2ra-1693/20 — cu privire la partajarea averii, inlaturarea obstacolelor, repunerea in termen, recunoasterea nulitatii certificatului, a certificatelor de mostenitor testamentar, a constractului de donatie si recunoasterea dreptului de proprietate

2ra-1693/20 — cu privire la partajarea averii, inlaturarea obstacolelor, repunerea in termen, recunoasterea nulitatii certificatului, a certificatelor de mostenitor testamentar, a constractului de donatie si recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1693/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Jomiru-Niculiță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nina Ani,

reprezentată de avocatul Petru Coșleț

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Lipcan împotriva

Angelei Gîrleanu cu privire la partajarea averii, înlăturarea obstacolelor și încasarea

cheltuielilor de judecată și

la cererea de chemare în judecată a Ninei Ani împotriva lui Alexandru Ani,

Angelei Gîrleanu, Elenei Lipcan și IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la

repunerea în termen, recunoașterea nulității certificatului, a certificatelor de

moștenitor testamentar, a contractului de donație și recunoașterea dreptului de

proprietate

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Nina Ani, reprezentată de avocatul Petru Coșleț și

Angela Gîrleanu și menținută hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani

constată:

La 3 decembrie 2012, Elena Lipcan, reprezentată de avocatul Raisa Meșteșug

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ani cu privire la

partajarea averii și înlăturarea obstacolelor.

În motivarea acțiunii a invocat că prin certificatul de moștenitor testamentar

nr. 3579 din 11 septembrie 2012, înregistrat la biroul notarial Nelli Pancova, a

devenit proprietară a 2/3 cotă-parte din lotul de teren pentru construcții cu suprafața

de 0,0713 ha, nr. cadastral XXXXX, casa individuală de locuit cu suprafața de 110,9

m2, nr. cadastral XXXXX, construcția accesorie cu suprafața de 10,1 m2,

nr. cadastral XXXXX, construcția accesorie cu suprafața de 31,2 m2, nr. cadastral

1

XXXXX care au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile la 13 septembrie

2012.

A menționat că bunurile menționate le-a dobândit în baza certificatului de

moștenitor testamentar de la defunctul Vasile Ani, iar cealaltă cotă-parte în mărime

de 1/3 i-a fost transmisă cu drept de proprietate lui Alexandru Ani care este fiul

defunctului.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 166, 167 CPC, art. 357,

361 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, partajarea în natură proporțional cotelor

deținute și anume dânsei 2/3 cotă-parte și lui Alexandru Lipcan 1/3 cotă-parte din

lotul de teren pentru construcții cu suprafața de 0,0713 ha, nr. cadastral XXXXX,

casa individuală de locuit cu suprafața de 110,9 m2, nr. cadastral XXXXX,

construcția accesorie cu suprafața de 10,1 m2, nr. cadastral XXXXX, construcția

accesorie cu suprafața de 31,2 m2, nr. cadastral XXXXX și înlăturarea obstacolelor

în folosirea bunurilor ce-i aparțin cu drept de proprietate.

Pe parcursul examinării cauzei, Elena Lipcan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Angelei Gîrleanu, prin care a solicitat partajarea în natură

proporțional cotelor deținute și anume dânsei 2/3 cotă-parte și Angelei Gîrleanu 1/3

cotă-parte din lotul de teren pentru construcții cu suprafața de 0,0713 ha, nr. cadastral

XXXXX, casa individuală de locuit cu suprafața de 110,9 m2, nr. cadastral XXXXX,

construcția accesorie cu suprafața de 10,1 m2, nr. cadastral XXXXX, construcția

accesorie cu suprafața de 31,2 m2, nr. cadastral XXXXX și înlăturarea obstacolelor

în folosirea bunurilor ce-i aparțin cu drept de proprietate.

În motivarea acesteia a invocat că la 29 iulie 2015, Alexandru Ani a transmis

dreptul său de proprietate asupra 1/3 cotă-parte din bunurile menționate către Angela

Gîrleanu în baza contractului de donație nr. 6945 din 29 iulie 2015.

