2ac-191/19 — stabilirea faptului încălcării datelor cu caracter personal

Dosarul nr. 2ac-191/19

Î N C H E I E R E

4 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând conflictul de competență dintre Colegiul, Civil Comercial și

Completul specializat de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Slivca Anatolie

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu caracter personal cu

privire la constatarea faptului prelucrării datelor cu caracter personal și repararea

prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 29 decembrie 2016, Slivca Anatolie s-a adresat în instanța de judecată, cu

cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu caracter personal cu privire la constatarea faptului prelucrării datelor cu

caracter personal și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

la cererea de chemare în judecată depusă de Slivca Anatolie s-a admis parțial.

S-a încasat din contul Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI în

beneficiul lui Slivca Anatolii suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La 14 ianuarie 2019, Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI a

declarat apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani solicitând casarea parțială a acesteia și emiterea unei hotărâri noi de

respingere integrală a acțiunii lui Slivca Anatolii.

Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI și s-a

comunicat apelantului despre necesitatea prezentării apelului motivat în termen de

7 zile din momentul recepționării încheierii.

Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat

sper examinare cererea de apel.

Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declinat

competența completului specializat în materie de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul, Civil

Comercial a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție, pentru soluționarea

conflictului de competență.

1

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că competentă de examinarea

cererii de apel depusă de Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI, este

Colegiul, Civil, Comercial și de Contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău, reieșind din următoarele considerente.

În corespundere cu art. 44 alin. (3) și (9) din Codul de procedură civilă

conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de

aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de

apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție.

Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără

citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu

se supune nici unei căi de atac.

Din materialele dosarului Colegiul reține că, până la adresarea în instanța de

judecată, Slivca Anatolii s-a adresat Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al

MAI cu o cerere prin care a solicitat repararea prejudiciului material și moral din

motivul prelucrării ilegale a datelor cu caracter personal.

Prin răspunsul din 11 mai 2016, Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al

MAI a indicat că prin prisma art. 18 din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal acordarea prejudiciului material și moral în cazul prelucrării datelor cu

caracter personal efectuată ilegal, nu este de competența Inspectoratului Național

de Patrulare, dar a instanței de judecată.

Astfel, la 29 decembrie 2016, Slivca Anatolii a înaintat în instanța de

judecată o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de

Patrulare al IGP al MAI.

Obiectul acțiunii sale fiind stabilirea faptului încălcării drepturilor sale de

către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI privind

prelucrarea datelor cu caracter personal și repararea prejudiciului moral.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că, actele

administrative individuale pot fi :

a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni,

sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping,

în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat;

b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un

avantaj de orice fel.

Prin urmare, răspunsul din 11 mai 2016 a Inspectoratului Național de

Patrulare al IGP al MAI nu este un act administrativ individual, care se contestă în

instanța de judecată în contencios administrativ, acesta având doar un titlu de

informare.

Deci, acțiunea depusă de Slivca Anatolii nu se încadrează în dispoziția art. 20

din Codul administrativ care stipulează expres dacă printr-o activitate

2

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Or, reclamantului Slivca Anatolii nu i s-a încălcat nici un drept legitim prin

răspunsurile oferite de Inspectoratul Național de Patrulare, ci doar a fost informat

care este instituția competentă unde urmează să se adreseze cu solicitarea sa de

stabilire a încălcării unui drept prevăzut de lege.

Deci, acțiunea lui Slivca Anatolii, urmează a fi examinată în procedură

contencioasă, în instanța de drept comun.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cererii de apel

depusă de Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Slivca Anatolie împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu caracter personal cu privire la constatarea

faptului prelucrării datelor cu carter personal și repararea prejudiciului moral, se

remite spre examinare Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții de Apel Chișinău.

Colegiul menționează că, în dispoziția art. 44 din Codul de procedură civilă

nu este prevăzută și reglementată expres o astfel de situație, însă, o va aplica și la

conflictul de competență prin asemănare și în cazul Colegiilor specializate ale

aceleiași instanțe judecătorești.

În conformitate cu art. 44 alin. (3) și alin. (9), art. 269-270 din Codul de

procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se constată competența Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel depusă

de Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Slivca Anatolie împotriva Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu caracter personal cu privire la constatarea faptului

prelucrării datelor cu carter personal și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii

Nina Vascan

Dumitru Mardari

3