3ra-1149/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1149/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1149/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

judecătorii Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Nina Ani reprezentată de

avocatul Petru Coșleț,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Nina Ani

reprezentată de avocatul Petru Coșleț împotriva Primăriei și Consiliului

mun. Chișinău, Alexandru Ani, Angelei Gîrleanu și Elenei Lipcan cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Nina Ani reprezentată de avocatul Petru Coșleț,

c o n s t a t ă:

La 26 iulie 2017 Nina Ani reprezentată de avocatul Petru Coșleț a depus

,

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului mun. Chișinău,

Alexandru Ani, Angelei Gîrleanu și Elenei Lipcan cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată, avocatul Petru Coșleț a relatat că

Nina Ani într-un alt proces judiciar (dosarul nr. 2-75/16) a depus cerere de

intervenire în proces în interes propriu împotriva lui Alexandru Ani, Angelei

Gîrleanu și Elenei Lipcan privind repunerea în termen, anularea actelor juridice și

recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cote-părți din bunurile imobile din

str. XXXXXX, mun. XXXXXX, care a fost admisă prin încheierea din

19 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

La 17 ianuarie 1969 Nina Ani s-a căsătorit cu Vasilii Ani, tatăl co-pârâtului

Alexandru Ani și după înregistrarea căsătoriei s-au instalat cu traiul în

mun. XXXXXX, str. XXXXXX.

În vara anului 1972 Stepan Lozovan și Ana Lozovan fiind în vârstă înaintată

și care locuiau într-o căsuță cu dimensiunile de aproximativ 14 m2, amplasată pe

un teren de aproximativ 800 m2, pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, au apelat la

Nina Ani și Vasilii Ani cu rugămintea de a-și construi casă de locuit pe terenul

1

aflat în posesia și folosința lor, în scopul de a avea grijă de ei la bătrânețe.

Acceptând propunerea, în vara anului 1972 au început edificarea casei de locuit cu

dimensiunile aproximativ 6,0 m2 x 4 m2, pe terenul atribuit lui Stepan Lozovan și

Anei Lozovan, iar la 14 octombrie 1972 Stepan Lozovan a întocmit un testament

pe numele lui Vasilii Ani.

La 01 ianuarie 1973, Ana Lozovan a decedat, iar Nina Ani si Vasilii Ani au

finisat casa de locuit și au trecut cu traiul în aceasta.

Reieșind din faptul că casa în care locuia Stepan Lozovan era în stare avariată

și se demola, Nina Ani si Vasilii Ani i-au propus acestuia să locuiască cu ei în casa

nou construită, fapt acceptat de ultimul.

Ulterior, Nina Ani si Vasilii Ani au mai construit două anexe la casa de locuit,

două sure, un beci si alte constructii necesare în gospodărie.

La 04 martie 1981 Stepan Lozovan a decedat, iar Nina Ani si Vasilii Ani au

continuat să locuiască în casa de locuit și anexele construite de ei.

La 27 februarie 1986 Nina Ani și Vasilii Ani au desfăcut căsătoria, bunurile

dobândite în timpul căsătoriei nefiind partajate.

În anul 1999 Nina Ani a plecat la muncă în Italia, iar în anul 2003 după ce și-a

legalizat actele de ședere pe teritoriul Italiei, a revenit acasă și a contribuit cu surse

financiare la reparația capitală a construcțiilor din str. XXXXXX, mun. XXXXXX.

La 27 martie 2010 a decedat Vasilii Ani și Nina Ani a contribuit cu surse

financiare la înmormântarea acestuia.

Ulterior, Nina Ani a aflat că bunurile imobile construite în timpul căsătoriei

cu Vasilii Ani, au fost inițial înregistrate nelegitim cu drept de proprietate după

Stepan Lozovan și Ana Lozovan, iar în baza certificatului de moștenitor

testamentar nr.1-65 din 05 ianuarie 1990, dreptul de proprietate asupra acestor

bunuri imobile a fost înregistrat doar după Vasilii Ani, care la rândul său le-a testat

în proporții de 2/3 cote-părți Elenei Lipcan și 1/3 cotă-parte lui Alexandru Ani.

La 29 iulie 2015, Alexandru Ani a donat cota sa parte din bunuri Angelei

Gîrleanu. Nina Ani a contestat în instanța de judecată actele juridice în baza cărora

au fost testate 1/2 cotă-parte din bunurile imobile construite împreună cu Ani

Vasilii.