La moment, în imobilul litigios locuiește Angela Gîrleanu, iar ținând cont de

faptul că bunul imobil nu a fost suspus partajării, ultima îi îngrădește dreptul ei de a

avea acces la proprietate sa.

La 27 noiembrie 2015, Nina Ani, reprezentată de avocatul Petru Coșleț a

depus cerere privind intervenirea în proces în calitate de intervenient principal în

cauza dată, înaintând cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ani,

Angelei Gîrleanu, Elenei Lipcan și IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la

repunerea în termen, recunoașterea nulității certificatelor de moștenitor testamentar,

a contractului de donație și recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 ianuarie 1969, a încheiat căsătoria cu

Vasili Ani, tatăl copârâtului Alexandru Ani și s-au instalat cu traiul în mun. XXXXX

str. XXXXX.

În vara anului 1972, Stepan Lozovan și Ana Lozovan, fiind în vârstă înaintată,

care locuiau în mun. XXXXX str. XXXXX, într-o căsuță cu dimensiunile de 13,7 m

amplasată pe un teren cu suprafața de 643 m2, au apelat către ea și Vasili Ani cu

rugămintea de a-și construi o casă de locuit pe terenul aflat în folosința lor, în scopul

de a avea grijă de dânșii la bătrânețe.

2

Astfel, au acceptat această propunere și în vara anului 1972 au început

edificarea unei casei de locuit.

A comunicat că la 14 octombrie1972, Stepan Lozovan a întocmit un testament

pe numele lui Vasili Ani.

La XXXXX, Ana Lozovan a decedat.

În perioada anilor 1973-1974, dânsa și Vasili Ani au finisat casa de locuit din

mun. XXXXX str. XXXXX și au trecut cu traiul în ea.

Totodată, deoarece căsuța în care locuia Stepan Lozovan era în stare avariată

și se demola, i-au propus lui Stepan Lozovan să treacă să locuiască cu dânșii

împreună, fapt, acceptat de ultimul.

Ulterior, dânsa și Vasili Ani au mai construit două anexe la casa de locuit cu

dimensiunile de aproximativ câte 36 m2 fiecare, o șură cu dimensiunile de 30 m2, o

șură cu dimensiunile de 10 m2, un beci cu dimensiunile de 9 m2 și alte construcții

necesare în gospodărie.

La XXXXX, Stepan Lozovan a decedat, iar dânsa și Vasili Ani au continuat

să locuiască pe adresa menționată.

A menționat că la 27 februarie 1986, a fost desfăcută căsătoria dintre ea și

Vasili Ani, însă continuau să ducă o gospodărie comună, bunurile dobândite în

timpul căsătoriei nu au fost partajate.

Totodată, a susținut că în anul 1999, a plecat la muncă peste hotarele țării, iar

în anul 2003, după ce și-a legalizat actele de ședere în XXXXX, a revenit acasă și a

contribuit cu surse financiare la reparația capitală a construcțiilor din str. XXXXX

mun. XXXXX și anume a schimbat acoperișul, podelele, tavanul, geamurile, a

instalat încălzire autonomă.

La XXXXX, a decedat Vasili Ani, dânsa contribuind cu surse financiare la

înmormântarea acestuia.

Recent, a aflat că bunurile imobile construite în timpul căsătoriei cu Vasili

Ani au fost înregistrate nelegitim cu drept de proprietate doar după ultimul și testate

Elenei Lipcan în proporții de 2/3 și lui Alexandru Ani în proporții de 1/3 cotă-parte,

iar ultimul prin contractul de donație din 29 iulie 2015 a donat Angelei Gîrleanu 1/3

cotă-parte din aceleași bunuri.

A considerat că instanța de judecată este în drept să recunoască nul

certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-65 din 15 ianuarie 1990 eliberat pe

numele lui Vasili Ani și parțial nul testamentul prin care Vasili Ani a testat Elenei

Lipcan 2/3 și lui Alexandru Ani 1/3 cote-părți din bunurile imobile teren cu suprafața

de 0,0713 ha, nr. cadastral XXXXX, casa de locuit cu suprafața de 110,9 m2

nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 10,1 m2 nr. cadastral

XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 31,2 m2 nr. cadastral XXXXX din

str. XXXXX mun. XXXXX și să recunoască dreptul ei de proprietate asupra 1/2

cotă-parte din bunurile imobile menționate.

