2ra-1399/19 — declararea nula a contractelor de donatie si a contractelor de vinzare-cumparare asupra bunurilor imobile, cu anularea titlurilor si drepturilor inregistrate asupra bunurilor imobile

2ra-1399/19 — declararea nula a contractelor de donatie si a contractelor de vinzare-cumparare asupra bunurilor imobile, cu anularea titlurilor si drepturilor inregistrate asupra bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1399/2019

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (M. Chiperi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

14 august 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Scurtu și Silvia

Șinchevici, reprezentați de avocatul Sergiu Russ,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Parascovia Rusu

împotriva lui Ion Rusu, Sergiu Rusu, Sergiu Scurtu, Vlada Jabanovschii, Silvia

Șinchevici, intervenienții accesorii notarul public Raisa Mereuță, notarul public

Carolina Panuș și Agenția Servicii Publice privind declararea nulă a contractelor de

donație și a contractelor de vânzare-cumpărare asupra bunurilor imobile, cu

anularea titlurilor și drepturilor înregistrate asupra bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 noiembrie 2016 Parascovia Rusu, prin intermediul avocatului Vlad

Cocieru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Rusu, Sergiu

Rusu, Sergiu Scurtu, Vlada Jabanovschii, Silvia Șinchevici, intervenienții accesorii

notarul public Raisa Mereuță și Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi privind

declararea nulă a contractelor de donație și a contractelor de vânzare-cumpărare

asupra bunurilor imobile, cu anularea titlurilor și drepturilor înregistrate asupra

bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii a indicat că, la XXXX Tudor Rusu a încheiat căsătoria

cu Parascovia Rusu. În timpul căsătoriei au dobândit bunuri, care potrivit

legislației în vigoare aparțin ambilor soți cu drept de proprietate în devălmășie.

A menționat că la XXXX Tudor Rusu a decedat, iar în temeiul prevederilor

art. 20 alin. (5) Codul familiei, toate bunurile pe care le deținea Tudor Rusu, până

la momentul decesului, au calitatea de bunuri proprietate comună în devălmășie cu

soția supraviețuitoare, Parascovia Rusu, pe numele căreia a și fost întocmit de către

notarul public Vera Bîstrițcaia, la 29 noiembrie 2012, testamentul înregistrat cu nr.

XXXX, conform căruia Tudor Rusu a testat toată averea sa Parascoviei Rusu.

1

A specificat că în virtutea existenței testamentului, după decesul soțului s-a

adresat cu cerere către notarul public, Trofim Prigală, cu solicitarea de a se

deschide procedura succesorală notarială asupra moștenirii rămase după decesul

soțului, fiind ferm convinsă că soțul decedat, Tudor Rusu în timpul vieții nu a

înfăptuit nici o acțiune privind transmiterea în folosință și posesie și/sau înstrăinare

a bunurilor imobile.

La 05 noiembrie 2013 s-a adresat către Oficiul Cadastral Teritorial Anenii

Noi, filiala ÎS „Cadastru”, cu cerere privind efectuarea modificărilor asupra

bunurilor imobile cu numerele cadastrale XXXX și XXXX, însă la 14 noiembrie

2013, Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi, a emis decizia cu privire la refuzul

înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, conform căreia i s-a

refuzat în efectuarea modificărilor în registrul bunurilor imobile, pe motiv că în

registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXX, nu figurează ca proprietar

Tudor Rusu.

La 14 noiembrie 2013 a solicitat organului cadastral eliberarea certificatului/

extrasului din registrul bunurilor imobile, conform căruia a constatat că Tudor

Rusu, nu mai este proprietarul terenului cu destinație agricolă, cu S = 0,8662 ha,

amplasat în XXXX, proprietar fiind Sergiu Rusu, care a devenit proprietar în urma

încheierii contractului de donație nr. 7468 din 09 noiembrie 2012.

La 28 noiembrie 2014 s-a adresat organelor de drept, în acest sens fiind emisă

ordonanța de pornire a urmăririi penale, conform elementelor infracțiunii prevăzute

la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În cadrul urmăririi penale, a fost constatat despre existența procurii,

autentificate de către notarul public, Valerii Rudco, la 26 ianuarie 2012 cu nr.

