 lei, pe care a obținut-o prin executorul judecătoresc Rodica Gorgurova și pe lângă aceasta, în cerere se solicită și calcularea dobânzilor de întârziere. Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au relatat că prin hotărârea din 14 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în lipsa debitorului, se aprobă bilanțul de lichidare și se încetează procesul față de SRL ”Traian-Con”.

Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar consideră că pârâții sânt responsabili pentru săvârșirea acțiunilor în vederea deteriorării, distrugerii și ulterior lichidării unui bun ca complex patrimonial familial. 2 Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au menționat că pentru angajarea răspunderii delictuale trebuie să fie întrunite cumulativ următoarele condiții: autorul să fi săvârșit o faptă cu caracter ilicit. In speță, fapta ilicită a pârâților, în aprecierea părții reclamante constă în lichidarea SRL ”Traian-Con” pe căi nelegale; să existe un prejudiciu. In speță, prejudiciul material și moral constă în suportatea cheltuielilor legate de procesul de insolvabilitate, cât și profitul în urma distrugerii bunului.

La fel, indică că prejudiciul suportat de reclamanți este în legătură directă cu acțiunile pârâților. Reclamanții Stanislav Gontar și Vera Gontar au solicitat admiterea acțiunii, încasarea prejudiciului material în sumă de 265980 lei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 23 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, s-a respins, ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva lui Ruslan Petric și Oleg Senchakovych, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu cu privire la repararea prejudiciului cauzat.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar și s-a menținut hotărârea din 23 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva lui Ruslan Petric și Oleg Senchakovych, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat. În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 04 aprilie 2014 creditorul SA ”Covis” a depus cerere cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL ”Traian-Con”. Prin încheierea din 23 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău, cererea introductivă a fost admisă, cu desemnarea în calitate de administrator provizoriu al SRL “Traian-Con” a ÎI “Petric Ruslan”.

Prin hotărârea din 10 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost dispusă intentarea procedurii simpificate a falimentului și dizolvarea debitorului SRL ”Traian-Con”, fiind desemnat în calitate de administrator provizoriu Ruslan Petric. Prin încheierea din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă parțial cererea lichidatorului Ruslan Petric privind încasarea remunerației pentru perioada provizorie și pentru perioada îndeplinirii funcțiilor de lichidator și a fost încasat, din contul lui Stanislav Gontar și Vera Gontar în beneficiul lichidatorului SRL ”Traian-Con” Ruslan Petric remunerația pentru perioada porvizorie în sumă de 72820 lei și pentru perioada îndeplinirii funcției de lichidator în sumă de 76000 lei, sumele fiind încasate prin prisma art. 70 și 247 din Legea insolvabilității.

Încheierea din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost menținută prin încheierea Colegilului civil, comercial și de contencios administrativ ai Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016. Instanța de apel a indicat că la materialele cauzei nu au fost prezentate înscrisuri probatorii ce ar confirma comiterea de către intimați a unei fapte ilicite în raport cu apelanții, din care considerente pretențiile reclamanților cu privire la încasarea prejudiciului moral devine și ea neîntemeiată, or conform art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune 3 altfel.

Instanța de apel consideră absolut întemeiată și legală soluția instanței de fond prin care au fost respinse ca fiind neîntemeiate pretențiile lui Gontar Stanislav și Gontar Vera indicate în cererea de chemare în judecată, iar argumentele invocate de partea apelantă în acest sens - nefondate, acestea fiind o reiterare a celor invocate în prima instanță, care le-a cercetat minuțios și apreciat corect. In sensul dezbaterii argumentelor invocate în cererea de apel, instanța de apel consideră relevant avizul nr. 11 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești, în care se menționează că, obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile nu trebuie înțeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare ridicat.

Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura hotărârii, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea si redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.

Instanța de apel a menționat că argumentele expuse de către Stanislav Gontar și Vera Gontar în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 Cod de procedură civilă. La data de 18 mai 2019 Stanislav Gontar și Vera Gontar au declarat prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar.

