2ra-1396/19 — declararea nulitatii contractului de donatie si a contractului de vinzare cumparare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitatii contractului de donatie si a contractului de vinzare cumparare
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1396/19 — declararea nulitatii contractului de donatie si a contractului de vinzare cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2ra-1396/2019
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Vîrlan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)
Î N C H E I E R E
24 iulie 2019 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Lilia Minaeva, Neli
Alexandrov și Sergiu Alexandrov,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Neli Novițchi
împotriva Liliei Minaeva, Sergiu Alexandrov, Neli Alexandrov, intervenienți
accesorii notarul public Viorica Nagacevschi, Svetlana Criucova, Ioana Morozan și
Victor Șargu privind declararea nulității contractului de donație din 24 aprilie 2015
și anularea contractului de vînzare-cumpărare din 10 mai 2015,
împotriva deciziei din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 06 mai 2015 Neli Novițchi a depus cerere de chemare în judecată, ulterior
concretizată împotriva Liliei Minaeva, Sergiu Alexandrov și Neli Alexandrov,
intervenienți accesorii notarul public, Svetlana Criucova, Viorica Nagacevschi,
Ioana Morozan și Victor Șargu privind declararea nulității contractului de donație
nr. 1609 din 24 aprilie 2015 și de vînzare-cumpărarea nr.973 din 10 martie 2015.
În motivarea cererii a indicat că Novițchi Neli, Morozan Ioana și Lilia
Minaeva sunt coproprietari ai imobilului situat în XXX, ce constă din casa de
locuit lit. A, anexa lit. A 1, anexa lit. A 2, anexa A lit. A 3, anexa lit. A 4,
veranda lit. a, anexa lit. a 2, pridvor, subsol, veceu nr. 6, gard lit. I.
Potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate
asupra imobilului din XXX, îl dețin Morozan Ioana XXX în temeiul contractului
de vânzare-cumpărare nr. 4437 din 12 septembrie 2003, titlu de autentificare a
dreptului deținătorului de teren nr.cadastral XXX din 07 februarie 2005 -
34,28%; Novițchi Neli XXX în temeiul contractului de donație nr. 4636 din 17
iulie 2008, procesul-verbal de recepție finală nr. 980-1 din 05 noiembrie 2008 -
34,28% și Minaeva Lilia XXX în temeiul contractului de vânzare-cumpărare,
transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, nr. 6746 din 17 septembrie
2001 și terenul aferent de 31,44%.
1
Astfel, coproprietara Minaeva Lilia deținând în proprietate cota parte din
imobilul nominalizat mai sus, și anume apartamentul nrXXX și terenul aferent
de 31,44% și-a exprimat intenția de a înstrăina cota sa parte coproprietarilor
Novițchi Neli și Morozan Ioana.
A susținut că, la 23 decembrie 2014 Minaeva Lilia prin intermediul
notarului public Nagacevschi Viorica a expediat în adresa coproprietarilor
Novițchi Neli și Morozan Ioana, cerere/ofertă prin care a comunicat despre
intenția de a înstrăina cota sa parte de 31,4% din teren și apartamentul nr. XXX
amplasat pe acest teren din str. XXX, la prețul de 42000 Euro. Totodată, conform
legislației în vigoare s-a acordat un termen de 30 de zile de la recepționarea
cererii/ofertei pentru ca coproprietarii Novițchi Neli și Morozan Ioana să
răspundă la oferta lansată.
Astfel, la 12 ianuarie 2015, Novițchi Neli, a recepționat cererea/oferta, fapt
pentru care la 09 februarie 2015 a depus o declarație la notarul public
Nagacevschi Viorica prin care și-a exprimat acordul să procure 31,40% din
teren și apartamentul nr. XXX amplasat pe terenul din str. XXX la prețul de 42 000
Euro.
Tot la 09 februarie 2015, Novițchi Neli prin intermediul notarului public
Nagacevschi Viorica a expediat prin poștă pârâtei Minaeva Lilia declarația cu
privire la acceptarea ofertei.
A susținut că, la 16 februarie 2015, Novițchi Neli, fiind de bună-credință, și
urmărind scopul de a cumpăra cota parte din imobil, a contractat de la BC
„Mobiasbanca” SA împreună cu tatăl său Novițchi Mihail un credit în sumă de
725 000 de lei, iar prin contractul de fidejusiune nr. M/82716057100/F1 din 16
februarie 2015, Novițchi Neli a garantat executarea obligației de rambursare a
creditului cu suma de 746 659 de lei.
