2ra-1566/19 — incasarea datoriei, a dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1566/19 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. V. Potlog) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, A. Curdov) DECIZIE 14 august 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Victor Burduh Nina Vascan Victor Boico examinând recursul declarat de către Sergiu Jalba, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cebotari împotriva lui Sergiu Jalba cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 04 martie 2019 și a deciziei suplimentare din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă : La 08 august 2018 Maria Cebotari, reprezentată de avocatul Valeriu Strănescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Jalba solicitând încasarea de la pârât în beneficiul reclamantei a sumei în mărime de 2125 de euro și 1428 de dolari SUA și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 1921 de lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 6000 de lei și alte cheltuieli suportate de reclamantă.

În motivarea acțiunii s-a indicat că reclamanta, în calitate de împrumutător, prin intermediul transferului bancar xxxxxx din xxxxx a acordat pârâtului un împrumut în sumă totală de 2100 euro și 1400 de dolari SUA, la 06 septembrie 2016, 14 octombrie 2016, 05 martie 2017, 29 martie 2017. Pentru transferul efectuat, reclamanta a suportat cheltuieli în mărime de 25 de euro și 28 de dolari SUA. Termenul de executare a obligației contractuale nu a fost stabilit. La 22 iunie 2018, reprezentantul reclamantei Maria Cebotari, Mihail Cebotari, care a acționat în baza procurii eliberate la 04 iunie 2018 de către funcționarul consular Pavel Jalbă a Ambasadei Republicii Moldova de la Tel Aviv, în scopul restituirii împrumutului, a expediat în adresa pârâtului reclamație privind restituirea împrumutului.

Somația dată a fost recepționată de către pârât la 22 iunie 2018. Neexecutarea de către pârât a somației, a servit drept temei de înaintare a prezentei acțiuni în instanța de judecată. Prin hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, corectată prin încheierea din 13 iunie 2019, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cebotari; s-a încasat de la Sergiu Jalba în beneficiul Mariei Cebotari datoria în sumă de 2125 de euro și 1428 de dolari SUA; s-au încasat de la Sergiu Jalba în beneficiul Mariei Cebotari cheltuielile de judecată în sumă de 2041 de lei, constituite din taxa de stat în sumă de 1921 de lei și 120 de lei pentru obținerea informației 1 de la Agenția Servicii Publice, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei; în rest cerințele au fost respinse.

Prin decizia din 04 martie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul declarat de Maria Cebotari, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu, și a fost menținută hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. Prin decizia suplimentară din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat a fost completat dispozitivul deciziei din 04 martie 2019 a Curții de Apel Comrat cu textul „se respinge ca nefondat apelul declarat de către Sergiu Jalba, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi”. La 07 iunie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 132), Sergiu Jalba, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, a declarat recurs împotriva deciziei din 04 martie 2019 și a deciziei suplimentare din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat solicitând casarea integrală a hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Maria Cebotari.

În motivarea recursului s-a invocat că deciziile contestate sunt neîntemeiate și pasibile a fi casate, deoarece instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 210 alin. (2) Cod civil, în vigoare la soluționarea litigiului, din motiv că intimata nici în prima instanță și nici în instanța de apel nu a prezentat un contract de împrumut, semnat de către părți, întru confirmarea sumei împrumutate. La fel, recurentul a indicat că cele patru bonuri de transfer prin sistemul „xxxxxx, prezentate întru dovedirea pretențiilor înaintate de către intimată, nu pot fi calificate drept dovadă a existenței între părți a raporturilor juridice de împrumut, ci certifică doar că Maria Cebotari i-a transmis lu Sergiu Jalba, prin transfer bancar, suma respectivă de bani, ori, în sensul aprecierii instanței de apel, orice transfer bancar de mijloace bănești ar putea fi calificat drept un împrumut, ceea ce în realitate este o abordare greșită.

În contextul dat, a precizat că în temeiul înscrisurilor anexate la materialele cauzei nu este posibil de a determina obiectul raportului juridic enunțat de reclamantă, or obiectul raportului juridic trebuie să fie determinat sau determinabil, iar actul juridic trebuie să conțină elemente suficiente pentru individualizarea naturii juridice ale lui. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 04 martie 2019 și decizia suplimentară a fost pronunțată la 23 mai 2019. Conform avizelor de recepție se atestă că recurentul a luat cunoștință de actele de dispoziție ale instanței de apel la 08 aprilie 2019 și la 28 august 2019 (f.d.

93, 121). Astfel, Colegiul menționează că recursul declarat de Sergiu Jalba, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, la 07 iunie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 132), este în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 07 august 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursurile admisibile și a decis examinarea acestora în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și 2 în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Sergiu Jalba, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, va casa integral decizia instanței de apel, decizia suplimentară a instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. În conformitate cu art. 130 alin. (3) Cod de procedură civilă, fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.

