2ra-1293/19 — Cu privire la exercitarea dreptului de ipoteca

2ra-1293/19 — Cu privire la exercitarea dreptului de ipoteca (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-1293/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

D E C I Z I E

14 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

Victor Boico

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Cristina Captaciuc și de avocatul stagiar Dragoș

Grosu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Postolachi

împotriva Cristinei Captaciuc cu privire la transmiterea în posesie a bunului ipotecat,

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de Cristina Captaciuc, reprezentată de avocatul stagiar Dragoș

Grosu și s-a casat integral hotărârea din 06 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central și hotărârea suplimentară din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată

depusă de Dumitru Postolachi împotriva Cristinei Captaciuc cu privire la transmiterea

în posesie a bunului ipotecat,

c o n s t a t ă:

La 25 septembrie 2017 Dumitru Postolachi a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Cristinei Captaciuc cu privire la transmiterea în posesie a bunului

ipotecat pentru comercializare în scopul achitării datoriei ce rezultă din contractul de

împrumut nr. 7833 din 07 iulie 2016, încasarea dobânzii de întârziere în mărime de

31182,18 de lei și cheltuielilor de judecată (f.d. 3-5).

În motivarea acțiunii, reclamantul Dumitru Postolachi a invocat că, la 07 iulie

2016 a încheiat cu Cristina Captaciuc contractul de împrumut, potrivit căruia i-a

împrumutat ultimei suma de 25000 de euro, echivalentul a 549035 de lei conform

cursului BNM la data semnării contractului. Conform prevederilor contractuale,

împrumutatul Cristina Captaciuc urma să-i restituie împrumutul până la 07 mai 2017.

Reclamantul a menționat că contractul sus menționat a fost autentificat de

notarul public Aliona Agachi, sub nr. 7833. Totodată, în scopul asigurării executării

obligațiunilor ce rezultă din contractul de împrumut, la 07 iulie 2016 a încheiat cu

Cristina Captaciuc contractul de ipotecă nr. 7835, potrivit căruia ultima a ipotecat

apartamentul nr. 16, cu suprafața de 56,7 m2, cu numărul cadastral

0300320.287.01.016 și cota de 3,38 %, din blocul locativ cu suprafața totală de 536,5

m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01, situat pe str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.

1

187/B, mun. Bălți, care-i aparținea cu drept de proprietate. Contractul în cauză la fel a

fost autentificat de notarul public Aliona Agachi.

Reclamantul a susținut că pîrîta nu și-a onorat în termenul stabilit obligația de

restituire a împrumutului, respectiv a acumulat o datorie în mărime de 25000 de euro,

echivalentul a 549035 de lei conform cursului BNM la data semnării contractului.

Reclamantul a subliniat că, prin notificarea din 04 august 2017 a somat-o pe

pîrîta Cristina Captaciuc referitor la executarea obligației de restituire a împrumutului,

rezervându-și dreptul de a solicita deposedarea și transmiterea silită în posesia sa a

bunului ipotecat. Din motive necunoscute Cristina Captaciuc, nu a întreprins nici o

acțiune de restituire a datoriei. Drept urmare, la 15 august 2017 a înregistrat la Oficiul

Cadastral Teritorial Bălți preavizul de exercitare a dreptului de ipotecă, totodată a

solicitat pârâtei Cristinei Captaciuc transmiterea benevolă în termen de 20 zile în

posesia sa a bunurilor ipotecate. Însă, până în prezent debitorul ipotecar, nu a transmis

bunurile ipotecate, deși termenul acordat a expirat.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, deposedarea prin transmiterea în

posesia sa a apartamentului nr. 16, cu suprafața de 56,7 m2, cu numărul cadastral

0300320.287.01.0169 și a cotei de 3,38 % din blocul locativ, cu suprafața totală de

536,5 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01, situat pe str. Ștefan cel Mare și Sfânt,

nr. 187/B mun. Bălți, care-i aparține cu drept de proprietate, pentru comercializare în

scopul achitării datoriei acumulate conform contractului de împrumut nr. 7833 din 07

iulie 2016, în valoare de 25000 de euro și încasării dobânzii de întârziere în sumă de

31182, 18 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată. Totodată, reclamantul a solicitat

evacuarea tuturor persoanelor și bunurilor din imobilul menționat.