La fel, prin certificatul nr. 5623 din 29 aprilie 2015, eliberat de către BC
„Mobiasbanca” SA se confirmă că creditul de 725 000 de lei s-a acordat în
scopul procurării apartamentului cu numărul XXX, înregistrat sub numărul
cadastral XXX și cotei-părți în mărime de 31,44% din terenul aferent înregistrat
sub nr. cadastral XXX, ce se află pe adresa XXX.
A declarat că, abuziv, fără nici un temei juridic și nerespectând dreptul de
preemțiune prin contractual de vânzare-cumpărare nr. 973 din 10 martie 2015,
Minaeva Lilia a înstrăinat apartamentul nr. XXX cu suprafața totală de 22,8 m2,
amplasat pe XXX număr cadastral XXX lui Alexandrov Sergiu la suma de 28 027
de lei, sumă cu mult mai redusă decât suma prevăzută în ofertă, ceea ce denotă
neseriozitatea tranzacției efectuate, purtând doar un caracter formal, astfel
eschivându-se de la plata taxelor și impozitelor. Iar prin contractul de donație
nr. 1609 din 24 aprilie 2015, Minaeva Lilia a donat lui Alexandrov Sergiu cota
parte din imobil de 31,40% din teren situat pe str. XXX, la fel fără a respecta
dreptul de preemțiune față de coproprietarii Novițchi Neli și Morozan Ioana,
nerespectând oferta lansată cât și prețul de 42 000 Euro, care pune la îndoială
legalitatea contractului de donație, deoarece este contrar logicii, relațiilor
sociale și raporturilor juridice, situație ce la fel reflectă rea-credința părților
contractante, neseriozitate acestora cât și caracterul formal și fictiv al
contractului.
În astfel de condiții, a susținut că nu i-a fost respectat dreptul de
2
preemțiune, mai mult ca atât acesteia i-a fost cauzat un prejudiciu material în
urma contractării unui credit de la bancă pentru procurarea imobilului, fapt
pentru care a suportat pierderi materiale ce constă din achitarea dobânzii la
bancă și comisioane timp de 3 luni, taxe notariale cât și alte cheltuieli în sumă
totală de 34 016 lei.
Prin hotărîrea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Neli Novițchi împotriva
Liliei Minaeva, Sergiu Alexandrov, Neli Alexandrov, intervenienți accesorii
notarul public Viorica Nagacevschi, Svetlana Criucova, Ioana Morozan și Victor
Șargu privind declararea nulității contractului de donație din 24 aprilie 2015 și
anularea contractului de vînzare-cumpărare din 10 mai 2015.
S-a încasat de la Neli Novițchi în beneficiul statului, taxa de stat suplimentară în
sumă de 7100 de lei.
S-au anulat măsurile de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei
Rîșcani, mun.Chișinău din 12 mai 2015, nr.2-5590/15 și s-a ridicat sechestrul aplicat
asupra imobilului amplasat în XXX și a terenului aferent de 31,40 % din suprafața
totală a terenului de 0,1016 ha, nr.cadastral XXX.
Prin decizia din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de avocatul Vlas Gheorghe, în numele și în interesele apelantei Neli
Novițchi.
S-a casat integral hotărîrea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, și s-a pronunțat o hotărîre nouă prin care, s-a admis integral cererea de
chemare în judecată depusă de Neli Novițchi împotriva Liliei Minaeva, Sergiu
Alexandrov, Neli Alexandrov, intervenienți accesorii notarul public Viorica
Nagacevschi, Svetlana Criucova, Ioana Morozan și Victor Șargu privind declararea
nulității contractului de donație din 24 aprilie 2015 și anularea contractului de
vînzare-cumpărare din 10 mai 2015.
S-a recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 973 din 10 martie
2015 încheiat între Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu, a apartamentului nr.
XXX cu nr.cadastral XXX situat în XXX compus din 2 odăi, cu suprafața de 22,8
m.p., înregistrat și autentificat de notarul Criucova Svetlana.
S-a recunoscut nul contractul de donație nr. 1609 din 24 aprilie 2015,
încheiat între Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu în privința terenului pentru
construcții cu suprafața de 0,1020 ha, cu nr.cadastral XXX, situat în XXX
înregistrat și autentificat de notarul Criucova Svetlana.
S-a încasat în mod solidar, din contul lui Alexandrov Sergiu, Alexandrov
Neli și Minaeva Lilia în beneficiul Nelii Novițchi cheltuielile de judecată
suportate în sumă de 1120 de lei, ce constituie taxa de stat achitată la depunerea
cererii de chemare în judecată.
