2ra-1396/19 — declararea nulitatii contractului de donatie si a contractului de vinzare cumparare

2ra-1396/19 — declararea nulitatii contractului de donatie si a contractului de vinzare cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1396/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Vîrlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

24 iulie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Lilia Minaeva, Neli

Alexandrov și Sergiu Alexandrov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Neli Novițchi

împotriva Liliei Minaeva, Sergiu Alexandrov, Neli Alexandrov, intervenienți

accesorii notarul public Viorica Nagacevschi, Svetlana Criucova, Ioana Morozan și

Victor Șargu privind declararea nulității contractului de donație din 24 aprilie 2015

și anularea contractului de vînzare-cumpărare din 10 mai 2015,

împotriva deciziei din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 06 mai 2015 Neli Novițchi a depus cerere de chemare în judecată, ulterior

concretizată împotriva Liliei Minaeva, Sergiu Alexandrov și Neli Alexandrov,

intervenienți accesorii notarul public, Svetlana Criucova, Viorica Nagacevschi,

Ioana Morozan și Victor Șargu privind declararea nulității contractului de donație

nr. 1609 din 24 aprilie 2015 și de vînzare-cumpărarea nr.973 din 10 martie 2015.

În motivarea cererii a indicat că Novițchi Neli, Morozan Ioana și Lilia

Minaeva sunt coproprietari ai imobilului situat în XXX, ce constă din casa de

locuit lit. A, anexa lit. A 1, anexa lit. A 2, anexa A lit. A 3, anexa lit. A 4,

veranda lit. a, anexa lit. a 2, pridvor, subsol, veceu nr. 6, gard lit. I.

Potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate

asupra imobilului din XXX, îl dețin Morozan Ioana XXX în temeiul contractului

de vânzare-cumpărare nr. 4437 din 12 septembrie 2003, titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr.cadastral XXX din 07 februarie 2005 -

34,28%; Novițchi Neli XXX în temeiul contractului de donație nr. 4636 din 17

iulie 2008, procesul-verbal de recepție finală nr. 980-1 din 05 noiembrie 2008 -

34,28% și Minaeva Lilia XXX în temeiul contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, nr. 6746 din 17 septembrie

2001 și terenul aferent de 31,44%.

1

Astfel, coproprietara Minaeva Lilia deținând în proprietate cota parte din

imobilul nominalizat mai sus, și anume apartamentul nrXXX și terenul aferent

de 31,44% și-a exprimat intenția de a înstrăina cota sa parte coproprietarilor

Novițchi Neli și Morozan Ioana.

A susținut că, la 23 decembrie 2014 Minaeva Lilia prin intermediul

notarului public Nagacevschi Viorica a expediat în adresa coproprietarilor

Novițchi Neli și Morozan Ioana, cerere/ofertă prin care a comunicat despre

intenția de a înstrăina cota sa parte de 31,4% din teren și apartamentul nr. XXX

amplasat pe acest teren din str. XXX, la prețul de 42000 Euro. Totodată, conform

legislației în vigoare s-a acordat un termen de 30 de zile de la recepționarea

cererii/ofertei pentru ca coproprietarii Novițchi Neli și Morozan Ioana să

răspundă la oferta lansată.

Astfel, la 12 ianuarie 2015, Novițchi Neli, a recepționat cererea/oferta, fapt

pentru care la 09 februarie 2015 a depus o declarație la notarul public

Nagacevschi Viorica prin care și-a exprimat acordul să procure 31,40% din

teren și apartamentul nr. XXX amplasat pe terenul din str. XXX la prețul de 42 000

Euro.

Tot la 09 februarie 2015, Novițchi Neli prin intermediul notarului public

Nagacevschi Viorica a expediat prin poștă pârâtei Minaeva Lilia declarația cu

privire la acceptarea ofertei.

A susținut că, la 16 februarie 2015, Novițchi Neli, fiind de bună-credință, și

urmărind scopul de a cumpăra cota parte din imobil, a contractat de la BC

„Mobiasbanca” SA împreună cu tatăl său Novițchi Mihail un credit în sumă de

725 000 de lei, iar prin contractul de fidejusiune nr. M/82716057100/F1 din 16

februarie 2015, Novițchi Neli a garantat executarea obligației de rambursare a

creditului cu suma de 746 659 de lei.