Prin hotărârea din 06 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

admisă acțiunea depusă de Dumitru Postolachi, și a fost dispusă transmiterea în

posesia lui Dumitru Postolachi a apartamentului nr. 16, cu suprafața de 56,70 m2, cu

numărul cadastral 0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul locativ cu suprafața totală

de 536, 50 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01, situat în mun. Bălți, str. Ștefan

cel Mare și Sfânt, nr. 187/B, care-i aparține cu drept de proprietate Cristinei Captaciuc,

a fost dispusă evacuarea tuturor persoanelor și bunurilor din imobilul – apartament nr.

16, cu suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01.016 și 3,38 % din

blocul locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01,

situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 187/B, care-i aparține cu drept de

proprietate Cristinei Captaciuc și a fost încasat din contul Cristinei Captaciuc în

beneficiul lui Dumitru Postolachi taxa de stat în sumă de 2902 de lei.

Prin hotărârea suplimentară din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, a fost dispusă transmiterea în posesia lui Dumitru Postolachi a apartamentului

nr. 16, cu suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01.016 și 3,38 %

din blocul locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu numărul cadastral

0300320.287.01, situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 187/B, care-i

aparține cu drept de proprietate Cristinei Captaciuc, pentru comercializare în scopul

achitării datoriei acumulate în baza contractului de împrumut nr. 7833, în valoare de

25000 de euro și a dobânzii de întârziere în sumă de 31182,18 de lei, cât și a

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Cristina Captaciuc, reprezentată de avocatul stagiar Dragoș Grosu, a fost

casată integral hotărârea din 06 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și

hotărârea suplimentară din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Postolachi împotriva

2

Cristinei Captaciuc cu privire la transmiterea în posesie a bunului ipotecat și a fost

emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă acțiunea depusă de Dumitru Postolachi și

a fost dispusă deposedarea, prin transmiterea în posesia lui Dumitru Postolachi a

apartamentului nr. 16, cu suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral

0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu

numărul cadastral 0300320.287.01, situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt,

nr. 187/B, care-i aparține cu drept de proprietate Cristinei Captaciuc, pentru

comercializare în scopul achitării datoriei acumulate în baza contractului de împrumut

nr. 7833, în valoare de 25000 de euro și a dobânzii de întârziere în sumă de 31182,18

de lei, a fost dispusă evacuarea persoanelor și bunurilor din apartamentul nr. 16, cu

suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul

locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01, situat

în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 187/B, care-i aparține cu drept de

proprietate Cristinei Captaciuc și a fost încasat de la Cristina Captaciuc în beneficiul

lui Dumitru Postolachi suma de 2902 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 13 mai 2019 și respectiv la 16 mai 2019, Cristina Captaciuc și avocatul

stagiar Dragoș Grosu au declarat, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva

deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care au solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în prima instanță, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, recurenta Cristina Captaciuc a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit ilegale

și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

Recurenta Cristina Captaciuc a invocat că prin hotărârea din 06 aprilie 2018 nu

s-a soluționat fondul cauzei și nu s-a stabilit metoda de executare a dreptului de

ipotecă, prin urmare se impune necesitatea casării acestei hotărâri, cu adoptarea unei

noi hotărâri pe cazul dat. Instanța de apel a stabilit că prima instanță la judecarea

cauzei a admis mai multe abateri, dar totuși a emis o decizie prin care a agravat situația

apelantei în propria cale de atac. Or, prin apelul declarat nu a solicitat ca instanța de

apel să înlăture omisiunile admise de prima instanță, dar a solicitat casarea hotărârilor

cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță.

Recurenta Cristina Captaciuc a declarat că instanța de apel a respins solicitarea sa

privind reclamarea probelor, pe motiv că probele urmau a fi prezentate în primă

instanță. De asemenea, prima instanță neîntemeiat a respins solicitarea cu privire la

amânarea ședinței pentru a fi prezentate probele cu privire la banii transferați lui

Dumitru Postolachi. Prin urmare, instanța de apel a judecat cauza în fond fără a

permite ca apelantă să prezinte probe care să confirme circumstanțele invocate în

cererea de apel. Mai mult ca atât, instanțele judecătorești inferioare au privat-o în mod

abuziv de dreptul de a-și apăra în mod efectiv dreptul procedural, fiind încălcat

principiul contradictorialității și egalitatea părților în drepturile procedurale.