Având în vedere că bunurile imobile menționate au fost edificate de ambii

soți, a precizat că fiecăruia îi revine câte 1/2 cotă-parte ideală, iar Vasili Ani nu era

în drept să testeze toată averea lui Alexandru Ani și Elenei Lipcan, iar în consecință

testamentul eliberat de către Vasili Ani și certificatele de moștenitor testamentar din

3

11 septembrie 2012 și 11 noiembrie 2013 sunt parțial lovite de nulitate absolută și

necesită a fi anulate de instanța de judecată prin prisma art. 217, 219 și 220 Cod

civil.

Prin urmare, și contractul de donație nr. 6945 din 29 iulie 2015 în partea

donării de către Alexandru Ani a 1/6 cotă-parte din bunurile imobile menționate

Angelei Gîrleanu este lovit de nulitate absolută.

La fel, a considerat că urmează a fi repusă în termenul de prescripție de

contestare a actelor juridice lovite de nulitate, deoarece se afla peste hotarele țării și

nu a avut posibilitate de a cunoaște aceste circumstanțe.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 65, 85, 166-167, 116 CPC,

art. 217, 219, 315, 370, 373 Cod civil, art. 19, 20 Codul familiei.

A solicitat admiterea acțiunii, atragerea în proces în calitate de intervenient

principal, repunerea în termenul în vederea contestării actelor juridice, ca fiind omis

întemeiat, recunoașterea nulă a testamentului eliberat de Vasili Ani pe numele Elenei

Lipcan și a certificatului de moștenitor testamentar nr. 7143 din 11 septembrie 2012

în partea testării 1/3 cotă-parte din bunurile imobile litigioase, recunoașterea nulă a

testamentului eliberat de Vasili Ani pe numele lui Alexandru Ani și a certificatului

de moștenitor testamentar nr. 10355 din 18 noiembrie 2013 în partea testării 1/6

cotă-parte din bunurile imobile litigioase, recunoașterea nulă a contractului de

donație nr. 6945 din 29 iulie 2015 în partea donării de către Alexandru Ani către

Angela Gîrleanu 1/6 cotă-parte din bunurile imobile litigioase, recunoașterea

dreptului ei de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din bunurile imobile litigioase,

precum și încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 19 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

a fost admisă cererea Ninei Ani cu privire la intervenirea în proces în calitate de

intervenient principal.

Pe parcursul examinării cauzei, Elena Lipcan, reprezentată de avocatul

Valeriu Scutelnic a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat

partajarea în natură a imobilelor amplasate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 0,713 ha, situat în mun. XXXXX str. XXXXX, proporțional cotei-părți

deținute, atribuindu-i 2/3 cotă-parte, iar Angelei Gîrleanu - 1/3 cotă-parte din

construcții, conform variantei de partajare determinată prin raportul de expertiză

nr. 174 din 30 martie 2015, după cum urmează:

- atribuirea ei 2/3 cotă-parte din casa de locuit lit. A (01) cu S=19,8 m2 în

valoare de 48 582 de lei; anexa lit. A2 (01) cu S=31,4 în valoare de 77 797 de

lei; șura 2 (03) în valoare de 21 340 de lei; WC în valoare de 557 de lei; 2/3

din valoarea porții în valoare de 1 227 de lei și gardului de lemn în valoare de

1 020 de lei.

- atribuirea Angelei Gîrleanu 1/3 cotă-parte din anexa lit. A1 (01) cu S=27,2 m2

în valoare de 69 295 de lei; șura 1 (02) în valoare de 5 876 de lei; beciul 3 în

valoare de 18 306 de lei; 1/3 din valoarea porții în valoare de 1 227 de lei și

gardului de lemn în valoare de 1 020 de lei.