Din materialele cauzei rezultă că Maria Cebotari înaintând acțiunea în instanța de judecată împotriva lui Sergiu Jalba a solicitat încasarea de la pârât în beneficiul reclamantei a sumei în mărime de 2125 de euro și 1428 de dolari SUA și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 1921 de lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 6000 de lei și alte cheltuieli suportate de reclamantă.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 29 octombrie 2018, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cebotari; a încasat de la Sergiu Jalba în beneficiul Mariei Cebotari datoria în sumă de 2125 de euro și 1428 de dolari SUA; a încasat de la Sergiu Jalba în beneficiul Mariei Cebotari cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 1921 de lei și 120 de lei pentru obținerea informației de la Agenția Servicii Publice, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei; în rest cerințele au fost respinse. 3 Judecând apelurile declarate de către Maria Cebotari, reprezentată de avocatul Valeriu Stănescu, și Sergiu Jalba, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, instanța de apel le-a respins, menținând hotărârea primei instanțe.

În susținerea rezolvării date, instanțele de judecată ierarhic inferioare, cu referire la prevederile art. 514, 871 alin. (1) Cod civil, au reținut că raportul juridic obligațional dintre părțile în litigiu este guvernat de dispozițiile de plată privind transferurile bănești efectuate la 06 septembrie 2016, 14 octombrie 2016, 05 martie 2017, 29 martie 2017, care ar putea forma un contract de împrumut. Instanțele de judecată inferioare au conchis că dispozițiile de plată privind transferurile bănești menționate confirmă relațiile contractuale între Maria Cebotari și Sergiu Jalba, prin urmare litigiului sunt aplicabile regulile ce reglementează contractul de împrumut. Colegiul constată însă, că instanțele de judecată ierarhic inferioare la adoptarea hotărârilor au interpretat și aplicat eronat normele de drept material și ca rezultat au dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea incorectă a cauzei.

Așadar, materialul probator atestă că într-adevăr, Maria Cebotari prin intermediul sistemului internațional xxxxxxx a efectuat transferuri bănești pe numele lui Sergiu Jalba la data de la 06 septembrie 2016 în sumă de 2000 de euro, la 14 octombrie 2016 în sumă de 1000 de dolari SUA, la 05 martie 2017 în sumă de 100 de euro, la 19 martie 2017 în sumă de 400 de dolari SUA. (f. d. 12-16). În același timp, analizând dispozițiile de plată privind transferurile bănești nominalizate, se constată că, din conținutul acestora, nu rezultă faptul că banii ar fi fost transferați de către Maria Cebotari lui Sergiu Jalba cu titlu de împrumut.

În acest aspect, instanța de recurs relevă că conform art. 867 Cod civil, în perioada de referință, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esența normei de drept enunțate este de înțeles că contractul de împrumut reprezintă o înțelegere (acord) încheiată la momentul realizării acordului de voință asupra tuturor condițiilor esențiale, prin care împrumutătorul se obligă să dea în proprietate împrumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se obligă să restituie aceiași sumă de bani sau bunuri de același gen, calitate sau cantitate.

Distinct de aceste prevederi legale, instanța de recurs ține să menționeze că dispozițiile de plată privind transferurile bănești anexate la materialele dosarului, nu pot fi reținute ca înscrisuri ce confirmă încheierea contractului de împrumut între Maria Cebotari, în calitate de împrumutător și Sergiu Jalba, în calitate de împrumutat. Or, înscrisul, care confirmă încheierea contractului de împrumut, urmează să corespundă exigențelor legale, inclusiv clauzelor esențiale ale contractului de împrumut. Pe când, din conținutul dispozițiilor de plată nu se desprinde că mijloacele bănești ar fi fost transferate de către Maria Cebotari lui Sergiu Jalba cu titlu de împrumut, la fel din aceste înscrisuri nu rezultă nici obligația ultimului de a restitui sumele primite la expirarea termenului indicat în somație.

Relevanță cazului au și dispozițiile art. 210 alin. (1) Cod civil, care expres indică că trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului 4 actului juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Astfel fiind, instanțele de judecată ierarhic inferioare greșit au apreciat dispozițiile de plată, aduse de către Maria Cebotari în susținerea cererii de chemare în judecată, ca înscrisuri ce ar confirma existența unui contract de împrumut încheiat între părți, fiind categoric că acestea nu atestă raporturile obligaționale de împrumut pretinse de către Maria Cebotari.

Alte probe justificative, ce ar confirma autenticitatea relațiilor de împrumut existente între Maria Cebotari și Sergiu Jalba, nici în prima instanță și nici în instanța de apel nu au fost prezentate. În atare circumstanțe, instanța de recurs constată ca fiind neîntemeiate concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că dispozițiile de plată privind transferurile bănești confirmă relațiile contractuale între Maria Cebotari și Sergiu Jalba. În contextul situației de fapt arătate mai sus, este evidentă netemeinicia cererii de chemare în judecată depusă de Maria Cebotari împotriva lui Sergiu Jalba cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Din considerentele menționate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel, decizi suplimentară a instanței de apel, hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii înaintate de Maria Cebotari. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Sergiu Jalba, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi.

Se casează integral decizia din 04 martie 2019 și decizia suplimentară din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cebotari împotriva lui Sergiu Jalba cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și se emite o hotărâre nouă prin care: - se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cebotari împotriva lui Sergiu Jalba cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Victor Burduh Nina Vascan Victor Boico 5