Recurenta Cristina Captaciuc a menționat că concluziile instanței de apel privind

recepționarea notificării de către ea sunt în contradicție cu probele prezente la

materialele cauzei. De asemenea, este eronată concluzia instanței de apel precum că la

10 aprilie 2017 a intrat în țară, iar până la 23 august 2018 nu a avut careva ieșiri din

țară, or potrivit înscrisurilor din pașaport, rezultă că a intrat în țară la 10 aprilie 2017

prin punctul de trecere a frontierei Moghilev-Podolschi – Otaci, și a ieșit din țară la 14

aprilie 2017, prin regiunea de est a Republicii Moldova (Transnistria), intrând în

3

Ucraina pe cale feroviară prin vama Cuciurgan, destinația finală fiind Federația Rusă.

Aceasta s-a întors în țară abia la 23 august 2017, adică o dată ulterioară datei indicate

în avizul de recepție – 07 august 2017.

Recurenta a menționat că în datele din extrasul din Sistemul Informațional al

Poliției de Frontieră nr. 35/7-4-5106 din 11 iulie 2018, este indicată intrarea la

10 aprilie 2017 prin punctul de trecere a frontierei Otaci, și intrarea la 23 august

2017prin punctul de trecere a frontierei Aeroport, însă nu este indicată ieșirea din țară,

deoarece aceasta s-a făcut prin Transnistria.

Recurenta a invocat că instanța de apel a apreciat în mod abuziv probele din

dosar, cu încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor prevăzute de

art. 130 Cod de procedură civilă.

Recurenta a declarat că instanța de apel a admis încălcări când a apreciat că

Dumitru Postolachi a respectat calea prealabilă de exercitare a dreptului de ipotecă și

că notificarea expediată ei corespunde exigențelor impuse de art. 31 a Legii cu privire

la ipotecă, or termenul acordat prin notificare nu corespunde normei citate supra. Mai

mult ca atât că, la materialele cauzei nu există confirmarea că ea recepționat această

notificare.

La 04 iunie 2019, în adresa intimatului Dumitru Postolachi a fost expediată copia

recursului declarat de Cristina Captaciuc și de avocatul stagiar Dragoș Grosu, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul Dumitru Postolachi nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu

a depus referință în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 28 februarie

2019 a Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces, la 15 aprilie 2019,

conform informației anexate la materialele cauzei (f.d. 182) și a fost recepționată de

reprezentantul Cristinei Captaciuc, avocatul stagiar Dragoș Grosu, la 17 aprilie 2019,

fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f.d. 183).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost declarat

de Cristina Captaciuc și de avocatul stagiar Dragoș Grosu, la 13 mai 2019, cu

respectarea termenul stabilit de art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 07 august 2019 a considerat recursul declarat de

Cristina Captaciuc și de avocatul stagiar Dragoș Grosu admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Examinând recursul declarat de Cristina Captaciuc și de avocatul stagiar Dragoș

Grosu, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei din

28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce succed.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

4

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea

de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materiale cauzei rezultă că, la 07 iulie 2016 între Dumitru Postolachi, în

calitate de împrumutător și Cristina Captaciuc, în calitate de împrumutat, a fost

încheiat contractul de împrumut, potrivit căruia împrumutătorul a dat cu împrumut

împrumutătorului suma de 25000 de euro, echivalentul a 549035 de lei conform

cursului BNM la data semnării contractului, iar împrumutatul s-a obligat să-i restituie

împrumutătorului până la 07 mai 2017.

Contractul menționat a fost autentificat de notarul public Aliona Agachi și a fost

înregistrat în registru cu nr. 7833 (f.d. 6, 6 verso).

În scopul garantării restituirii împrumutului conform contractului de împrumut

menționat, la 07 iulie 2016 între Dumitru Postolachi, în calitate de creditor ipotecar și

Cristina Captaciuc, în calitate de debitor ipotecar, a fost încheiat contractul de ipotecă,

potrivit căruia debitorul ipotecar a transmis în ipotecă creditorului ipotecar

apartamentul nr. 16, cu suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral

0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu

numărul cadastral 0300320.287.01, situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt,

nr. 187/B, care-i aparține cu drept de proprietate Cristinei Captaciuc.

Contractul în cauză a fost autentificat de notarul public Aliona Agachi și a fost

înregistrat în registru cu nr. 7835 (f.d. 79).

De asemenea, la 07 iulie 2016, contractul de ipotecă nr. 7835 a fost înregistrat în

Registrul bunurilor imobile, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor

imobile și parafa Organului Cadastral Teritorial Bălți, aplicată pe contractul de ipotecă

nr. 7835, anexat în copie la materialele cauzei (f.d. 7, 11).

Totodată, din actele și lucrările dosarului se evidențiază că CA „Angela

Gherasim” a expediat la adresa de domiciliu a debitorului ipotecar Cristina Captaciuc -

mun. Bălți, str. Conev 24, ap. 35, notificarea prin care a menționat că Dumitru

Postolachi intenționează să-și exercite dreptul de executare a obligației garantate prin

ipotecă și a solicitat ca în decurs de 7 zile de la recepționarea notificării să-i restituie

suma împrumutată în mărime de 25000 de euro, echivalentul a 549035 de lei conform

cursului BNM la data semnării contractului, sau să-i transmită bunul ipotecat în contul

stingerii datoriei (f.d. 16).

În rezultat, la 25 septembrie 2017 Dumitru Postolachi a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Cristinei Captaciuc cu privire la transmiterea în posesie a

bunului ipotecat pentru comercializare în scopul achitării datoriei ce rezultă din

5

contractul de împrumut nr. 7833din 07 iulie 2016, încasarea dobânzii de întârziere în

mărime de 31182,18 de lei și cheltuielilor de judecată (f.d. 3-5).

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din

06 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a admis acțiunea depusă de

Dumitru Postolachi, și a fost dispusă transmiterea în posesia lui Dumitru Postolachi a

apartamentului nr. 16, cu suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral

0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu

numărul cadastral 0300320.287.01, situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt,

nr. 187/B, care-i aparține cu drept de proprietate Cristinei Captaciuc, a fost dispusă

evacuarea tuturor persoanelor și bunurilor din imobilul – apartament nr. 16, cu

suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul

locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01, situat

în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 187/B, care-i aparține cu drept de

proprietate Cristinei Captaciuc și a fost încasat din contul Cristinei Captaciuc în

beneficiul lui Dumitru Postolachi taxa de stat în sumă de 2902 de lei.

Iar, prin hotărârea suplimentară din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, a fost dispusă transmiterea în posesia lui Dumitru Postolachi a

apartamentului nr. 16, cu suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral

0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu

numărul cadastral 0300320.287.01, situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt,

nr. 187/B, care-i aparține cu drept de proprietate Cristinei Captaciuc, pentru

comercializare în scopul achitării datoriei acumulate în baza contractului de împrumut

nr. 7833, în valoare de 25000 de euro și a dobânzii de întârziere în sumă de 31182,18

de lei, cât și a cheltuielilor de judecată.

Judecând pricina în ordine de apel, instanța de apel prin decizia din 28 februarie

2019 a Curții de Apel Bălți, a admis apelul declarat de Cristina Captaciuc, reprezentată

de avocatul stagiar Dragoș Grosu, a fost casată integral hotărârea din 06 aprilie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central și hotărârea suplimentară din 14 septembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Dumitru Postolachi împotriva Cristinei Captaciuc cu privire la transmiterea

în posesie a bunului ipotecat și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă

acțiunea depusă de Dumitru Postolachi și a fost dispusă deposedarea, prin transmiterea

în posesia lui Dumitru Postolachi a apartamentului nr. 16, cu suprafața de 56,70 m2, cu

numărul cadastral 0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul locativ cu suprafața totală

de 536, 50 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01, situat în mun. Bălți, str. Ștefan

cel Mare și Sfânt, nr. 187/B, care-i aparține cu drept de proprietate Cristinei Captaciuc,

pentru comercializare în scopul achitării datoriei acumulate în baza contractului de

împrumut nr. 7833, în valoare de 25000 de euro și a dobânzii de întârziere în sumă de

31182,18 de lei, a fost dispusă evacuarea persoanelor și bunurilor din apartamentul nr.

16, cu suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01.016 și 3,38 % din

blocul locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu numărul cadastral 0300320.287.01,

situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 187/B, care-i aparține cu drept de

proprietate Cristinei Captaciuc și a fost încasat de la Cristina Captaciuc în beneficiul

lui Dumitru Postolachi suma de 2902 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

6

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că legislația procedural-civilă

consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie

motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este

edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să

inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a

controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune

două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel

rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei

instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul civil

și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel, efectuează o nouă

examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept, asupra

ceea ce a hotărât prima instanță și din acest motiv instanța de apel, nu poate fi pusă în

situația de a soluționa cereri care nu au fost formulate în fața primei instanțe, adică

cereri absolut noi prin care să se invoce pretenții noi.

Reieșind din principiile dreptului procesual civil, Colegiul notează că, acțiunea

civilă este ansamblul mijloacelor procesuale consacrate și garantate, pentru apărarea

prin intermediul instanței de judecată în ordinea stabilită de lege a dreptului subiectiv

prezumat încălcat sau prezumat contestat. Acțiunea civilă constă din trei elemente

interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii.