Totodată, a solicitat și încasarea de la Angela Gîrleanu în beneficiul ei a sumei

de 12 893 de lei (diferența dintre valoarea a 2/3 cotă-parte reală și valoarea a 2/3

4

cotă-parte ideală), obligarea pârâtei să nu-i creeze obstacole în folosința a 2/3 cotă-

parte din imobilele amplasate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,713 ha, situat în mun. XXXXX str. XXXXX ce-i aparțin cu drept de proprietate,

atribuirea în folosință ei și pârâtei proporțional cotelor-părți deținute a terenului cu

nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,713 ha din mun. XXXXX str. XXXXX.

Pe parcursul examinării cauzei, Nina Ani, reprezentată de avocatul Petru

Coșleț a depus mai multe cereri de concretizare a acțiunii, solicitând în final

atragerea în proces în calitate de copârât a IP „Agenția Servicii Publice”, Sereviciul

Cadastral teritorial Chișinău, repunerea în termenul de contestare a actelor juridice,

recunoașterea nulă a certificatului nr. 3129 din 26 decembrie 1952 eliberat de biroul

de inventariere tehnică Chișinău, prin care după Stepan Lozovan și Ana Lozovan a

fost recunoscut dreptul de proprietate asupra casei de locuit cu suprafața de 79,1 m2,

suprafața locativă de 37,9 m2 și construcțiilor anexe din str. XXXXX mun. XXXXX,

recunoașterea nulă a certificatului de moștenitor testamentar nr. 1-65 din 15 ianuarie

1990 eliberat de către notarul public Elena Iusimbeli pe numele lui Vasili Ani, prin

care a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra casei de locuit cu suprafața de

79,1 m2, suprafață locativă de 37,9 m2, două anexe, beci, veceu, gard și poartă

amplasate pe terenul cu suprafața de 600 m2 din str. XXXXX mun. XXXXX,

recunoașterea nulă a certificatului de moștenitor testamentar nr. 7143 din 11

septembrie 2012 în partea recunoașterii după Elena Lipcan a dreptului de proprietate

asupra 1/3 cotă-parte din terenul cu suprafața de 0,0713 ha, nr. cadastral XXXXX,

casa individuală de locuit cu suprafața de 110,9 m2, nr. cadastral XXXXX,

construcție accesorie cu suprafața de 10,1 m2, nr. cadastral XXXXX, construcție

accesorie cu suprafața de 31,2 m2, nr. cadastral XXXXX, recunoașterea nulă a

certificatului de moștenitor testamentar nr. 10355 din 18 noiembrie 2013 în partea

recunoașterii după Alexandru Ani a dreptului de proprietate asupra 1/6 cotă-parte

din terenul cu suprafața de 0,0713 ha, nr. cadastral XXXXX, casa de locuit cu

suprafața de 110,9 m2, nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de

10,1 m2, nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 31,2 m2,

nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, recunoașterea nulă a

contractului de donație nr. 6945 din 29 iulie 2015 în partea donării de către

Alexandru Ani către Angela Gîrleanu 1/6 din bunurile imobile și anume terenul cu

suprafața de 0,0713 ha, nr. cadastral XXXXX, casa de locuit cu suprafața de 110,9

m2, nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 10,1 m2,

nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 31,2 m2, nr. cadastral

XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, recunoașterea dreptului ei de proprietate

asupra 1/2 cotă-parte din bunurile imobile și anume terenul cu suprafața de 0,0713

ha, nr. cadastral XXXXX, casa de locuit cu suprafața de 110,9 m2, nr. cadastral

XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 10,1 m2, nr. cadastral XXXXX,

construcție accesorie cu suprafața de 31,2 m2, nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX

mun. XXXXX, precum și încasarea în mod solidar de la pârâți în beneficiul ei a

cheltuielilor de judecată și a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată a Elenei Lipcan.

5

Au fost partajate în natură bunurile imobile din mun. XXXXX str. XXXXX

în modul corespunzător:

- Elenei Lipcan ce-i aparține 2/3 cote-parți au fost atribuite casa de locuit lit. A

(01) cu suprafața de 19,8 m2 cu valoarea de 48 582 de lei; anexa lit. A2 (01)

cu suprafața de 31,4 m2 cu valoarea de 77 797 de lei; șura 2 (03) cu valoarea

de 21 340 de lei, WC cu valoarea de 557 de lei.