La fel, prin certificatul nr. 5623 din 29 aprilie 2015, eliberat de către BC

„Mobiasbanca” SA se confirmă că creditul de 725 000 de lei s-a acordat în

scopul procurării apartamentului cu numărul XXX, înregistrat sub numărul

cadastral XXX și cotei-părți în mărime de 31,44% din terenul aferent înregistrat

sub nr. cadastral XXX, ce se află pe adresa XXX.

A declarat că, abuziv, fără nici un temei juridic și nerespectând dreptul de

preemțiune prin contractual de vânzare-cumpărare nr. 973 din 10 martie 2015,

Minaeva Lilia a înstrăinat apartamentul nr. XXX cu suprafața totală de 22,8 m2,

amplasat pe XXX număr cadastral XXX lui Alexandrov Sergiu la suma de 28 027

de lei, sumă cu mult mai redusă decât suma prevăzută în ofertă, ceea ce denotă

neseriozitatea tranzacției efectuate, purtând doar un caracter formal, astfel

eschivându-se de la plata taxelor și impozitelor. Iar prin contractul de donație

nr. 1609 din 24 aprilie 2015, Minaeva Lilia a donat lui Alexandrov Sergiu cota

parte din imobil de 31,40% din teren situat pe str. XXX, la fel fără a respecta

dreptul de preemțiune față de coproprietarii Novițchi Neli și Morozan Ioana,

nerespectând oferta lansată cât și prețul de 42 000 Euro, care pune la îndoială

legalitatea contractului de donație, deoarece este contrar logicii, relațiilor

sociale și raporturilor juridice, situație ce la fel reflectă rea-credința părților

contractante, neseriozitate acestora cât și caracterul formal și fictiv al

contractului.

În astfel de condiții, a susținut că nu i-a fost respectat dreptul de

2

preemțiune, mai mult ca atât acesteia i-a fost cauzat un prejudiciu material în

urma contractării unui credit de la bancă pentru procurarea imobilului, fapt

pentru care a suportat pierderi materiale ce constă din achitarea dobânzii la

bancă și comisioane timp de 3 luni, taxe notariale cât și alte cheltuieli în sumă

totală de 34 016 lei.

Prin hotărîrea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Neli Novițchi împotriva

Liliei Minaeva, Sergiu Alexandrov, Neli Alexandrov, intervenienți accesorii

notarul public Viorica Nagacevschi, Svetlana Criucova, Ioana Morozan și Victor

Șargu privind declararea nulității contractului de donație din 24 aprilie 2015 și

anularea contractului de vînzare-cumpărare din 10 mai 2015.

S-a încasat de la Neli Novițchi în beneficiul statului, taxa de stat suplimentară în

sumă de 7100 de lei.

S-au anulat măsurile de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei

Rîșcani, mun.Chișinău din 12 mai 2015, nr.2-5590/15 și s-a ridicat sechestrul aplicat

asupra imobilului amplasat în XXX și a terenului aferent de 31,40 % din suprafața

totală a terenului de 0,1016 ha, nr.cadastral XXX.

Prin decizia din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de avocatul Vlas Gheorghe, în numele și în interesele apelantei Neli

Novițchi.

S-a casat integral hotărîrea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, și s-a pronunțat o hotărîre nouă prin care, s-a admis integral cererea de

chemare în judecată depusă de Neli Novițchi împotriva Liliei Minaeva, Sergiu

Alexandrov, Neli Alexandrov, intervenienți accesorii notarul public Viorica

Nagacevschi, Svetlana Criucova, Ioana Morozan și Victor Șargu privind declararea

nulității contractului de donație din 24 aprilie 2015 și anularea contractului de

vînzare-cumpărare din 10 mai 2015.

S-a recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 973 din 10 martie

2015 încheiat între Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu, a apartamentului nr.

XXX cu nr.cadastral XXX situat în XXX compus din 2 odăi, cu suprafața de 22,8

m.p., înregistrat și autentificat de notarul Criucova Svetlana.

S-a recunoscut nul contractul de donație nr. 1609 din 24 aprilie 2015,

încheiat între Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu în privința terenului pentru

construcții cu suprafața de 0,1020 ha, cu nr.cadastral XXX, situat în XXX

înregistrat și autentificat de notarul Criucova Svetlana.

S-a încasat în mod solidar, din contul lui Alexandrov Sergiu, Alexandrov

Neli și Minaeva Lilia în beneficiul Nelii Novițchi cheltuielile de judecată

suportate în sumă de 1120 de lei, ce constituie taxa de stat achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată.

