2ra-758/17 — Declararea nulității actului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Declararea nulităţii actului juridic
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-758/17 — Declararea nulității actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, judecător Iu. Moldovanu Instanța de apel: judecători: D. Manole, Iu. Cotruță, M. Ciugureanu 2ra–758/17 Î N C H E I E R E 19 aprilie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rusu Ion și Rusu Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusu Ion și Rusu Serghei către Rusu Parascovia privind declararea nulității actului juridic, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Rusu Ion și Rusu Serghei și menținută hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 04 februarie 2016, c o n s t a t ă: La 28.10.2013, Rusu Ion și Rusu Serghei au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Parascoviei Rusu privind declararea nulității testamentului din 22.11.2012, eliberat pe numele - Rusu Parascovia.
În motivarea cererii au indicat că, tatăl lor, Rusu Tudor, născut la 08.09.1932, originar din s. Șerpeni, r-nul Anenii Noi, cu domiciliul pe adresa menționată, a decedat la 26.04.2013.
Pe parcursul vieții sale, Rusu Tudor, împreună cu familia sa - soția Rusu Maria (anterior decedată), feciorii - Rusu Ion și Rusu Serghei, au agonisit un patrimoniu compus din bunuri mobile și imobile, printre care și sectorul de teren cu suprafața de 0,17 ha, situat în s. Șerpeni, r-nul Anenii Noi, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de teren nr. 1489 din 21.02.2006; lotul de lângă casă pe care sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit - înscrise în Registrul de evidentă a gospodăriilor nr. 13, pagina 66, contul personal 1132, ș. a. - patrimoniu care, fiind dobândit pe parcursul vieții sale cu ajutorul și cu sprijinul material exclusiv al feciorilor săi, tatăl lor, Rusu Tudor, a declarat că îl va transmite succesorilor săi descendenți, și anume, fiilor săi Rusu Ion și Rusu Serghei.
După decesul tatălui, adresându-se notarului, Trofim Prigală, au aflat că, la 22.11.2012, de către notarul public Bîstrițcaia Vera (sediul or. Criuleni, str. Biruința nr. 18) a fost întocmit în formă autentică și autentificat notarial actul juridic: Testamentul din 22.11.2012, din numele lui Rusu Tudor (a. n. 08.09.1932), conform căruia, acesta ar fi testat toată averea sa, ce-i va aparține la ziua decedării, unde nu s-ar afla și din ce n-ar fi alcătuită, Parascoviei Rusu, născută la 01.12.1949, cod personal 0992307254410. Act juridic pe care ei îl consideră nul, deoarece nu produce consecințe juridice, având în vedere faptul că acest testament este perfectat în grafie latină, iar tatăl lor nu o cunoștea, fiindcă nu poseda limba română și, astfel, nici nu putea să conștientizeze acțiunile sale.
Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 04 februarie 2016, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, cererea de chemare în judecată a lui Rusu Ion și Rusu Serghei către Rusu Parascovia cu privire la declararea nulității actului juridic a fost respinsă ca neîntemeiată. În motivarea soluției, instanțele au invocat că, reieșind din cadrul probatoriu prezent în speță, s-a constatat că testatorul Rusu Tudor, cunoștea limba română cu grafie latină și la momentul perfectării testamentului dispunea de capacitate de exercițiu deplină, astfel, testamentul cu nr. 3781 din 22.11.2012, lăsat de el în beneficiul Parascoviei Rusu, poate produce efecte juridice. La 15.02.2017, Rusu Ion și Rusu Serghei au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, prin care au solicitat casarea acesteia și a hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 04 februarie 2016, cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță.
În motivarea recursului au indicat că instanțele de judecată inferioare la examinarea pricinii eronat au aplicat normele de drept material și procedural. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurilor invocate în cererea de recurs, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Rusu Ion și Rusu Serghei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, pârțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Verificând prin prisma normele de drept citate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul lui Ion Rusu și Serghei Rusu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, ci au formulat doar critici ce se axează asupra fondului cauzei. Această situație indică la caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.
Or, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Față de cele indicate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, iar în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
Sub acest aspect, Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul, declarat de Rusu Ion și Rusu Serghei, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Rusu Ion și Rusu Serghei.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.