La rândul său, obiectul acțiunii civile îl formează pretențiile reclamantului față

de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi și care

reies din raportul material-litigios și în privința cărora instanța de judecată urmează să

se expună prin hotărâre.

Prin urmare, instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a determina

raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului

acțiunii civile și temeiului acesteia. Or, reieșind din acestea, instanța de judecată

urmează să stabilească obiectul probațiunii pe cauza dedusă judecății, circumstanță

care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se justifică pretențiile și

obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea justă a litigiului.

La caz, Colegiul lărgit va raporta circumstanțele prezentate mai sus la normele

de drept relevante speței, pe care le va aplica în redacția anului 2016-2017. Or,

conform articolului 7 alin. (1) din Codul civil, legea civilă nu are caracter retroactiv.

Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice

constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De

asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei

situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Conform art. 454 alin. (1) Cod civil, gajul este un drept real în al cărui temei

creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanțelor sale cu preferință

față de ceilalți creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în

care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligația garantată prin gaj.

Art. 455 alin. (3) lit. a) Cod civil, prevede că după natura raporturilor de drept,

în categoria de gaj înregistrat intră ipoteca – gajul bunurilor imobile. Ipoteca trebuie

înscrisă în Registrul bunurilor imobile.

Conform art. 3 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008, contractul

de ipotecă reprezintă contractul încheiat între creditorul ipotecar și debitorul ipotecar,

7

în temeiul căruia primul, în modul stabilit de legislație, are dreptul să pretindă

satisfacerea creanțelor sale pecuniare din valoarea bunului imobil ipotecat.

Instanța de recurs reține că ipoteca reprezintă un drept real instituit în vederea

garantării executării obligațiilor cu preferință față de ceilalți creditori, inclusiv statul,

din valoarea bunurilor gajate/ipotecate, și reprezintă un raport de drept accesoriu față

de obligația principală și condiționată pe durata executării obligației principale dacă

legea sau contractul de ipotecă nu prevede altfel.

În acest sens, ipoteca reprezintă un drept real accesoriu cu funcții de garanție

care aparține creditorului în favoarea cui au fost constituite, ultimul bucurîndu-se de

prerogativa dreptului de preferință și de urmărire a bunului grevat în scopul asigurării

executării obligației principale.

Art. 11 alin. (2) al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008, prevede

că ipoteca trebuie să fie înregistrată în Registrul bunurilor imobile conform legislației

privind cadastrul bunurilor imobile.

Conform art. 496 alin. (1) Cod civil, în Registrul bunurilor imobile sînt descrise

imobilele și sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri.

Iar, conform art. 497 alin. (1) Cod civil, înscrierile făcute în Registrul bunurilor

imobile se prezumă autentice și complete pînă la proba contrară.

Conform art. 499 alin. (1) Cod civil, drepturile reale asupra imobilelor supuse

înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părți, cît și față de terți numai prin

înscrierea în Registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul

acordului de voință dintre părți.

Instanța de recurs relevă că în cazul în care legea prevede constituirea gajului

din momentul publicității gajului, publicitatea dreptului de gaj nu este o condiție de

fond a constituirii dreptului de gaj, ci este o condiție de formă a publicității, necesară

pentru constituirea gajului, nerespectarea căreia atrage nevalabilitatea gajului sau

ipotecii.

Art. 214 alin. (1) Cod civil, prevede că actul juridic ce are ca obiect bunuri

imobile urmează să fie înregistrat în modul stabilit prin lege.

Conform art. 15 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008, ipoteca

este valabilă din data înregistrării în Registrul bunurilor imobile.

Art. 470 alin. (2) lit. a) Cod civil, prevede că ipoteca se înregistrează, conform

legislației privind cadastrul bunurilor imobile și legislației cu privire la ipotecă, la

organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil

ipotecat.

Coroborînd prevederile art. 214 alin. (1), 470 alin.(2) lit. a) Cod civil cu

prevederile art.15 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008, instanța de

recurs reține că ipoteca este valabilă din data înregistrării în Registrul bunurilor

imobile a contractului de ipotecă.

Astfel, Colegiul menționează că obiect al contractului de ipotecă nr. 7835 din 07

iulie 2016, încheiat între Dumitru Postolachi și Cristina Captaciuc îl constituie

apartamentul nr. 16, cu suprafața de 56,70 m2, cu numărul cadastral

0300320.287.01.016 și 3,38 % din blocul locativ cu suprafața totală de 536, 50 m2, cu

numărul cadastral 0300320.287.01, situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfânt,

nr. 187/B, deci contractul de ipotecă fiind investit asupra unui bun imobil, acesta urma

a fi înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Colegiul lărgit reține că conform copiei autentificate a contractului de ipotecă nr.

