3ra-980/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-980/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Pasecinic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Valeriu Mitrofan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valeriu Mitrofan împotriva directorului Centrului de Excelență în Construcții din

municipiul Chișinău, Valeriu Pelivan cu privire la obligarea furnizării informației,

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Valeriu Mitrofan și a fost menținută hotărârea din 08 august

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 15 martie 2018 Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva directorului Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău,

Valeriu Pelivan cu privire la obligarea furnizării informației.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 08 februarie 2018 a recepționat de

la Administrația Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău niște scrisori

expediate SRL „Ozun Cons”, iar ca rezultat a constatat că acest agent economic grav

încalcă prevederile stabilite prin care s-a anunțat licitația privind efectuarea unor lucrări

de reconstrucție a locului de studii la Centrul de Excelență în Construcții din mun.

Chișinău.

La data de 12 februarie 2018 a expediat o cerere privind accesul la informație

directorului Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău prin care a

solicitat să-i fie eliberată copia procesului verbal de constatare din 13 octombrie

2017, semnat de persoanele de răspundere ce confirmă faptul că se efectuează unele

lucrări contrar proiectului aprobat inițial și copia documentelor aprobate de toate

părțile semnatare, care confirmă acordul prin care a permis modificarea ulterioară a

unor lucrări contrar proiectului inițial.

În termenul stabilit în Legea privind accesul la informație nu a recepționat

1

răspunsul solicitat. Astfel, a considerat Valeriu Mitrofan că prin inacțiunile

directorului Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, i-a fost

încălcat grav accesul la informație.

A solicitat reclamantul Valeriu Mitrofan obligarea directorul Centrului de

Excelență în Construcții din mun. Chișinău, Valeriu Pelivan, să-i elibereze copia

procesului-verbal de constatare din 13 octombrie 2017, semnat de factorii de răspundere

ce confirmă faptul că se efectuează unele lucrări contrar proiectului aprobat inițial și

copia documentelor aprobate de toate părțile semnatare, care confirmă acordul prin care

s-a permis modificarea ulterioară a unor lucrări contrar proiectului inițial; 2) aplicarea

unei sancțiuni directorului Valeriu Pelivan în conformitate cu legislația în vigoare,

repararea de către directorul Valeriu Pelivan a prejudiciului în mărime de 1000 de lei

cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază

dreptul de acces la informații, precum și admiterea neîntîrziată a cererii sale.

Prin hotărârea din 08 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Valeriu Mitrofan a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la data de 09 august 2018, Valeriu

Mitrofan a declarat apel împotriva hotărârii din 08 august 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Valeriu Mitrofan și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe dispozițiile

art. 10 alin. (1)-(3), 11 alin. (1), 15 alin. (1) și (3), 16 alin. (1), 20 alin. (1)-(2) din Legea

privind accesul la informație, art. 17 alin. (1), art. 25 alin. (1) lit. a), art. 26 alin. (1) din

Legea contenciosului administrativ și au argumentat concluzia de respingere a acțiunii

prin faptul că, la data de 27 februarie 2018 ora 16:19, Centrul de Excelentă în

Construcții din mun. Chișinău, prin poștă electronică a oferit reclamantului Valeriu

Mitrofan răspuns la cererile cu privire la informație nr.07/18- 15/18.

Mai mult decât atât, reclamantului-apelant Valeriu Mitrofan prin răspunsul

nominalizat i-a fost comunicat că, reieșind din faptul că nu răspunde la telefonul de

contact și poșta electronică indicate de dumnealui în cererile privind accesul la

informație depuse în luna februarie 2018, întru respectarea termenului de prezentate a

informațiilor solicitate, repetat îi aduce la cunoștință că potrivit Hotărârii Guvernului

RM nr.372 din 21.12.2015, punctul 11 din anexa nr. 1, serviciile de copiere urmează a fi

suportate de solicitantul de informații.

Prin urmare, reclamantul-apelant Valeriu Mitrofan a fost informat despre faptul că

pentru a primi copiile documentelor solicitate prin cererile 07/18-15/18 depuse în luna

februarie 2018 este necesar să achite în casa instituției cheltuielile de copiere conform

tarifului 1 lei MD per foaie. Iar, despre disponibilitatea suportării acestor cheltuieli să

informeze pârâtul-intimat în cel mai scurt timp, pentru a nu depăși termenele de

prezentare a informațiilor solicitate, consecințele fiind puse pe seama reclamantului-

apelant (f.d.21).

2

În continuare, instanțele judecătorești au reținut faptul că reclamantul Valeriu

Mitrofan prin cererea 07/18 din 12 februarie 2018 a solicitat eliberarea actelor care fac

obiectul acțiunii în speță, la care pârâtul-intimat i-a expediat răspuns prin poșta

electronica la 27 februarie 2018, ora 16:19, astfel încadrându-se în termeni legali

prevăzuți de lege.

La data de 14 iunie 2019, Valeriu Mitrofan, a depus cerere de recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a încălcat esențial și a aplicat eronat

normele de drept material.

A invocat că decizia instanței de apel contravine prevederilor art. 20 alin. (1) din

Constituția Republicii Moldova raportat la prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de

procedură civilă. La fel, a susținut că decizia instanței de apel este contrară prevederilor

art. 239 Codul de procedură civilă. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

argumentelor invocate în apel și nu a dat apreciere corespunzătoare tuturor probelor

administrate la actele cauzei.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ.

3

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 19 februarie 2019 și a fost

expediată părților la data de 05 aprilie 2019, dar date care ar confirma recepționarea

acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, cererea de recurs depusă la data de 14 iunie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de Valeriu Mitrofan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

4

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Valeriu Mitrofan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă

și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.

433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul depus de Valeriu Mitrofan se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Druță

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

6