1135, conform căreia Tudor Rusu l-a împuternicit pe Ion Rusu să înfăptuiască din

numele ultimului acțiuni privind transmiterea și/sau înstrăinarea proprietății.

Examinându-se faptele s-a concluzionat că Ion Rusu acționând din numele lui

Tudor Rusu, a înstrăinat, conform contractului de donație a terenurilor nr. XXXX

din 09 noiembrie 2012, lui Sergiu Rusu terenul agricol cu nr. cadastral

1042101105 (teren față de care s-a înaintat la OCT cerere de modificare) și terenul

agricol cu nr. cadastral XXXX ambele amplasate în satul Șerpeni, extravilan.

A menționat că cauza penală a fost încetată la finele lunii septembrie 2016,

circumstanțe ce au dus la dispariția posibilității intentării acțiunii civile în procesul

penal, fapt care a determinat-o să se adreseze cu prezenta cerere în ordine civilă.

A susținut că în perioada încetării cauzei penale, a aflat că contractele de

donație în baza cărora au fost instrăinate bunurile imobile, parte a proprietății în

devălmășie sunt mai multe și anume conform contractului de donație a terenurilor

nr. XXXX din 09 noiembrie 2012 lui Sergiu Rusu terenul pentru construcții cu

suprafața de 0,1319 ha cu nr. cadastral XXXX și casa de locuit individuală

amplasată pe acest teren înscrisă în registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral

XXXX, iar conform contractului de donație din 09.11.2012 cu nr. 7466, Ion Rusu

acționând din numele lui Rusu Tudor a înstrăinat lui Sergiu Rusu terenul cu modul

de folosință grădină cu suprafața de 0,06 ha cu nr. cadastral XXXX și terenul cu

modul de folosință grădină cu suprafața de 0,07 ha. cu nr. cadastral XXXX.

A notat că Ion Rusu în temeiul procurii, a donat în anul 2012 fiului său Sergiu

Rusu bunurile imobile: teren pentru construcții cu nr. cadastral XXXX, suprafața

de 0,1319 ha și construcția cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de 94,8 m.p; teren

agricol cu nr. cadastra XXXX 1042108238 cu suprafața de 0,0774 ha; teren agricol

2

cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de 0,8662 ha; teren grădină cu nr. cadastral

XXXX cu suprafața de 0,06 ha; teren grădină cu nr. cadastral XXXX cu suprafața

de 0,07 ha.

A mai menționat că terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXX cu

suprafața de 0,1319 ha și construcția cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de 94,8

m.p. a devenit proprietatea lui Tudor Rusu în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2057 din 21 mai 1997, însă căsătoria a fost încheiată în anul 1982.

Astfel bunul imobil indicat, cât și terenurile agricole cu nr. cadastrale XXXX;

XXXX; XXXX; XXXX erau supuse regimului proprietății în devălmășie a soților

Tudor Rusu și Parascovia Rusu.

A afirmat că contractele de donație sus-indicate au fost încheiate prin

ignorarea prevederilor art. 369 Cod civil.

Totodată examinând extrasul din registrul bunurilor imobile, la 03 noiembrie

2016 a constatat că proprietarul bunurilor imobile din litigiu nu mai este Sergiu

Rusu dar alte persoane și anume:

– Silvia Sinchevici a devenit proprietarul bunului imobil, teren pentru

construcții cu nr. cadastral XXXX și a construcției cu nr. cadastral XXXX temei

servind contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX din 28 aprilie 2016 încheiat cu

Sergiu Rusu;

– Sergiu Scutaru și Vlad Jabanovschi au devenit proprietarii bunurilor

imobile, terenuri agricole cu nr. cadastrale XXXX și XXXX temei servind

contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX din 28 aprilie 2016 încheiat cu Sergiu

Rusu;

– Sergiu Scutaru și Vlad Jabanovschi au devenit proprietarii bunurilor

imobile, terenuri agricole grădini cu nr. cadastrale XXXX și XXXX temei servind

contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX din 28 aprilie 2016 încheiat cu Sergiu

Rusu.