S-a încasat în mod solidar, din contul lui Alexandrov Sergiu, Alexandrov
Neli și Minaeva Lilia la bugetul de stat suma de 7100,30 de lei ce constituie
diferența taxei de stat neachitată la depunerea cererii de chemare în judecată de
către Novițchi Neli și suma de 6165,22 de lei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, a stabilit că, instanța de fond incorect
a stabilit starea de fapt și greșit a aplicat cadrul legal pertinent raportului juridic
litigios, deoarece pretențiile reclamantei sunt întemeiate și urmează a fi admise,
cu declararea nulității contractului de donație din 24 aprilie 2015 și a
3
contractului de vânzare-cumpărare din 10 martie 2015, deoarece situația
întrunește criteriile legale impuse de normele de drept material în acest sens,
privind nulitatea absolută a celor două acte juridice, acestea fiind încheiate
contrar prevederilor legale, constituind acte juridice simulate, care, în realitate
au urmărit un alt scop, decât înstrăinarea apartamentului și terenului aferent.
A concluzionat, că părțile contractante, în realitate, prin aceste două acte
juridice - contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului și contractul de
donație, au urmărit înstrăinarea, prin procedura de vânzare a imobilului, însă,
prevăzând intervenirea cumpărătorului cu drept preferențial de procurare, au
urmărit scopul neadmiterii unei asemenea intervenții și au încercat să-și asigure,
eventual, imposibilitatea aplicării normei de drept material ce reglementează
această situație și raportul juridic litigios - art. 352 alin. (3) Cod civil, prin
atribuirea lor a calității (drepturilor și obligațiilor) de cumpărător.
La acest capitol Colegiul a admis poziția invocată de partea apelantă, care
și-a întemeiat solicitările de constatare a nulității absolute a actelor juridice
contestate anume pe acest motiv, de imposibilitate de a interveni în raportul
juridic numit, prin care a fost înstrăinat bunul imobil în litigiu, de către Novițchi
Neli cu drepturi și obligații de cumpărător, potrivit art. 352 alin. (3) Cod civil.
Or, este imposibilă aplicarea normei numite în cazul unui contract de
donație, iar intimații/pârâți au mimat acest contract de donație, care în realitate,
a fost unul de vânzare-cumpărare, moment demonstrat și prin înscrisurile
anexate la dosar - recipisele ridicate de către organul de urmărire penală în
cadrul procesului penal inițiat la plângerea Nelii Novițchi, înscrisuri care cert și
fără dubii demonstrează, că Minaeva Lilia, în realitate, a înstrăinat, prin
procedura de vânzare-cumpărare lui Alexandrov Sergiu atât apartamentul, cât și
terenul aferent clădirii în care este amplasat apartamentul. Respectiv, necesită
de admis poziția invocată de către partea apelantă, că contractul de donație
contestat este un act juridic simulat, deoarece în realitate a avut loc un raport
juridic de vânzare-cumpărare, iar prin semnarea unui contract de donație părțile
au încercat să ascundă natura reală a tranzacției și au încercat să împiedice sau
să facă imposibilă intervenirea în acest raport a persoanelor cu drept
preferențial, de preemțiune a procurării bunului imobil în litigiu.
De asemenea, Colegiul a atestat și alte circumstanțe care indică la simularea
unui act juridic și urmărirea unui alt scop, decât cel declarat prin încheierea
contractelor de donație și de vânzare-cumpărare a bunului imobil. Or, după cum
s-a indicat anterior, Minaeva Llilia i-a înstrăinat lui Alexandrov Sergiu
apartamentul nr. 2 cu nr.cadastral XXX situat în XXX compus din 2 odăi, cu
suprafața de 22,8 m.p. și terenul aferent acestei construcții - terenul cu
nr.cadastral XXX, adică un bun imobil indivizibil, deoarece, în speță, terenul
aferent construcției nu poate fi divizat de această construcție și aceste două
imobile nu pot fi obiect separat, de sine stătător, al tranzacțiilor de înstrăinare,
fiind posibilă tranzacționarea lor doar în comun.