- Angelei Gîrleanu ce-i aparține 1/3 cote-parți au fost atribuite anexa lit. A1

(01) cu suprafața de 27,2 m2 cu valoarea de 69 295 de lei, șura 1 (02) cu

valoarea de 5 876 de lei; beciul 3 cu valoarea de 18 306 de lei.

Au rămas în folosință comună gardul de lemn, poarta și terenul aferent.

A fost obligată Angela Gîrleanu să nu creeze obstacole Elenei Lipcan în

folosința a 2/3 cote-părți din bunurile imobile ce îi aparțin cu drept de proprietate

din mun. XXXXX str. XXXXX.

A fost încasată de la Angela Gîrleanu în beneficiul Elenei Lipcan suma de

10 646 de lei ca diferență dintre valoarea cotelor-părți și suma de 3 500 de lei ca

cheltuieli de judecată.

În rest, a fost respinsă acțiunea Elenei Lipcan ca neîntemeiată.

A fost respinsă cererea depusă de Nina Ani cu privire la repunerea acțiunii în

termen.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Nina Ani.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Nina Ani, reprezentată de avocatul Petru Coșleț și Angela

Gîrleanu și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că testamentul întocmit de Lozovan Stepan este un act juridic valabil,

în temeiul căruia a fost eliberat certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-65 din

15 ianuarie 1990, motiv pentru care urmează a fi respinsă ca neîntemeiată pretenția

privind recunoașterea nulității acestuia.

Astfel, prima instanță și instanța de apel au reținut că Vasili Ani a dobândit

prin succesiune dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile litigioase, iar Nina

Ani nu poate pretinde la ele, or Stepan Lozovan a dispus prin testament de dreptul

său asupra bunurilor pe care le deținea, indiferent de cine a participat la edificarea

construcțiilor din mun. XXXXX str. XXXXX, motiv pentru care nu poate fi

recunoscut dreptul de proprietate al Ninei Ani asupra 1/2 cotă-parte din bunurile

imobile, odată ce constituia proprietate personală a soțului dobânditor Vasili Ani.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au evidențiat că nu sunt clare

motivele de recunoaștere a nulității certificatelor de moștenitor nr. 7143 din

11 septembrie 2012 și nr. 10355 din 18 noiembrie 2013, odată ce au fost întocmite

în conformitate cu norma juridică, constituie acte juridice valabile, iar condițiile de

valabilitate referitoare la întocmirea acestora, nu au fost afectate.

Mai mult, dreptul de proprietate a lui Alexandru Ani și al Elenei Lipcan a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile în baza acestor certificate la 19 noiembrie

2013 și respectiv, la 13 septembrie 2012.

6

Respectiv, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că în partea

recunoașterii nulității certificatului de moștenitor testamentar nr. 7143 din

11 septembrie 2012, cererea depusă de Nina Ani este tardivă, ultima nu a probat

omiterea termenului în baza unor circumstanțe și dovezi care ar motiva depunerea

prezentei acțiuni după termen, or toate pretențiile solicitate au ca obiect bunurile

imobile din str. XXXXX mun. XXXXX, iar Registrul bunurilor imobile este unul

public și orice persoană fără justificarea vreunui interes are acces la informația

deținută și poate solicita, cerceta, lua cunoștință cu informația din registru și

documentele adiționale.

La fel, nu este argumentată nici în drept nici în fapt pretenția privind

recunoașterea nulității contractului de donație nr. 6945 din 29 iulie 2015 în partea

donării de către Alexandru Ani către Angela Gîrleanu 1/3 din bunurile imobile

amplasate pe str. XXXXX mun. XXXXX.

În partea recunoașterii nulității certificatului nr. 3129 din 26 decembrie 1952

eliberat de biroul de inventariere tehnică Chișinău, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au menționat că actul normativ în baza căruia se solicită a fi declarat nul

este Codul civil din 26 decembrie 1964, în vigoare din 1 iulie 1965, adică în baza

unui act care nu era în vigoare la momentul eliberării certificatului contestat.

Mai mult ca atât, la data întocmirii certificatului menționat, Nina Ani nu se

afla în căsătorie cu Vasile Ani, drepturile sau interesele sale legitime nu erau afectate

și pe parcurs, aceasta nu s-a interesat de posibilitatea apărării drepturilor sale care

consideră că au fost încălcate.

La 2 septembrie 2020, Nina Ani, reprezentată de avocatul Petru Coșleț a

declarat recurs împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii depusă de ea și de respingere a acțiunii depusă de Elena Lipcan, precum și

încasarea în mod solidar de la intimați a cheltuielilor de judecată și de asistență

juridică.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au interpretat

circumstanțele cauzei, iar în consecință, eronat au aplicat legea materială.

A remarcat că, contrar prevederilor art. 130 alin. (4) CPC, instanțele de

judecată ierarhic inferioare nu au dat nicio apreciere actului de inspectare din

19 decembrie 1948, certificatului nr. 169 din 8 februarie 1949, actului de inspectare

din 27 octombrie 1972 și hotărârii din 13 septembrie 1989 a Judecătoriei Chișinău,

prin care a fost constatat că casa de locuit edificată de Stepan Lozovan și Ana

Lozovan era cu suprafața de 13,7 m2, suprafața locativă de 9,0 m2 și volumul de 53

m.

La fel, în motivarea hotărârilor, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu

au dat nicio explicație de ce au dat prioritate certificatului (adeverinței) nr. 3129 din

26 decembrie 1952 care este rectificat (falsificat) și suprafața locativă a casei de

locuit este de 37,9 m2 și nu au dat nicio apreciere celorlalte înscrisuri care atestă că

la 27 octombrie 1972 și la 13 septembrie 1989, suprafața casei de locuit ce-i

7

aparținea cu drept de proprietate lui Stepan Lozovan era de 13,7 m2, iar suprafața

locativă de 9 m2.

Instanțele de judecată nu au dat nicio apreciere faptului că potrivit înscrisurilor

din dosarul de inventariere tehnică, anexa A2 și anexa A3 au fost edificate în anul

1985, când Stepan Lozovan și Ana Lozovan erau decedați, iar dânsa și Vasili Ani

erau în căsătorie și nicidecum nu puteau fi incluse în certificatul (adeverința)

nr. 3129 din 26 decembrie 1952.

A invocat dezacordul cu poziția instanțelor de judecată ierarhic inferioare

precum că certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-65 din 15 ianuarie 1990 a fost

eliberat în baza testamentului din 14 octombrie 1972 eliberat de către Stepan

Lozovan și nu în baza certificatului nr. 3129 din 26 decembrie 1952.

Astfel, a precizat că într-adevăr, în certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-

65 din 15 ianuarie 1990 a fost indicat că este eliberat în baza testamentului din

14 octombrie 1972, însă, în certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-65 din

15 ianuarie 1990 a fost menționat că bunurile imobile litigioase au aparținut cu drept

de proprietate lui Ioana Lozovan în mărime de 1/2 cotă-parte, iar cealaltă 1/2 cotă-

parte i-au aparținut lui Stepan Lozovan în baza în baza certificatului (adeverinței)

nr. 3129 din 26 decembrie 1952, în care sunt incluse chiar și acele construcții, care

au fost edificate în anul 1977 și cele construite în anul 1985, deși Ioana Lozovan

decedase la XXXXX, iar Stepan Lozovan la XXXXX.

Prin urmare, a evidențiat că din conținutul probelor indicate rezultă că

certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-65 din 15 ianuarie 1990 este lovit de

nulitate absolută, deoarece dimensiunile bunurilor imobile litigioase indicate în

certificatul (adeverinței) nr. 3129 din 26 decembrie 1952 sunt denaturate și acest

certificat urma a fi exclus din calitatea de probe de către instanță prin prisma art. 121

și 122 CPC.