S-a încasat în mod solidar, din contul lui Alexandrov Sergiu, Alexandrov

Neli și Minaeva Lilia la bugetul de stat suma de 7100,30 de lei ce constituie

diferența taxei de stat neachitată la depunerea cererii de chemare în judecată de

către Novițchi Neli și suma de 6165,22 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a stabilit că, instanța de fond incorect

a stabilit starea de fapt și greșit a aplicat cadrul legal pertinent raportului juridic

litigios, deoarece pretențiile reclamantei sunt întemeiate și urmează a fi admise,

cu declararea nulității contractului de donație din 24 aprilie 2015 și a

3

contractului de vânzare-cumpărare din 10 martie 2015, deoarece situația

întrunește criteriile legale impuse de normele de drept material în acest sens,

privind nulitatea absolută a celor două acte juridice, acestea fiind încheiate

contrar prevederilor legale, constituind acte juridice simulate, care, în realitate

au urmărit un alt scop, decât înstrăinarea apartamentului și terenului aferent.

A concluzionat, că părțile contractante, în realitate, prin aceste două acte

juridice - contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului și contractul de

donație, au urmărit înstrăinarea, prin procedura de vânzare a imobilului, însă,

prevăzând intervenirea cumpărătorului cu drept preferențial de procurare, au

urmărit scopul neadmiterii unei asemenea intervenții și au încercat să-și asigure,

eventual, imposibilitatea aplicării normei de drept material ce reglementează

această situație și raportul juridic litigios - art. 352 alin. (3) Cod civil, prin

atribuirea lor a calității (drepturilor și obligațiilor) de cumpărător.

La acest capitol Colegiul a admis poziția invocată de partea apelantă, care

și-a întemeiat solicitările de constatare a nulității absolute a actelor juridice

contestate anume pe acest motiv, de imposibilitate de a interveni în raportul

juridic numit, prin care a fost înstrăinat bunul imobil în litigiu, de către Novițchi

Neli cu drepturi și obligații de cumpărător, potrivit art. 352 alin. (3) Cod civil.

Or, este imposibilă aplicarea normei numite în cazul unui contract de

donație, iar intimații/pârâți au mimat acest contract de donație, care în realitate,

a fost unul de vânzare-cumpărare, moment demonstrat și prin înscrisurile

anexate la dosar - recipisele ridicate de către organul de urmărire penală în

cadrul procesului penal inițiat la plângerea Nelii Novițchi, înscrisuri care cert și

fără dubii demonstrează, că Minaeva Lilia, în realitate, a înstrăinat, prin

procedura de vânzare-cumpărare lui Alexandrov Sergiu atât apartamentul, cât și

terenul aferent clădirii în care este amplasat apartamentul. Respectiv, necesită

de admis poziția invocată de către partea apelantă, că contractul de donație

contestat este un act juridic simulat, deoarece în realitate a avut loc un raport

juridic de vânzare-cumpărare, iar prin semnarea unui contract de donație părțile

au încercat să ascundă natura reală a tranzacției și au încercat să împiedice sau

să facă imposibilă intervenirea în acest raport a persoanelor cu drept

preferențial, de preemțiune a procurării bunului imobil în litigiu.

De asemenea, Colegiul a atestat și alte circumstanțe care indică la simularea

unui act juridic și urmărirea unui alt scop, decât cel declarat prin încheierea

contractelor de donație și de vânzare-cumpărare a bunului imobil. Or, după cum

s-a indicat anterior, Minaeva Llilia i-a înstrăinat lui Alexandrov Sergiu

apartamentul nr. 2 cu nr.cadastral XXX situat în XXX compus din 2 odăi, cu

suprafața de 22,8 m.p. și terenul aferent acestei construcții - terenul cu

nr.cadastral XXX, adică un bun imobil indivizibil, deoarece, în speță, terenul

aferent construcției nu poate fi divizat de această construcție și aceste două

imobile nu pot fi obiect separat, de sine stătător, al tranzacțiilor de înstrăinare,

fiind posibilă tranzacționarea lor doar în comun.