La 28 martie 2017 a constatat că, la 31 octombrie 1988 Vasilii Ani a depus

cerere către Comitetul executiv al Sovietului raional Octombrie de deputați ai

norodului, prin care a solicitat înregistrarea doar după el dreptul de proprietate

asupra bunurilor imobile construite în timpul căsătoriei cu Nina Ani.

Prin hotărârea Comitetului executiv al Sovietului raional Octombrie de

deputați ai norodului nr.4/4-4 din 11 aprilie 1989, dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile litigioase a fost recunoscut după decedații Stepan Lozovan și

Ana Lozovan, dar nu după Vasilii Ani, iar prin certificatul de moștenitor

testamentar nr.I-65 din 05 ianuarie 1990, dreptul de proprietate asupra acestor

bunuri imobile a fost înregistrat după Vasilii Ani.

La 30 martie 2017 a depus o cerere prealabilă Consiliului mun. Chișinău, prin

care a solicitat anularea actului administrativ.

Prin scrisoarea nr.06-111/2311 din 07 aprilie 2017 cererea prealabilă a fost

respinsă ca fiind depusă tardiv.

Considerând ilegală respingerea cererii prealabile, a depus cerere de majorare

2

a pretențiilor, prin care a solicitat anularea hotărârii Comitetului executiv al

Sovietului raional Octombrie de deputați ai norodului nr.4/4-4 din 11 aprilie 1989.

Prin încheierea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

restituită cererea de majorare a pretențiilor, invocându-se că cererea respectivă

urmează a fi examinată în procedură separată.

Nefiindu-i eliberată încheierea motivată, la 15 mai 2017 a contestat-o cu

recurs nemotivat la Curtea de Apel Chișinău.

Despre data examinării recursului nu a fost informată și nu a depus recurs

motivat.

Prin decizia din 27 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

recursul împotriva încheierii din 12 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, din motiv că nu a fost depus recurs motivat.

Având în vedere că nu a cunoscut și nici nu a putut să cunoască despre

existența hotărârii Comitetului executiv al Sovietului raional Octombrie de

deputați ai norodului nr.4/4-4 din 11 aprilie 1989, Nina Ani a respectat procedura

prealabilă, a înaintat în termen de 30 zile acțiunea în judecată, iar despre adoptarea

deciziei de respingere a recursului împotriva încheierii din 12 mai 2017 a aflat la

27 iunie 2017. Astfel, avocatul Petru Coșleț consideră că reclamanta Nina Ani

întemeiat a omis termenul de contestare a deciziei menționate, motiv din care a

solicitat repunerea în termen.

La 14 iunie 1983, Biroul notarial de Stat nr.4 din or. Chișinău a expediat

Biroului interraional de inventariere tehnică Chișinău o interpelare, prin care a

solicitat informația după cine este înregistrat dreptul de proprietate asupra casei de

locuit din str. XXXXXX, mun. XXXXXX.

Prin scrisoarea nr. 230 din 21 iunie 1983 Biroul interraional de inventariere

tehnică Chișinău a comunicat că dreptul de proprietate asupra casei de locuit

litigioase este înregistrat după Ana Lozovan si Stepan Lozovan în baza

certificatului nr.169 din 08 februarie 1949.

Din actul de inspectare din 19 decembrie 1948, certificatul nr.169 din

08 februarie 1949 și actul de inspectare din 27 octombrie 1972 rezultă că Stepan

Lozovan și Ana Lozovan au edificat în 1933 o căsuță de locuit cu suprafața de

13.7 m2, iar în certificatul de moștenitor testamentar nr.I-65 din 05 ianuarie 1990,

eliberat pe numele lui Vasilii Ani se stipulează că dreptul de proprietate a câte

½ cotă-parte asupra casei de locuit cu suprafața de 79.1 m2, locativă cu suprafața

de 37.9 m2, două saraiuri, beci, veceu, gard și poartă, amplasate pe sectorul de

pământ cu suprafața de 600 m2 din str. XXXXXX, mun. XXXXXX s-a înregistrat

după Stepan Lozovan și Ana Lozovan în baza adeverinței nr. 3129 din

26 decembrie 1952.

Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile litigioase a fost înregistrat

ilegal după defuncții Stepan Lozovan și Ana Lozovan, ca ulterior, în baza

testamentului din 14 octombrie 1972, deciziei ilegale a Comitetului executiv al

Sovietului raional Octombrie de deputați ai norodului nr.4/4-4 din 11 aprilie 1989

și certificatului de moștenitor testamentar nr. I-65 din 05 ianuarie 1990 să fie

înregistrat după Vasilii Ani, care ulterior le-a testat Elenei Lipcan și Alexandru

Ani.

În cadrul examinării cauzei nr. 2-74/16, Nina Ani a constatat că la

3

26 decembrie 2002 Primăria, Consiliul mun. Chișinău a emis decizia nr. 29/14-5

„Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente

caselor de locuit particulare din mun. Chișinău” și Anexa nr. 1 (poziția 672) la

decizia Primăriei, Consiliului mun. Chișinău nr.29/14-5 din 26 decembrie 2002

„Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente

caselor de locuit particulare din mun. Chișinău”, prin care a fost autentificat

dreptul de proprietate după Vasilii Ani asupra bunului imobil cu numărul cadastral

XXXXXX și cu suprafața de 0.0822 ha din str. XXXXXX, mun. XXXXXX,

intravilan.

Prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 6/36-17 din 19 mai 2009 „Cu

privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ

din str. XXXXXX, mun. XXXXXX. dlui Vasilii Ani”, după Vasilii Ani a fost

autentificat dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ nr. 1 cu

numărul cadastral XXXXXX și cu suprafața de 713 m2 din str. XXXXXX,

mun.XXXXXX pentru deservirea și exploatarea casei de locuit particulare

(inclusiv 113 m2 - ca urmare a cumpărării la preț normativ).

Prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de către

Primăria mun. Chișinău la 13 ianuarie 2010, lui Vasilii Ani i s-a atribuit în

proprietate privată terenul cu suprafața de 0.0713 ha, numărul cadastral XXXXXX

din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, intravilan.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.64 din 13 ianuarie 2010, autentificat

de notarul privat Evghenii Berghii, lui Ani Vasilii i s-a înstrăinat terenul cu

numărul cadastral XXXXXX și suprafața de 113 m2 din str. XXXXXX,

mun.XXXXXX, intravilan.

La 27 aprilie 2017 Direcția de arhivă Chișinău i-a eliberat actele

administrative contestate.

Prin cererea prealabilă din 10 mai 2017, Nina Ani a contestat Primăriei și

Consiliului mun. Chișinău actele administrative ilegale.

Prin scrisoarea nr.01/1-09-1010 din 18 mai 2017, recepționată de Nina Ani la

06 iulie 2017 i s-a explicat că actele administrative contestate pot fi anulate doar de

către instanța de judecată.

Reieșind din legătura reciprocă a actelor juridice menționate supra, cât și din

faptul că acestea sunt lovite de nulitate absolută, actele administrative urmează a fi

anulate de instanța de judecată.

Nina Ani reprezentată de avocatul Petru Coșleț a solicitat repunerea acțiunii

în termenul de prescripție ca fiind omis întemeiat; a recunoaște nulă decizia

Comitetului executiv al Sovietului raional Octombrie de deputați ai norodului

nr.4/4-4 din 11 aprilie 1989 „Cu privire la cererea lui Vasilii Ani din

str. XXXXXX”, prin care s-a recunoscut după Stepan Lozovan și Ana Lozovan

dreptul de proprietate asupra casei de locuit cu suprafața de 79,1 m2, veranda „a”,

sarai nr.1 și 2, beci nr.3, de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX; anularea parțială a

deciziei Primăriei, Consiliului mun. Chișinău nr.29/14-5 din 26 decembrie 2002

„Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente

caselor de locuit particulare din mun. Chișinău” și a Anexei nr.1 (poziția 672) la

decizia Primăriei, Consiliului mun. Chișinău nr.29/14-5 din 26 decembrie 2002

„Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente

4

caselor de locuit particulare din mun. Chișinău”, în partea autentificării dreptului

de proprietate după Vasilii Ani asupra ½ cotă-parte din bunul imobil cu numărul

cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0822 ha, de pe str. XXXXXX,

mun.XXXXXX, intravilan; anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr.6/36-17 din 19 mai 2009 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate

privată asupra lotului de pământ din str. XXXXXX, d-lui Vasilii Ani”, în partea

autentificării după Vasilii Ani a dreptului de proprietate privată asupra 1/2 cotă-

parte din lotul de pământ nr. 1 cu numărul cadastral XXXXXX și cu suprafața de

713 m2 din str. XXXXXX, pentru deservirea și exploatarea casei de locuit

particulare (inclusiv 113m2 – ca urmare a cumpărării la preț normativ); anularea

parțială a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de către

Primăria mun. Chișinău la 13 ianuarie 2010 pe numele lui Vasilii Ani, în partea

repartizării în proprietate privată a 1/2 cotă-parte din terenul cu suprafața de 0,0713

ha, numărul cadastral XXXXXX de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, intravilan;

anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr.64 din 13 ianuarie 2010,

autentificat de notarul privat Evghenii Berghii, în partea înstrăinării de către

Primăria mun. Chișinău lui Vasilii Ani 1/2 cotă-parte din terenul cu numărul

cadastral XXXXXX, suprafața de 113 m2, situat pe str. XXXXXX,

mun.XXXXXX, intravilan și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 11 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost respinsă cererea Ninei Ani privind repunerea în termen.

A fost respinsă ca tardivă, cererea de chemare în judecată înaintată de Ani

Nina reprezentată de avocatul Pentru Coșleț împotriva Primăriei și Consiliului

mun. Chișinău, Alexandru Ani, Angelei Gîrleanu și Elenei Lipcan cu privire la

anularea actelor administrative.

Prin încheierea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost corectată greșeala admisă în partea dispozitivă a hotărârii din 11 ianuarie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și înlocuită sintagma „anularea parțială a

deciziei Primăriei, Consiliului mun. Chișinău nr.29/14-5 din 26 octombrie 2002

„Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente

caselor de locuit particulare din mun. Chișinău” și a Anexei nr. 1 (poziția 672) la

decizia Primăriei, Consiliului mun. Chișinău nr.29/14-5 din 26 decembrie 2002” cu

sintagma „anularea parțială a deciziei Primăriei, Consiliului mun. Chișinău

nr.29/14-5 din 26 decembrie 2002 „Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale

ale loturilor de pământ aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău” și

a Anexei nr. 1 (poziția 672) la decizia Primăriei, Consiliului mun. Chișinău

nr.29/14-5 din 26 decembrie 2002”.

La 21 ianuarie 2019, Nina Ani reprezentată de avocatul Petru Coșleț a depus

cerere de apel împotriva hotărârii din 11 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Nina Ani reprezentată de avocatul Petru Coșleț și s-a menținut

hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că apelul declarat este

neîntemeiat, apelanta interpretând eronat normele de drept și situația de fapt, iar

5

hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, adoptată cu aplicarea corectă a

normelor de drept și cu aprecierea juridică cuvenită a probelor, motiv din care

Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a ajuns la concluzia de a respinge apelul

declarat de Nina Ani reprezentată de avocatul Petru Coșleț cu menținerea hotărârii

din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Nina Ani a omis termenul de 30 de zile de adresare în instanța de contencios

administrativ pentru anularea actelor administrative emise de Primăria și Consiliul

mun. Chișinău, cât și a celor subsecvente actelor administrative și nu a prezentat

motive temeinic justificate pentru a fi repusă în termenul de prescripție pentru

contestarea actelor menționate.

La 12 iulie 2019, Nina Ani reprezentată de avocatul Petru Coșleț a declarat

recurs împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond cu emiterea unei decizii noi, de restituire a cauzei la rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel,

declarând că la examinarea cauzei au participat doi judecători care nu aveau

dreptul să participe la examinarea apelului, astfel fiindu-i încălcat dreptul Ninei

Ani la un proces echitabil garantat de art.6 § 1 CEDO.

Instanțele ierarhic inferioare au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și

nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Nina Ani a aflat despre hotărârea Comitetului executiv al Sovietului raional

Octombrie de deputați ai norodului nr.4/4-4 din 11 aprilie 1989 la data de

28 martie 2017 și conform art. 74, 79 Codul civil (în redația anului 1964), termenul

de contestare a acestei hotărâri expiră la data de 28 martie 2020, însă prima

instanță și instanța de apel greșit au ajuns la concluzia că acțiunea a fost depusă

tardiv.

La 30 martie 2017, recurenta a depus cerere prealabilă Consiliului

mun. Chișinău, privind anularea actului administrativ.