Astfel, părțile tranzacției, în realitate, au încercat să divizeze sau separe
aceste bunuri, pentru a avea posibilitatea, pe viitor, de a le tranzacționa ca
obiecte separate. Respectiv, situația constatată indică cert la un alt scop al
tranzacțiilor încheiate de Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu, decât simpla
înstrăinare a imobilului, aceștia urmărind scopul înregistrării viitoare a terenului
4
aferent ca teren separat și utilizarea lui în alte scopuri, decât destinația pe care
urmează să o aibă terenul aferent unei construcții. Acest fapt, privind intenția de
a separa cele două bunuri și a utiliza pe viitor terenul într-un alt scop, decât
destinația lui reală, este demonstrat și prin înscrisurile anexate de către
intervenientul/intimat Șargu Victor. Or, potrivit acestor înscrisuri, ultimul a dat
cu împrumut lui Alexandrov Sergiu o sumă de bani – 42 000 Euro, iar debitorul,
în scopul garantării rambursării împrumutului a gajat terenul pentru construcții,
cu nr.cadastral XXX, dar nu terenul aferent construcției, fapt confirmat prin
recipisa din 12.03.2015. Ulterior, Alexandrov Sergiu a primit de la Șargu Victor
avans de 20 000 Euro, pentru terenul pentru construcții, cu nr.cadastral XXX.
Respectiv, înscrisurile numite demonstrează cert și fără dubii, că pârâții
Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu, în realitate au urmărit un alt scop decât
simpla înstrăinare a apartamentului nr. XXX cu nr.cadastral XXX situat în mun.
XXX compus din 2 odăi, cu suprafața de 22,8 m.p. și terenul aferent acestei
construcții cu nr.cadastral XXX, urmărind scopul separării acestor bunuri și
schimbării destinației terenului aferent unei construcții, în teren destinat pentru
construcție și legalizării acestui fapt.
A constatat că este cert că tranzacțiile încheiate de cei doi au avut o altă
destinație și au urmărit un alt scop, decât cel declarat, fapt care duce la nulitatea
lor. Or, s-a constatat indubitabil că bunurile litigioase la data tranzacționării
erau bunuri indispensabile și indivizibile, constituind un bun integral, iar
contractele încheiate între Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu sunt acte juridice
simulate, urmărind separarea lor și legalizarea unui alt statut al terenului aferent
decât cel pe care îl are în realitate, fără a parcurge procedurile prevăzute și
impuse de lege în acest sens. La fel, în necesitatea admiterii pretențiilor
înaintate de Novițchi Neli Colegiul a atestat și faptul efectuării și înregistrării
celor două tranzacții în situația când asupra bunului imobil - 31,44% din terenul
aferent construcției cu nr.cadastral XXX situat în XXX ce aparținea cu drept de
proprietate pârâtei/intimate Minaeva Lilia era aplicată interdicție de înstrăinare
(sechestru) prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06.09.2012,
interdicție care nu a fost ridicată, anulată sau într-un alt mod desființată de
instanța de judecată. Or, potrivit materialelor dosarului se atestă, că asupra
acestui bun imobil, prin încheierea judecătorească nominalizată, a fost aplicată
măsură de asigurare a acțiunii, măsuri care erau în vigoare la data
tranzacționării și înscrierii acestor tranzacții în registrul bunurilor imobile.
A relevat că instanța de fond incorect a apreciat starea de fapt, greșit a
identificat și a aplicat cadrul legal pertinent aplicabil raportului juridic litigios
și, contrar acestor norme legale, incorect a respins cererea de chemare în
judecată potrivit pretențiilor concretizate, înaintate de reclamanta/apelantă
Novițchi Neli.
La 20 mai 2019 Lilia Minaeva, Sergiu Alexandrov și Neli Alexandrov, au
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitînd casarea deciziei
instanței de apel menținerea hotărîrii primei instanțe.
În susținerea recursului au indicat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b),
c), alin. (4) Cod de procedură civilă.
În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel a făcut abuz de
împuternicirile sale or, a depășit atît temeiurile acțiunii, cît și temeiurile de drept
5
ale apelului declarat de Neli Novițchi, creînd o stare de incertitudine la intimați în
cadrul procesului.
Au susținut că, nici în prima instanță nici în instanța de apel nu s-a invocat în
susținerea nulității actelor juridice argumentul reținut din oficiu de către instanța de
apel precum că bunurile imobile litigioase, erau bunuri indispensabile și
indivizibile, constituind un bun integral.
A menționat că instanța a apreciat arbitrar circumstanțele de fapt și probele
admisibile din dosar, fapt ce duce la casarea actului judecătoresc.