7835 din 07 iulie 2016, încheiat între Dumitru Postolachi și Cristina Captaciuc, rezultă

indubitabil ca ipoteca a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobile, fapt confirmat

8

prin extrasul din Registrul bunurilor imobile și parafa Organului Cadastral Teritorial

Bălți, aplicată pe contractul de iotecă nr. 7835 (f.d. 7, 11).

Conform art. 487 alin. (1-2) Cod civil, creditorul gajist poate să exercite dreptul

de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod

necorespunzător obligația garantată ori o parte a acesteia, precum și în alte cazuri

prevăzute de lege și contract. În condițiile prezentei secțiuni, creditorul gajist poate

exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuși bunurile gajate, să le vîndă sub

controlul instanței de judecată și să le ia în posesiune spre a le administra, să exercite

alte drepturi în privința gajului asupra mijloacelor bănești în corespundere cu Legea cu

privire la gaj.

Art. 30 alin. (1, 2) al Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008,

prevede că creditorul ipotecar poate să execute dreptul de ipotecă în cazul în care

debitorul nu a îndeplinit sau a îndeplinit în mod necorespunzător obligația garantată

sau oricare parte a acesteia, precum și în alte cazuri prevăzute de contractul de ipotecă.

Dreptul de ipotecă poate fi executat prin următoarele metode: a) vînzarea bunului

imobil ipotecat unei terțe persoane de către creditorul ipotecar sau de către orice altă

persoană împuternicită de creditorul ipotecar; b) vînzarea bunului imobil ipotecat sub

controlul instanței de judecată; c) achiziționarea bunului ipotecat de către creditorul

ipotecar; d) luarea în posesie a bunului imobil ipotecat de către creditorul ipotecar în

vederea administrării.

Colegiul indică că reclamantul Dumitru Postolachi a invocat că pîrîta Cristina

Captaciuc nu și-a executat obligația asumată prin contractul de împrumut nr. 7833 din

07 iulie 2016, respectiv este îndreptățit să solicite exercitarea dreptului de ipotecă, or

debitorul Cristina Captaciuc nu a îndeplinit obligația garantată.

Conform art. 31 alin. (1), (2) și (21) Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26

iunie 2008, în vederea inițierii executării dreptului de ipotecă, creditorul ipotecar este

obligat:

a) să expedieze debitorului ipotecar și, dacă este cazul, debitorului o notificare

privind intenția sa de a executa dreptul de ipotecă în baza contractului de ipotecă;

b) să înregistreze în Registrul bunurilor imobile preavizul privind executarea

dreptului de ipotecă.

Totodată, instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 31 alin. (3) al

Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008, notificarea și preavizul trebuie să

conțină: a) temeiul executării dreptului de ipotecă; b) mărimea creanței și obligației

garantate cu ipotecă; c) intenția creditorului ipotecar de a executa dreptul de ipotecă; d)

indicarea termenului la expirarea căruia creditorul ipotecar va executa dreptul de

ipotecă, care nu va fi mai mic de 20 de zile calendaristice din momentul înregistrării

preavizului; e) determinarea obiectului ipotecii; f) cererea creditorului ipotecar privind

transmiterea în posesiunea sa a bunului imobil ipotecat; g) valoarea sumelor restante,

inclusiv dobînda, penalitățile și alte costuri sau cheltuieli ce trebuie achitate pentru a

evita continuarea procedurii de executare a dreptului de ipotecă, sau alte acțiuni ce

trebuie întreprinse de către debitor în vederea înlăturării omisiunii de executare

corespunzătoare a obligațiilor sale; h) semnătura creditorului ipotecar.

La fel, instanța de recurs reține că la materialele cauzei este anexată notificarea

adresată Cristinei Captaciuc, prin care creditorul ipotecar Dumitru Postolachi și-a

declarat intenția de a executa dreptul de ipotecă și a solicitat ca în decurs de 7 zile de la

recepționarea notificării să-i restituie suma împrumutată în mărime de 25000 de euro,

echivalentul a 549035 de lei conform cursului BNM la data semnării contractului, sau

să-i transmită bunul ipotecat în contul stingerii datoriei (f.d. 16).