Astfel, părțile tranzacției, în realitate, au încercat să divizeze sau separe

aceste bunuri, pentru a avea posibilitatea, pe viitor, de a le tranzacționa ca

obiecte separate. Respectiv, situația constatată indică cert la un alt scop al

tranzacțiilor încheiate de Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu, decât simpla

înstrăinare a imobilului, aceștia urmărind scopul înregistrării viitoare a terenului

4

aferent ca teren separat și utilizarea lui în alte scopuri, decât destinația pe care

urmează să o aibă terenul aferent unei construcții. Acest fapt, privind intenția de

a separa cele două bunuri și a utiliza pe viitor terenul într-un alt scop, decât

destinația lui reală, este demonstrat și prin înscrisurile anexate de către

intervenientul/intimat Șargu Victor. Or, potrivit acestor înscrisuri, ultimul a dat

cu împrumut lui Alexandrov Sergiu o sumă de bani – 42 000 Euro, iar debitorul,

în scopul garantării rambursării împrumutului a gajat terenul pentru construcții,

cu nr.cadastral XXX, dar nu terenul aferent construcției, fapt confirmat prin

recipisa din 12.03.2015. Ulterior, Alexandrov Sergiu a primit de la Șargu Victor

avans de 20 000 Euro, pentru terenul pentru construcții, cu nr.cadastral XXX.

Respectiv, înscrisurile numite demonstrează cert și fără dubii, că pârâții

Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu, în realitate au urmărit un alt scop decât

simpla înstrăinare a apartamentului nr. XXX cu nr.cadastral XXX situat în mun.

XXX compus din 2 odăi, cu suprafața de 22,8 m.p. și terenul aferent acestei

construcții cu nr.cadastral XXX, urmărind scopul separării acestor bunuri și

schimbării destinației terenului aferent unei construcții, în teren destinat pentru

construcție și legalizării acestui fapt.

A constatat că este cert că tranzacțiile încheiate de cei doi au avut o altă

destinație și au urmărit un alt scop, decât cel declarat, fapt care duce la nulitatea

lor. Or, s-a constatat indubitabil că bunurile litigioase la data tranzacționării

erau bunuri indispensabile și indivizibile, constituind un bun integral, iar

contractele încheiate între Minaeva Lilia și Alexandrov Sergiu sunt acte juridice

simulate, urmărind separarea lor și legalizarea unui alt statut al terenului aferent

decât cel pe care îl are în realitate, fără a parcurge procedurile prevăzute și

impuse de lege în acest sens. La fel, în necesitatea admiterii pretențiilor

înaintate de Novițchi Neli Colegiul a atestat și faptul efectuării și înregistrării

celor două tranzacții în situația când asupra bunului imobil - 31,44% din terenul

aferent construcției cu nr.cadastral XXX situat în XXX ce aparținea cu drept de

proprietate pârâtei/intimate Minaeva Lilia era aplicată interdicție de înstrăinare

(sechestru) prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06.09.2012,

interdicție care nu a fost ridicată, anulată sau într-un alt mod desființată de

instanța de judecată. Or, potrivit materialelor dosarului se atestă, că asupra

acestui bun imobil, prin încheierea judecătorească nominalizată, a fost aplicată

măsură de asigurare a acțiunii, măsuri care erau în vigoare la data

tranzacționării și înscrierii acestor tranzacții în registrul bunurilor imobile.

A relevat că instanța de fond incorect a apreciat starea de fapt, greșit a

identificat și a aplicat cadrul legal pertinent aplicabil raportului juridic litigios

și, contrar acestor norme legale, incorect a respins cererea de chemare în

judecată potrivit pretențiilor concretizate, înaintate de reclamanta/apelantă

Novițchi Neli.

La 20 mai 2019 Lilia Minaeva, Sergiu Alexandrov și Neli Alexandrov, au

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitînd casarea deciziei

instanței de apel menținerea hotărîrii primei instanțe.

În susținerea recursului au indicat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b),

c), alin. (4) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel a făcut abuz de

împuternicirile sale or, a depășit atît temeiurile acțiunii, cît și temeiurile de drept

5

ale apelului declarat de Neli Novițchi, creînd o stare de incertitudine la intimați în

cadrul procesului.

Au susținut că, nici în prima instanță nici în instanța de apel nu s-a invocat în

susținerea nulității actelor juridice argumentul reținut din oficiu de către instanța de

apel precum că bunurile imobile litigioase, erau bunuri indispensabile și

indivizibile, constituind un bun integral.

A menționat că instanța a apreciat arbitrar circumstanțele de fapt și probele

admisibile din dosar, fapt ce duce la casarea actului judecătoresc.