Au invocat că instanța de apel a aplicat haotic, neclar și incert normele
materiale care guvernează nulitatea actului juridic or, prin nulitate a actului juridic
se înțelege sancțiunea ce intervine în cazul în care la încheierea actului juridic
civil, nu au fost respectate dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate a
actului juridic, desființîndu-l. Legea materială poate să prevadă și alte efecte
negative pentru încălcările admise la săvîrșirea actului juridic decît sancțiunea
nulității, situația aplicabilă și în cazul nerespectării dreptului de preemțiune
prevăzut de lege. În acest caz nulitatea se aplică doar acordului de neaplicare a
dreptului de preemțiune dar nu și tranzacției de înstrăinare a bunului fără
respectarea dreptului de preemțiune, în ultimul caz actul juridic este valabil, deși
poate fi modificat în partea cumpărătorului la cererea acestuia, cu atribuirea tuturor
drepturilor și obligațiilor ce rezultă din contract, astfel de acțiune Neli Novițchi nu
a depus.
A susținut că concluzia ilegală privind imposibilitatea comercializării
apartamentului separat de terenul aferent blocului locativ, de fapt este o imixtiune
în realizarea dreptului de proprietate or, fără motive legale a limitat dreptul de a
dispune de bunul său, unul din cele mai importante drepturi ale proprietarului, fiind
ignorate garanțiile declarate prin art.1 Acordului adițional, nr.1 la Convenția
Europeană pentru Drepturile Omului.
Au indicat la instanța de apel a aplicat prevederile art. 220 alin. (2) Cod civil,
deși nu a menționat anume care clauze și din care contract contravin ordinii publice
sau bunelor moravuri, prevederile nominalizate fiind aplicate fără motive prin
abstracție, fără sens, lucru inadmisibil în cazul aplicării normelor de sancționare or,
potrivit art. 5 alin. (3) Cod civil, nu se admite aplicarea prin analogie a normelor
care limitează drepturile civile sau care stabilesc răspunderea civilă.
Au menționat că concluzia instanței de apel privind scopul ascuns al
tranzacțiilor este absurdă or, unicul scop pe care l-a urmărit recurenta era
comercializarea apartamentului și cotei-părți ideale din terenul aferent blocului
locativ, care aparțin Liliei Minaeva, în condițiile respectării cadrului legal,
indiferent cui vor fi înstrăinate bunurile imobile respective. Totodată, Neli
Novițchi de la bun început doar a creat aparența intenției de a procura bunurile
imobile nominalizate, fără a întreprinde măsuri reale în vederea cumpărării
acestora în termen prevăzut de lege.
Astfel, urmează a fi apreciată critic concluzia instanței de apel precum că
intenția Nelii Novițchi la procurarea imobilului este demonstrată prin încheierea
unui contract de credit cu BC „Mobiasbanca” SA la suma de 746 659 de lei, avînd
în vedere că potrivit certificatului nr.5623 eliberat de BC „Mobiasbanca” SA la 29
aprilie 2015, contractul de credit a fost încheiat la 16 februarie 2015, adică după
expirarea termenului acordat pentru realizarea dreptului de preemțiune și despre
6
faptul încheierii contractului dat recurenta nici nu a fost informată, fapt care
demonstrează că contractul de credit a fost încheiat special doar pentru a crea
aparența posibilităților financiare pentru procurarea imobilului.
Au susținut că la încheierea contractelor contestate de Neli Novițchi, notarul a
verificat toate actele necesare pentru tranzacțiile respective, găsindu-le în ordine.
Totodată, o eventuală existență a unui act judecătoresc privind aplicarea
sechestrului asupra bunurilor imobile nu poate pune la îndoială valabilitatea
tranzacțiilor săvîrșite cu aceste bunuri de către terți, dacă o astfel de interdicție nu a
devenit opozabilă prin notare în Registrul bunurilor imobile or, actul judecătoresc
încheiat contrar interdicțiilor instituite nu este nul în drept, ci anulabil la cererea
persoanei interesate care printre altele urmează să explice neînregistrarea
interdicției aplicate în favoarea acesteia.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 07 februarie 2019 a Curții de
Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform
scrisorii de însoțire la 25 martie 2019 (f.d. 254, vol. I). Astfel, recursul declarat de
Lilia Minaeva, Neli Alexandrov și Sergiu Alexandrov, la 20 mai 2019, se
consideră a fi depus în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin.(2).
La 15 iulie 2019 Neli Novițchi a depus referință prin care a solicitat
respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
Examinând admisibilitatea recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lilia Minaeva, Neli
Alexandrov și Sergiu Alexandrov, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
7
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lilia Minaeva, Neli
Alexandrov și Sergiu Alexandrov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a
fi respinse.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
8
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.
6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația
de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în
cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;
Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția
instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei
instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un
recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a
se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau
Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Lilia Minaeva, Neli Alexandrov și
Sergiu Alexandrov.
În conformitate cu art. 270, 433 lit.a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lilia Minaeva, Neli Alexandrov
și Sergiu Alexandrov.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
9