9

Așadar, reieșind din prevederile legale citate supra se atestă că termenul acordat

de către creditorul ipotecar debitorului ipotecar este cu mult mai mic decât termenul

stabilit de legiuitor, prin urmare Colegiul lărgit conchide că instanța de apel pripit a

constatat că reclamantul Dumitru Postolachi a respectat procedura de executare a

dreptului de ipotecă.

De altfel, Colegiul lărgit relevă că norma citată supra - art. 31 alin. (3) al Legii

cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008, este o norma imperativă care nu

permite derogări, or legiuitorul prin această norma a stabilit conținutul obligatoriu al

notificării și preavizului, indicând totodată că creditorul trebuie să ofere un termen la

expirarea căruia va executa dreptul de ipotecă, precum și să indice valoarea sumelor

restante ce trebuie achitate în vederea evitării procedurii de executare (pct. 59 din

hotărârea Curții Constituționale nr. 26 din 17 septembrie 2016).

Subsecvent, instanța de recurs evidențiază că, deși în notificarea creditorului

ipotecar Dumitru Postolachi este indicată doar suma împrumutului de 25000 de euro și

nu conține valoarea sumelor restante și anume a dobânzii de întârziere, instanța de apel

a dispus și încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 31182,18 de lei.

Mai mult ca atât, contrar obligației instanței de judecată de a determina toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și de a aprecia toate

probele prezentate de părți și anexate la materialele cauzei, instanța de apel a omis cu

desăvârșire să elucideze care este valoarea dobânzii de întârziere, or deși reclamantul a

solicitat suma menționată supra, calculul dobânzii de întârziere anexat la materialele

dosarului indică o dobândă de întârziere în mărime de 28122,042 de lei.

În continuare, instanța de recurs învederează că conform art. 31 alin. (2-21) al

Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din data de 26 iunie 2008, notificarea trebuie să fie

expediată la domiciliul sau la sediul debitorului ipotecar și, dacă este cazul, al

debitorului sau la altă adresă, arătată în acest scop în contractul de ipotecă, prin

scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Notificarea poate fi expediată și prin

alte mijloace de comunicare, stabilite în contractul de ipotecă, care să permită

confirmarea expedierii și recepționării notificării. Notificarea se consideră recepționată

la data înmânării scrisorii recomandate cu confirmare de primire. Data înmânării

scrisorii recomandate cu confirmare de primire și semnătura debitorului

ipotecar/debitorului se înscriu pe formularul confirmării de primire.

Instanța de recurs reține că la materialele cauzei este anexată copia avizului de

recepție DS3121046051AS, expediat de CA „Angela Gherasim” CA la adresa de

domiciliu a debitorului ipotecar Cristina Captaciuc - mun. Bălți, str. Conev 24, ap. 35

(f.d.16 verso). Însă, instanța de recurs este în imposibilitate de a stabili cine a

recepționat notificarea cu privire la exercitarea dreptului de ipotecă, la 07 august 2017.

La acest capitol, se menționează că instanța de recurs nu pune la îndoială că

creditorul ipotecar Dumitru Postolachi a expediat notificarea cu privire la exercitarea

dreptului de ipotecă la adresa de domiciliu a reclamantei, însă din extrasul din

Sistemul Informațional integrat al Poliției de frontieră (f.d. 119) coroborat cu copia

autentificată a pașaportului reclamantei (f.d. 150-151), rezultă cert că Cristina

Captaciuc în perioada 14 aprilie 2017 - 23 august 2017, nu s-a aflat pe teritoriul

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 105 alin. (6) Cod de procedură civilă, dacă nu îl va găsi

pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să înmîneze

citația sau înștiințarea o va înmîna unuia dintre membrii adulți ai familiei care

locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească, iar în lipsa

acestora, o va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului

10

(comunei) ori administrației de la locul lui de muncă. Persoana care a primit citația sau

înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele și raporturile sale de rudenie cu

destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată să o înmîneze destinatarului cât

mai curând posibil.

Așadar, având în vedere că pe avizul de recepție nu este indicat numele și

raporturile de rudenie a persoanei care a recepționat corespondența sau funcția sa, iar

instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit acest fapt, instanța de recurs este în

imposibilitate de a da o apreciere corectă și justă cazului supus judecării în condițiile

când instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor prezentate de către

participanții la proces și a omis să se expună asupra argumentelor și cerințelor

formulate, oferind în decizie explicații neclare și contradictorii, făcând astfel

imposibilă verificarea corectitudinii aplicării de către instanța de apel a cadrului legal.