A precizat că primei instanțe au fost prezentate două certificate de moștenitor

testamentar cu nr. 1-65, dar cu conținuturi diferite, primul fiind datat cu data de

15 ianuarie 1990, care se păstra în dosarul succesoral la Ministerul Justiției al RM,

iar al doilea, care se păstrează în dosarul de inventariere tehnică al bunului imobil

din str. XXXXX mun. XXXXX și prezentat de către reprezentantul Agenției Servicii

Publice, autentificat la 20 aprilie 2018, în care nu este indicată data autentificării lui.

Astfel, deoarece certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-65 care se află în

dosarul cadastral nu conține data autentificării lui, rezultă că acesta nu întrunește

condițiile de formă (nu conține data autentificării), iar în consecință este lovit de

nulitate absolută și urma a fi anulat.

A afirmat că nu este clar cum prima instanță și instanța de apel au ajuns la

concluzia că bunurile imobile litigioase au fost edificate de către Ana Lozovan și

Stepan Lozovan, dacă actele anexate la dosarul de inventariere tehnică atestă că

aceste bunuri imobile au fost edificate de către dânsa și Vasili Ani în timpul

căsătoriei, inclusiv după decesul Anei Lozovan și Stepan Lozovan.

Totodată, deși a solicitat anularea certificatelor de moștenitori testamentari

nr. 7143 din 11 septembrie 2012 și nr. 10355 din 18 noiembrie 2013, instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au expus doar în privința certificatului de moștenitor

8

testamentar nr. 7143 din 11 septembrie 2012, că acțiunea ar fi fost depusă tardiv, iar

în privința celuilalt certificat nr. 10355 din 18 noiembrie 2013, nu s-au expus nici

într-un mod.

La fel, nu este clar, cum au ajuns instanțele la concluzia că acțiunea în privința

nulității certificatului de moștenitor testamentar nr. 7143 din 11 septembrie 2012

este depusă tardiv și de când începe să curgă acest termen, deoarece din materialele

dosarului rezultă că dânsa a intervenit în proces doar la data de 19 decembrie 2016,

iar certificatul de moștenitor testamentar nr. 10355 din 18 noiembrie 2013 a fost

prezentat instanței de judecată doar la data de 3 aprilie 2018, prin urmare, termenul

de contestare a fost omis întemeiat și dânsa urma a fi repusă în termenul de

contestare.

Având în vedere că bunurile imobile litigioase au fost edificate de ambii soți

în timpul căsătoriei, a considerat că fiecăruia îi revine câte 1/2 cotă-parte ideală din

bunurile imobile, iar în consecință, prima instanță și instanța de apel urmau să-i

recunoască dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din aceste bunuri imobile.

De asemenea, a indicat că instanțele de judecată urmau să o repună în termenul

de contestare a certificatului nr. 3129 din 26 decembrie 1952, certificatului de

moștenitor testamentar 1-65 din 15 ianuarie 990 și certificatului de moștenitor

testamentar nr. 7143 din 11 septembrie 2012, deoarece a aflat despre existența lor

doar după intervenirea în proces în calitate de intervenient principal.

La 4 noiembrie 2020, în adresa lui Alexandru Ani, Angelei Gîrleanu, Elenei

Lipcan și IP „Agenția Servicii publice”, Serviciul Cadastral teritorial Chișinău a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Nina Ani, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 184 vol. III), fiind recepționată de către

IP „Agenția Servicii publice”, Serviciul Cadastral teritorial Chișinău la 9 noiembrie

2020 și de către Elena Lipcan la 10 noiembrie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de

recepție anexate la actele cauzei (f. d. 185, 186 vol. III), iar corespondența expediată

în adresa lui Alexandru Ani și Angelei Gîrleanu a fost returnată de către Oficiul

Poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 187 vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Alexandru Ani, Angela Gîrleanu, Elena Lipcan și IP „Agenția Servicii publice”,

Serviciul Cadastral teritorial Chișinău să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 9 martie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 159 vol. III), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 2 septembrie 2020 în termenul legal.

9

Examinând temeiurile recursului declarat de Nina Ani, reprezentată de

avocatul Petru Coșleț, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nina Ani, reprezentată de

avocatul Petru Coșleț, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

10

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Nina Ani, reprezentată de avocatul Petru Coșleț urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Ani, reprezentată de

avocatul Petru Coșleț.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

11