A solicitat declararea nulității contractelor de donație încheiate între Tudor

Rusu, prin intermediul reprezentantului în bază de procură Ion Rusu (donator) și

Sergiu Rusu (donatar) la 07 noiembrie 2012, cu nr. XXXX, autentificate de notarul

public Raisa Mereuță, ca fiind încheiate fără acordul scris a coproprietarului;

declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între Sergiu Rusu

și Sergiu Scurtu, Vlada Jabanovschi la 28 aprilie 2016, cu nr. XXXX, cât și

contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Sergiu Rusu și Silvia Sinchevici la

28 aprilie 2016, cu nr. XXXX, cu anularea titlurilor și drepturilor înregistrate

asupra bunurilor imobile din litigiu.

Prin încheierea din 02 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-

a atras în calitate de intervenient accesoriu, notarul public Carolina Panuș (f.d.149-

150, vol. I).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2017 s-a înlocuit intervenientul accesoriu ÎS

„Cadastru” Anenii Noi, cu succesorul în drepturi, Agenția Servicii Publice

(f.d.171-173, vol.I).

Prin hotărârea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Parascovia Rusu (f.d. 199-

203, vol.I).

S-au declarat nule contractele de donație încheiate între Tudor Rusu, prin

intermediul reprezentantului în baza procurii Ion Rusu (donator) și Sergiu Rusu

3

(donatar) la data de 19 noiembrie 2012 cu numerele XXXX autentificate de către

notarul public Raisa Mereuță, ca fiind încheiate fără acordul coproprietarului.

S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX încheiat între

Sergiu Rusu (vânzător) și Sergiu Scurtu (cumpărător) din 28 aprilie 2016, obiectul

contractului fiind terenurile cu destinație agricolă cu nr. cadastrale XXXX și

respectiv XXXX, cu radierea dreptului de proprietate înscris în Registrul bunurilor

imobile pe numele lui Sergiu Scurtu.

S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX încheiat între

Sergiu Rusu (vânzător) și Sergiu Scurtu (cumpărător) din 28 aprilie 2016, obiectul

contractului fiind terenurile cu destinație grădini cu nr. cadastrale XXXX și

1042205.085, cu radierea dreptului de proprietate înscris în Registrul bunurilor

imobile pe numele lui Sergiu Scurtu.

S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXX încheiat între

Sergiu Rusu (vânzător) și Silvia Sinchevici (cumpărător) din 28 aprilie 2016,

obiectul contractului fiind terenul cu destinație pentru construcții cu nr. cadastral

XXXX și casa de locuit pe acest teren cu nr.cadastral XXXX, cu radierea dreptului

de proprietate înscris în Registrul bunurilor imobile pe numele Silviei Sinchevici.

Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

cererile de apel declarate de Ion Rusu, Sergiu Rusu și de avocatul Sergiu Russ care

acționează în interesele lui Sergiu Scurtu și Silvia Sinchevici, cu menținerea

hotărârii din 26 martie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central (f.d. 6-21,

vol.II).

Pentru a decide astfel, Colegiul civil a constată că instanța de fond a dat o

apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței

de fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, cu

aplicarea corectă a normelor de drept material.

A specificat că toate bunurile imobile dobândite de soții Parascovia Rusu și

Tudor Rusu în timpul căsătoriei în timp ce duceau o gospodărie comună până la

decesul lui Tudor Rusu sunt supuse regimului proprietății în devălmășie, chiar dacă

unele din aceste bunuri au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile pe

numele unuia din soți, în cazul dat pe numele lui Tudor Rusu.

De asemenea, a reținut că din anul 1982 până la 07 mai 2013 soții Parascovia

Rusu și Tudor Rusu au administrat bunurile ce le-au aparținut, prin munca comună

valorificând și administrându-le prin ce în sensul art. 23 Codul familiei acestea se

recunosc ca fiind bunuri comune.

