2ac-191/19 — stabilirea faptului încălcării datelor cu caracter personal

Dosarul nr. 2ac-191/19 Î N C H E I E R E 4 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Dumitru Mardari examinând conflictul de competență dintre Colegiul, Civil Comercial și Completul specializat de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Slivca Anatolie împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu caracter personal cu privire la constatarea faptului prelucrării datelor cu caracter personal și repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă : La 29 decembrie 2016, Slivca Anatolie s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu caracter personal cu privire la constatarea faptului prelucrării datelor cu caracter personal și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la cererea de chemare în judecată depusă de Slivca Anatolie s-a admis parțial. S-a încasat din contul Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI în beneficiul lui Slivca Anatolii suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. La 14 ianuarie 2019, Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI a declarat apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând casarea parțială a acesteia și emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii lui Slivca Anatolii. Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării apelului motivat în termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii.

Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat sper examinare cererea de apel. Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declinat competența completului specializat în materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul, Civil Comercial a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție, pentru soluționarea conflictului de competență. 1 Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că competentă de examinarea cererii de apel depusă de Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI, este Colegiul, Civil, Comercial și de Contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, reieșind din următoarele considerente.

În corespundere cu art. 44 alin. (3) și (9) din Codul de procedură civilă conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac. Din materialele dosarului Colegiul reține că, până la adresarea în instanța de judecată, Slivca Anatolii s-a adresat Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI cu o cerere prin care a solicitat repararea prejudiciului material și moral din motivul prelucrării ilegale a datelor cu caracter personal.

Prin răspunsul din 11 mai 2016, Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI a indicat că prin prisma art. 18 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal acordarea prejudiciului material și moral în cazul prelucrării datelor cu caracter personal efectuată ilegal, nu este de competența Inspectoratului Național de Patrulare, dar a instanței de judecată. Astfel, la 29 decembrie 2016, Slivca Anatolii a înaintat în instanța de judecată o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI. Obiectul acțiunii sale fiind stabilirea faptului încălcării drepturilor sale de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI privind prelucrarea datelor cu caracter personal și repararea prejudiciului moral.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că, actele administrative individuale pot fi : a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

Prin urmare, răspunsul din 11 mai 2016 a Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI nu este un act administrativ individual, care se contestă în instanța de judecată în contencios administrativ, acesta având doar un titlu de informare. Deci, acțiunea depusă de Slivca Anatolii nu se încadrează în dispoziția art. 20 din Codul administrativ care stipulează expres dacă printr-o activitate 2 administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Or, reclamantului Slivca Anatolii nu i s-a încălcat nici un drept legitim prin răspunsurile oferite de Inspectoratul Național de Patrulare, ci doar a fost informat care este instituția competentă unde urmează să se adreseze cu solicitarea sa de stabilire a încălcării unui drept prevăzut de lege. Deci, acțiunea lui Slivca Anatolii, urmează a fi examinată în procedură contencioasă, în instanța de drept comun.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cererii de apel depusă de Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Slivca Anatolie împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu caracter personal cu privire la constatarea faptului prelucrării datelor cu carter personal și repararea prejudiciului moral, se remite spre examinare Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău. Colegiul menționează că, în dispoziția art. 44 din Codul de procedură civilă nu este prevăzută și reglementată expres o astfel de situație, însă, o va aplica și la conflictul de competență prin asemănare și în cazul Colegiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești.

În conformitate cu art. 44 alin. (3) și alin. (9), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se constată competența Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel depusă de Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Slivca Anatolie împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu caracter personal cu privire la constatarea faptului prelucrării datelor cu carter personal și repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Dumitru Mardari 3