Ca urmare a celor reținute supra, instanța de recurs statuează că concluzia

instanței de apel precum că intimata Cristina Captaciuc nu a prezentat careva probe

care să confirme că semnătura de pe avizul de recepție nu-i aparține, contravine celor

menționate, cu atât mai mult că semnătura aplicată pe avizul de recepție vizual se

observă că este diferită de semnătura aplicată de Cristina Captaciuc pe contractul de

împrumut, contractul de ipotecă și pașaport.

În continuare, instanța de recurs reține că după notificare, creditorul gajist

depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz, la care anexează dovada

notificării debitorului gajist. Preavizul trebuie să indice mărimea creanței garantate,

temeiul începerii urmăririi, dreptul pe care creditorul gajist intenționează să-l exercite,

să conțină descrierea bunului gajat și somația ca debitorul gajist să transmită, în

termenul acordat de creditorul gajist, bunul gajat. Preavizul se semnează de creditorul

gajist.

Colegiul reține că la materialele cauzei este anexat un preaviz din 14 august

2017 adresat Oficiului Cadastral Teritorial și semnat de creditorul ipotecar Dumitru

Postolachi (f.d.17).

Prin urmare, instanța de recurs menționează că pentru a fi respectată procedură

de exercitare a dreptului de ipotecă un exemplar al preavizului împreună cu dovada

notificării debitorului gajist se depune la registrul în care a fost înscris gajului în

termenul stabilit de creditor. Registratorul va înscrie fără întîrziere informația din

preaviz în registru și va elibera creditorului, la cerere, un extras din registru în care se

va conține informația înscrisă.

În litigiul dedus judecății, după cum s-a reiterat supra este anexat preavizul din

14 august 2017, pe care este aplicată doar parafa OCT Bălți cu nr. de intrare 1752-C

din 15 august 2017, nefiind aplicată și parafa de înregistrare a preavizului cu privire la

exercitarea dreptului de ipotecă, prin urmare instanța de recurs în lipsa extrasului din

Registrul bunurilor imobile este în imposibilitate să verifice dacă preavizul a fost sau

nu înregistrat în acest Registru.

Or, la materialele cauzei lipsește extrasul din registru în care se conține

informația cu privire la exercitarea dreptului de ipotecă.

În această conjunctură, se atestă că soluția instanței de apel privind admiterea

acțiunii lui Dumitru Postolachi, este nemotivată, lipsită de putere de convingere,

deoarece nu a avut loc o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, fapt pe

care l-a evidențiat și apelanta Cristina Captaciuc.

Cu atât mai mult că, potrivit art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

11

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, recurenta Cristina Captaciuc nu a fost audiată

de instanțele inferioare într-un mod echitabil, fără a-i respecta garanțiile prevăzute la

art. 6 din Convenție, deși art. 9 alin. (1) CPC stabilește că, instanței judecătorești îi

revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite și al

cărui conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

Conjunctura descrisă supra profilează faptul că, instanța de apel nu a exercitat

un control judiciar complet, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al

apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță, iar drept consecință a interpretat și

aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, fapt ce

a succedat adoptarea unei soluții nemotivate.

La caz, Colegiul învederează că, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care statuează că întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe

care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de

principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea

sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie

2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful

61). Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să

evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost

prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle

împotriva Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în

repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei

decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit

include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o

obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este

motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de

dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlande).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

În speță, este evident că constatările instanței de apel nu conțin o argumentare

clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să rezulte

procesul deliberării și adoptării soluției emise, astfel încât instanța de recurs fiind în

dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice

temeinicia și legalitatea soluției adoptate.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide necesitatea

casării deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, deoarece soluția instanței

de apel este bazată pe neelucidarea circumstanțelor speței și aprecierea eronată a

probelor.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate și nu a elucidat toate circumstanțele pertinente speței, iar

lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de Cristina

Captaciuc și de avocatul stagiar Dragoș Grosu și casării deciziei din 28 februarie 2019

12

a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de circumstanțele

constatate și concluziile deduse de instanța de recurs și, reexaminând cauza, să emită o

hotărâre legală și întemeiată cu respectarea normelor de drept material și procedural

pertinente speței, precum și cercetarea multiaspectuală a suportului probator.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Cristina Captaciuc și de avocatul stagiar Dragoș

Grosu.

Se casează decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Postolachi împotriva Cristinei

Captaciuc cu privire la transmiterea în posesie a bunului ipotecat, cu trimiterea cauzei

la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

Victor Boico

Nina Vascan

13