La 07 aprilie 2017 cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind depusă tardiv și

de la 07 aprilie 2017 a început curgerea termenului de prescripție de 30 de zile. În

viziunea primei instanțe, termenul în interiorul căruia urma a fi depusă acțiunea în

judecată este 07 mai 2017, pe când recurenta s-a adresat în judecată doar la data de

26 iulie 2017. Prin urmare, instanța a respins cererea de repunere în termen, ca

fiind depusă cu depășirea termenului de 30 de zile, poziție menținută și de instanța

de apel.

A prezentat probe incontestabile, prin care s-a demonstrat că la data de

06 mai 2017, în interiorul termenului de 30 de zile, recurenta a contestat hotărârea

Comitetului executiv al Sovietului raional Octombrie de deputați ai norodului

nr.4/4-4 din 11 aprilie 1989, însă prin încheierea din 12 mai 2017 s-a restituit

cererea respectivă.

La 12 mai 2017, prima instanță nu a emis încheierea motivată, dar numai

dispozitivul acesteia.

La 13 mai 2017, a contestat cu recurs nemotivat încheierea primei instanțe din

12 mai 2017 de restituire a cererii.

6

Prin decizia din 19 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

recursul împotriva încheierii primei instanțe din motiv că nu a fost depus recurs

motivat.

Vina în omiterea termenului de prescripție extinctivă nu-i aparține apelantei ,

dar instanței de judecată care nu a eliberat încheierea motivată.

Ani Nina reprezentată de avocatul Petru Coșleț consideră că cererea privind

repunerea în termen este întemeiată și urma a fi admisă, cu atât mai mult că a fost

respectat și termenul de 30 de zile de depunere a cererii după parvenirea dosarului

de la Curtea de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2),

la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 29 mai 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost recepționată de către reprezentantul recurentei avocatul Petru

Coșleț la 14 iunie 2019, fapt ce rezultă din avizul de recepție (f.d. 244, Vol. II).

Cererea de recurs a fost depusă la 12 iulie 2019, adică în termenul prevăzut de

lege.

Examinând temeiurile recursului depus de Nina Ani reprezentată de avocatul

Petru Coșleț în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

7

examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Nina Ani reprezentată de

avocatul Petru Coșleț, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

8

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă, din recursurile depuse nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu 6 a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

Cu referire la imposibilitatea participării judecătorilor Curții de Apel Chișinău

Anatolie Minciuna și Viorica Mihaila la examinarea apelului, deoarece au

participat la examinarea recursului împotriva încheierii din 12 mai 2017, se rețin

următoarele.

În conformitate cu art.49 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă,

judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de apel nu mai poate

participa la judecarea ei în primă instanță, repetat, în instanță de apel și nici în

instanță de recurs.

Judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de recurs nu mai

poate participa la judecarea ei în primă instanță și nici în instanță de apel sau în cea

de recurs.

Prevederile prezentului articol nu au incidență asupra cazurilor de refuz de

primire a cererii de chemare în judecată în temeiul art. 169, de restituire a cererii de

chemare în judecată în temeiul art. 170 și 171, de scoatere a cererii de pe rol în

temeiul art. 267 sau de încetare a procesului în temeiul art. 265 lit. a) și b), precum

și de respingere a pretențiilor ca fiind tardive.

În conformitate cu art.50 alin.(1) lit. d) Cod de procedură civilă, judecătorul

care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă și-a expus opinia asupra cauzei care se

judecă.

Curtea de Apel Chișinău în componența judecătorilor Anatolie Minciuna,

Liudmila Popova și Viorica Mihaila, prin decizia din 19 iunie 2017 a respins

recursul declarat de Nina Ani împotriva încheierii din 12 mai 2017, ca fiind

nemotivat.

Astfel, în ședința de judecată din 19 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău a

fost examinat un incident de procedură, iar recursul a fost respins ca fiind

nemotivat, fără a fi judecat în fond și a fi menținută încheierea contestată.

Prin urmare judecătorii Anatolie Minciuna și Viorica Mihaila în decizia din

19 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu și-au expus opinia asupra termenului de

prescripție.

Mai mult, Nina Ani și reprezentantul acesteia, avocatul Petru Coșleț, care

conform procesului-verbal al ședinței de judecată a participat la judecarea cauzei

în ordine de apel, nu au înaintat recuzare a judecătorilor Anatolie Minciuna și

9

Viorica Mihaila, iar temeiuri legale de a declara abținere de la judecată aceștia nu

au avut.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Nina Ani reprezentată de avocatul Petru

Coșleț.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ,

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Nina Ani reprezentată de avocatul Petru Coșleț, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

10