A apreciat critic alegația apelanților Ion Rusu și Sergiu Rusu precum că Tudor

Rusu a procurat casa cu ajutorul financiar al lui Ion Rusu cu scopul de a dona acest

bun nepotului Sergiu Rusu, or, contrar prevederilor art. 118 alin. (1) Cod de

procedură civilă, apelanții nu au probat faptul invocat.

Instanța de apel a menținut ca fiind corectă concluzia instanței de fond vis-a-

vis de faptul că încheierea contractelor de donație din 2012, contestate în prezenta

cauză, au avut loc cu încălcarea normelor imperative de drept material, fiind

încheiate fără acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași, la caz fără acordul

lui Parascovia Rusu, fapt care duce la nulitatea atât a contractelor de donație a

bunurilor imobile, cât și a contractelor subsecvente de vânzare-cumpărare a

acelorași bunuri imobile încheiate în anul 2016, întrucât prin încheierea acestor

4

contracte Parascovia Rusu a fost lipsită de proprietate sa, care este garantată atât de

legislația națională, cât și cea internațională.

La 17 mai 2019, Sergiu Scurtu și Silvia Șinchevici, reprezentați de avocatul

Sergiu Russ, au declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a instanței de fond,

cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă (f.d. 26-31, vol.II).

În motivarea recursului a menționat că instanța de apel eronat a considerat că

necătând la faptul obținerii de către Tudor Rusu a unora din terenurile din litigiu în

proprietate cu titlu gratuit, menționând Legea nr. 392-XIV din 13 mai 1999 cu

privire la restructurarea întreprinderilor agricole în procesul de privatizare, acestea

absolut ilegal au fost apreciate ca fiind bunuri comune în devălmășie a lui Tudor

Rusu și Parascovia Rusu.

Au afirmat că instanțele inferioare eronat au considerat proprietatea acestora

(Silviei Sinchevici și Sergiu Scurtu) ca nefiind dobândită cu bună credință și

dreptul acestora nu a fost apărat.

Au indicat că instanța de apel nu a examinat motivele apelului depus, cu

privire la excepția de tardivitate a acțiunii depuse de Parascovia Rusu. Or,

depunerea cererii de chemare în judecată a avut loc cu depășirea termenului de

prescripție prevăzut de art. 267 Cod civil.

De asemenea a notat că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.

267, 372, 375 Cod civil.

Au specificat că nu toate terenurile ce constituie obiect al litigiului sunt

proprietate comună în devălmășie a Parascoviei Rusu și Tudor Rusu, deoarece au

fost obținute de către ultimul în rezultatul împroprietăririi cu pământ a foștilor

lucrători ai kolhozului local în temeiul Legii nr. 392-XIV din 13 mai 1999 cu

privire la restructurarea întreprinderilor agricole în procesul de privatizare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces prin

intermediul poștei electronice la 12 decembrie 2018 (f.d. 22, vol.II), însă la

materialele dosarului lipsește dovada recepționării de către participanții la proces.

Astfel, recursul declarat la 17 mai 2019 de către Sergiu Scurtu și Silvia

Șinchevici, reprezentați de avocatul Sergiu Russ, a fost depus în termenul stabilit

de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

La 13 iunie 2019 în adresa intimaților a fost expediat recursul declarat de

către Sergiu Scurtu și Silvia Șinchevici reprezentați de avocatul Sergiu Russ, fiind

5

înștiințați despre necesitatea depunerii referinței pe marginea recursului declarat

(f.d.34, vol.II).

La 09 iulie 2019 (data de pe plicul poștal) notarul public, Raisa Mereuță a

depus referință pe marginea recursurilor declarate, prin care și-a reiterat poziția

asupra litigiului.

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Scurtu și Silvia

Șinchevici, reprezentați de avocatul Sergiu Russ, este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Scurtu și Silvia

Șinchevici, reprezentați de avocatul Sergiu Russ, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

6

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția

instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a

se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau

Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Sergiu Scurtu și Silvia Șinchevici,

reprezentați de avocatul Sergiu Russ.

În conformitate cu art. 270, 433 lit .a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Scurtu și Silvia

Șinchevici, reprezentați de avocatul Sergiu Russ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

7

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

8