În motivarea cererii de recurs recurenții Stanislav Gontar și Vera Gontar au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a apreciat în mod arbitrar probele, a aplicat în mod eronat normele de drept material și normele de drept procedural. Recurenții Stanislav Gontar și Vera Gontar au invocat că circumstanțele importante ale cauzei nu au fost cercetate de către instanța de apel deoarece ridicarea dreptului debitorului de administrare și obligarea de a transmite în cel mult 3 zile lucrătoare documentele activității economice și de evidență contabilă inclusiv ștampila întreprinderii, pentru a nu fi posibil depistarea modului ilegal de realizare a bunului întreprinderii.

Recurenții au mai indicat că pretențiile lor privind lichidarea întreprinderii SRL „Traian Con” pe cai ilicite sunt analizate doar prin prisma acțiunilor legate de intentarea procesului de insolvabilitate fară examinarea si aprecierea faptelor anterioare intentării procesului de insolvabilitate. Recurenții Stanislav Gontar și Vera Gontar au declarat că instanța de apel nu 4 a constatat că apariția stării de insolvabilitate consta în supraîndatorarea debitorului, în cazul în care aceasta este persoana juridica responsabila de creanțele în limitele patrimoniului sau, iar la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activitatii lui, dacă acest fapt este posibil și este prevăzut în art. 10, alin. (3) Legea insolvabilității, pentru a nu prejudicia material și moral asociații întreprinderii.

Recurenții Stanislav Gontar și Vera Gontar au indicat că instanța de apel a interpretat eronat art. 1398 Cod civil și norma de drept comun în materie raspunderii delictuale a obligațiilor delictuale care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului extracontractual menționând la caz că nu se atestă nici o probă din care să rezulte că Ruslan Petric și Oleg Senchakovych ar fi fost atrași la raspundere penală, contravențională, disciplinară, în temeiul faptelor invocate de reclamanți în cererea de chemare în judecată.

Recurenții Stanislav Gontar și Vera Gontar au declarat că instanța de apel eronat a considerat că estimarea valorii prejudiciului material prin metoda valoarea de bilanț, pe care o avea compania SRL “Traian Con” pâna la începerea acțiunilor de distrugere începute de către SA “Covis”, cu implicarea ulterioară a executorului judecătoresc Nicolae Nicolaescu si a administratorului autorizat Ruslan Petric, în suma de 265980 lei nu constitie venitul efectiv plus venitul ratat, iar pentru repararea prejudiciului fie efectiv, fie cel ratat, trebuie sa fie dovedită legătura cauzală între încalcarea (neexecutarea) obligațiunilor și pagubele cauzate întreprinderii. Recurenții Stanislav Gontar și Vera Gontar au menționat că în cererea de chemare în judecată au solicitat formarea unei comisii pentru evaluarea corectă și legală a pagubelor produse în urma desființării întreprinderii SRL “Traian Con”, solicitare respinsă de către instanța de judecată prin încheiere.

Totodată, instanța de judecată nu constată ca reclamanții odată atrași în cauza civilă privind intentarea procesului de insolvabilitate, au fost lipsiți de dreptul de dispoziție pentru a intenta careva acțiuni împotriva părților si a intervenientului accesoriu, fapt ce justifică imposibiltatea de a prezenta careva probe în acest sens și legătura cauzală între fapta ilicită dovedită prin sentința, act contravențional sau disciplinar si prejudiciul cauzat. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 25 martie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 3369 (f.d.

18, vol. II), fiind recepționată de recurentul Stanislav Gontar la data de 21 februarie 2019, fapt confirmat prin recipisă anexat la materialele cauzei (f.d. 20, vol. II). În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Stanislav Gontar și Vera Gontar la data de 18 mai 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. La 26 iunie 2019, în adresa intimaților Ruslan Petric și Oleg Senchakovych, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu, a fost expediată copia recursului declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. 5 Intimații Ruslan Petric și Oleg Senchakovych, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu nu și-au vaforificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate 6 interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva lui Ruslan Petric și Oleg Senchakovych, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nicolae Nicolaescu cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Dumitru Mardari Nina Vascan 7