Au invocat că instanța de apel a aplicat haotic, neclar și incert normele

materiale care guvernează nulitatea actului juridic or, prin nulitate a actului juridic

se înțelege sancțiunea ce intervine în cazul în care la încheierea actului juridic

civil, nu au fost respectate dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate a

actului juridic, desființîndu-l. Legea materială poate să prevadă și alte efecte

negative pentru încălcările admise la săvîrșirea actului juridic decît sancțiunea

nulității, situația aplicabilă și în cazul nerespectării dreptului de preemțiune

prevăzut de lege. În acest caz nulitatea se aplică doar acordului de neaplicare a

dreptului de preemțiune dar nu și tranzacției de înstrăinare a bunului fără

respectarea dreptului de preemțiune, în ultimul caz actul juridic este valabil, deși

poate fi modificat în partea cumpărătorului la cererea acestuia, cu atribuirea tuturor

drepturilor și obligațiilor ce rezultă din contract, astfel de acțiune Neli Novițchi nu

a depus.

A susținut că concluzia ilegală privind imposibilitatea comercializării

apartamentului separat de terenul aferent blocului locativ, de fapt este o imixtiune

în realizarea dreptului de proprietate or, fără motive legale a limitat dreptul de a

dispune de bunul său, unul din cele mai importante drepturi ale proprietarului, fiind

ignorate garanțiile declarate prin art.1 Acordului adițional, nr.1 la Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului.

Au indicat la instanța de apel a aplicat prevederile art. 220 alin. (2) Cod civil,

deși nu a menționat anume care clauze și din care contract contravin ordinii publice

sau bunelor moravuri, prevederile nominalizate fiind aplicate fără motive prin

abstracție, fără sens, lucru inadmisibil în cazul aplicării normelor de sancționare or,

potrivit art. 5 alin. (3) Cod civil, nu se admite aplicarea prin analogie a normelor

care limitează drepturile civile sau care stabilesc răspunderea civilă.

Au menționat că concluzia instanței de apel privind scopul ascuns al

tranzacțiilor este absurdă or, unicul scop pe care l-a urmărit recurenta era

comercializarea apartamentului și cotei-părți ideale din terenul aferent blocului

locativ, care aparțin Liliei Minaeva, în condițiile respectării cadrului legal,

indiferent cui vor fi înstrăinate bunurile imobile respective. Totodată, Neli

Novițchi de la bun început doar a creat aparența intenției de a procura bunurile

imobile nominalizate, fără a întreprinde măsuri reale în vederea cumpărării

acestora în termen prevăzut de lege.

Astfel, urmează a fi apreciată critic concluzia instanței de apel precum că

intenția Nelii Novițchi la procurarea imobilului este demonstrată prin încheierea

unui contract de credit cu BC „Mobiasbanca” SA la suma de 746 659 de lei, avînd

în vedere că potrivit certificatului nr.5623 eliberat de BC „Mobiasbanca” SA la 29

aprilie 2015, contractul de credit a fost încheiat la 16 februarie 2015, adică după

expirarea termenului acordat pentru realizarea dreptului de preemțiune și despre

6

faptul încheierii contractului dat recurenta nici nu a fost informată, fapt care

demonstrează că contractul de credit a fost încheiat special doar pentru a crea

aparența posibilităților financiare pentru procurarea imobilului.

Au susținut că la încheierea contractelor contestate de Neli Novițchi, notarul a

verificat toate actele necesare pentru tranzacțiile respective, găsindu-le în ordine.

Totodată, o eventuală existență a unui act judecătoresc privind aplicarea

sechestrului asupra bunurilor imobile nu poate pune la îndoială valabilitatea

tranzacțiilor săvîrșite cu aceste bunuri de către terți, dacă o astfel de interdicție nu a

devenit opozabilă prin notare în Registrul bunurilor imobile or, actul judecătoresc

încheiat contrar interdicțiilor instituite nu este nul în drept, ci anulabil la cererea

persoanei interesate care printre altele urmează să explice neînregistrarea

interdicției aplicate în favoarea acesteia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 07 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform

scrisorii de însoțire la 25 martie 2019 (f.d. 254, vol. I). Astfel, recursul declarat de

Lilia Minaeva, Neli Alexandrov și Sergiu Alexandrov, la 20 mai 2019, se

consideră a fi depus în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

La 15 iulie 2019 Neli Novițchi a depus referință prin care a solicitat

respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lilia Minaeva, Neli

Alexandrov și Sergiu Alexandrov, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

7

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lilia Minaeva, Neli

Alexandrov și Sergiu Alexandrov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

8

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția

instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a

se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau

Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Lilia Minaeva, Neli Alexandrov și

Sergiu Alexandrov.

În conformitate cu art. 270, 433 lit.a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lilia Minaeva, Neli Alexandrov

și Sergiu Alexandrov.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

9