2ra-758/17 — Declararea nulității actului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Declararea nulităţii actului juridic
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-758/17 — Declararea nulității actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, judecător Iu. Moldovanu
Instanța de apel: judecători: D. Manole, Iu. Cotruță, M. Ciugureanu
2ra–758/17
Î N C H E I E R E
19 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova
Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rusu Ion
și Rusu Serghei,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusu Ion și Rusu Serghei
către Rusu Parascovia privind declararea nulității actului juridic,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Rusu Ion și Rusu Serghei și menținută hotărârea
Judecătoriei Anenii Noi din 04 februarie 2016,
c o n s t a t ă:
La 28.10.2013, Rusu Ion și Rusu Serghei au înaintat cerere de chemare în
judecată împotriva Parascoviei Rusu privind declararea nulității testamentului din
22.11.2012, eliberat pe numele - Rusu Parascovia.
În motivarea cererii au indicat că, tatăl lor, Rusu Tudor, născut la 08.09.1932,
originar din s. Șerpeni, r-nul Anenii Noi, cu domiciliul pe adresa menționată, a
decedat la 26.04.2013.
Pe parcursul vieții sale, Rusu Tudor, împreună cu familia sa - soția Rusu Maria
(anterior decedată), feciorii - Rusu Ion și Rusu Serghei, au agonisit un patrimoniu
compus din bunuri mobile și imobile, printre care și sectorul de teren cu suprafața
de 0,17 ha, situat în s. Șerpeni, r-nul Anenii Noi, trecut în Registrul cadastral al
deținătorilor de teren nr. 1489 din 21.02.2006; lotul de lângă casă pe care sunt
amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit - înscrise în Registrul de
evidentă a gospodăriilor nr. 13, pagina 66, contul personal 1132, ș. a. - patrimoniu
care, fiind dobândit pe parcursul vieții sale cu ajutorul și cu sprijinul material
exclusiv al feciorilor săi, tatăl lor, Rusu Tudor, a declarat că îl va transmite
succesorilor săi descendenți, și anume, fiilor săi Rusu Ion și Rusu Serghei.
După decesul tatălui, adresându-se notarului, Trofim Prigală, au aflat că, la
22.11.2012, de către notarul public Bîstrițcaia Vera (sediul or. Criuleni, str. Biruința
nr. 18) a fost întocmit în formă autentică și autentificat notarial actul juridic:
Testamentul din 22.11.2012, din numele lui Rusu Tudor (a. n. 08.09.1932), conform
căruia, acesta ar fi testat toată averea sa, ce-i va aparține la ziua decedării, unde nu
s-ar afla și din ce n-ar fi alcătuită, Parascoviei Rusu, născută la 01.12.1949, cod
personal 0992307254410. Act juridic pe care ei îl consideră nul, deoarece nu
produce consecințe juridice, având în vedere faptul că acest testament este perfectat
în grafie latină, iar tatăl lor nu o cunoștea, fiindcă nu poseda limba română și, astfel,
nici nu putea să conștientizeze acțiunile sale.
Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 04 februarie 2016, menținută prin
decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, cererea de chemare în
judecată a lui Rusu Ion și Rusu Serghei către Rusu Parascovia cu privire la declararea
nulității actului juridic a fost respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea soluției, instanțele au invocat că, reieșind din cadrul probatoriu
prezent în speță, s-a constatat că testatorul Rusu Tudor, cunoștea limba română cu
grafie latină și la momentul perfectării testamentului dispunea de capacitate de
exercițiu deplină, astfel, testamentul cu nr. 3781 din 22.11.2012, lăsat de el în
beneficiul Parascoviei Rusu, poate produce efecte juridice.
La 15.02.2017, Rusu Ion și Rusu Serghei au declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, prin care au solicitat casarea acesteia
și a hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 04 februarie 2016, cu remiterea pricinii
spre rejudecare în prima instanță.
În motivarea recursului au indicat că instanțele de judecată inferioare la
examinarea pricinii eronat au aplicat normele de drept material și procedural.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurilor invocate în cererea de
recurs, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Rusu Ion și Rusu Serghei
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să
justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, pârțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar
alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Verificând prin prisma normele de drept citate, Completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că
recursul lui Ion Rusu și Serghei Rusu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece recurenții nu au invocat nici un temei care ar
indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, ci au
formulat doar critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Această situație indică la caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de
esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de
instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.
Or, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de
apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Față de cele indicate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, iar în sarcina recurentului este impusă
obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări
esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept
material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind
admisibil.
Sub acest aspect, Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței
CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta
în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă
motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul, declarat de
Rusu Ion și Rusu Serghei, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.
(1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Rusu Ion și Rusu Serghei.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul
Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas