2ra-1405/19 — cu privire la repararea prejudiciului material cauzat din privarea dreptului de proprietate

2ra-1405/19 — cu privire la repararea prejudiciului material cauzat din privarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1405/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V Sîrbu)

DECIZIE

7 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Victor Boico

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Miroslava Ovcearenco și Alexandr

Ovcearenco

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Miroslavei Ovcearenco și

Alexandr Ovcearenco, reprezentați de avocatul Vasile Nicoară împotriva Statului

Republicii Moldova, în persoana autorității reprezentative Guvernul Republicii

Moldova, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, notarului Carolina

Hanganu, Irving Chase Decatur, Derouin Cecile, Sergiu Madan și Svetlanei

Lopanciuc cu privire la repararea prejudiciului material cauzat din privarea dreptului

de proprietate

împotriva deciziei din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de notarul Carolina Hanganu, casată parțial

hotărârea din 8 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și emisă în această

parte o nouă hotărâre

constată:

La 18 decembrie 2012, Miroslava Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco,

reprezentați de avocatul Vasile Nicoară au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Statului Republicii Moldova, în persoana autorității reprezentative

Guvernul RM, ÎS „Cadastru”, notarului Rodica Semionova, notarului Carolina

Hanganu, Irving Chase Decatur și Derouin Cecile, intervenienți accesorii Sergiu

1

Madan, Svetlana Lopanciuc și Ministerul Justiției al RM cu privire la repararea

prejudiciului material cauzat din privarea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii au invocat că la 12 februarie 2009, Alexandr Ovcearenco

a încheiat cu Sergiu Madan contractul de vânzare-cumpărare nr. 2096 semnat la

notarul Rodica Semionova, în baza căruia a dobândit dreptul de proprietate asupra

apartamentului nr. X din bd. XXXXX mun. XXXXX.

Actul juridic menționat a fost încheiat în baza extrasului din Registrul

bunurilor imobile, eliberat la 6 februarie 2009 la OCT Chișinău, filiala

ÎS „Cadastru”.

La 16 februarie 2009, contractul nr. 2096 a fost înregistrat la OCT Chișinău,

filiala ÎS„Cadastru”, dânșii dobândind dreptul de proprietate comună în devălmășie

asupra imobilului.

La rândul său, Sergiu Madan a dobândit dreptul de proprietate asupra

imobilului menționat în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1183 încheiat la

1 decembrie 2008 cu Svetlana Lopanciuc, autentificat de notarul Carolina Hanganu,

înregistrat la OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”.

A precizat că la semnarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1183,

Svetlana Lopanciuc a acționat din numele lui Irving Chase Decatur și Derouin

Cecile,în baza procurii din 19 august 2008.

Potrivit pct. 3 din contractul nr. 1183 din 1 decembrie 2008, notarul a stabilit

că imobilul i-a aparținut vânzătorului, până la înstrăinare, cu drept de proprietate

dobândit prin:

- contractul de investiții din 9 august 2005, înregistrat la OCT Chișinău, filiala

ÎS „Cadastru” cu nr. 07/34408 din 18 mai 2007;

- actul de predare-primire a apartamentului din 20 februarie 2007,înregistrat

la OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”;

- extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de OCT Chișinău, filiala ÎS

„Cadastru” la 1 decembrie 2008.

Au comunicat că prin hotărârea din 14 iulie 2010 a Judecătoriei Centru

mun. Chișinău, a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil din

mun. XXXXX bd. XXXXX ap. X încheiat între Svetlana Lopanciuc și Sergiu Madan

la 1 decembrie 2008.

A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil din

12 februarie 2009 încheiat între Sergiu Madan și Alexandr Ovcearenco.

Au fost repuse părțile în situația anterioară încheierii contractului de vânzare-

cumpărare dintre Svetlana Lopanciuc și Sergiu Madan din 1 decembrie 2008.

A fost revendicat bunul imobil din proprietatea lui Alexandr Ovcearenco și

Miroslavei Ovcearenco.

Au fost evacuați Alexandr Ovcearenco și Miroslava Ovcearencodin imobil,

fără acordarea unui alt spațiu locativ.

Prin decizia din 13 decembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău și decizia din

13 iunie 2012 a Curții Supreme de Justiție, a fost menținută hotărârea din

14 iulie 2010 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău.

2

Motivându-și soluția, instanțele de judecată au reținut că procura pe numele

Svetlanei Lopanciuc, în baza căreia a fost înstrăinat imobilul, este falsă, respectiv,

nu a fost în drept să înstrăineze apartamentul litigios.

Au obiectat că în cadrul procesului judiciar, niciuna din instanțele de judecată

nu a stabilit că dânșii nu ar fi dobândit cu bună-credință dreptul de proprietate asupra

imobilului, aceasta, în situația în care unul din argumentele de bază, invocat de ei în

susținerea poziției sale a fost axat pe calitatea de bună-credință a posesiunii.

Ca urmare, la 26 iulie 2012, executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu a emis

încheierea privind primirea spre executare a documentului executoriu și intentarea

procedurii de executare, acordându-le un termen de 15 zile pentru executarea

benevolă a titlului executoriu - eliberarea spațiului locativ.

În circumstanțele descrise, le-a fost încălcat dreptul la proprietate, dânșii fiind

deposedați de imobilul care le-a aparținut cu drept de proprietate și nu au fost

despăgubiți, dobândind astfel calitatea de victime în sensul art. 34 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, din cauza atingerii

aduse dreptului încălcat.

Au reiterat că prin hotărârea judecătorească irevocabilă a fost stabilit că la

înstrăinarea imobilului, Svetlana Lopanciuc a acționat în baza unei procuri false.

Prin urmare, statul a avut obligația să întreprindă măsuri ca asemenea procuri

să nu producă efecte, printre aceste măsuri se regăsește și adoptarea Legii cadastrului

bunurilor imobile.

Astfel, ÎS „Cadastru” nu și-a onorat obligațiile prevăzute la art. 32 din Legea

menționată, nu a verificat dacă documentele prezentate pentru înregistrarea

convenției dintre Svetlana Lopanciuc, în calitate de reprezentant și Sergiu Madan

corespund exigențelor prevăzute de legislație.

Totodată, fiind încălcate și prevederile art. 36 din Legea menționată, or,

extrasul din Registrul bunurilor imobile din 1 decembrie 2008 putea fi eliberat doar

unei persoane fizice care s-a legitimat.

Drept consecință, dacă ÎS „Cadastru” ar fi verificat documentele

corespunzătoare, ar fi eliberat extrasul din Registrul bunurilor imobile doar în modul

stabilit de lege, Svetlana Lopanciuc nu ar fi reușit să înstrăineze imobilul lui Sergiu

Madan.

Au mai notat că prin hotărârea judecătorească irevocabilă a fost stabilit și

faptul că contractul autentificat de notarul Rodica Semionova este afectat de nulitate,

deoarece a fost încheiat contrar legii, prin urmare, conform art. 41 din Legea nr.

1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, notarul Rodica Semionova a avut

obligația să refuze efectuarea actului notarial.

La fel, notarul Rodica Semionova nu și-a onorat obligațiile prevăzute la

art. 42, 43 și 44din Legea nr. 1453 din 8 noiembrie 2002.

Iar reieșind din prevederile art. 40 din Legea nr. 1453 din 8 noiembrie 2002,

notarul Rodica Semionova urma să amâne îndeplinirea actului notarial pentru a

verifica procura eliberată pe numele Svetlanei Lupanciuc, să dispune expertizarea

documentelor prezentate, inclusiv a procurii.

3

A comunicat că contractul de vânzare-cumpărare nr. 1183 din

1 decembrie 2008, autentificat de notarul Carolina Hanganu, la fel, a fost declarat

nul de instanța de judecată prin hotărârea din 14 iulie 2010.

Respectiv, notarul Carolina Hanganu nu și-a îndeplinit corespunzător

atribuțiile prevăzute la art. 2, 8, 40-43 din Legea nr. 1453 din 8 noiembrie 2002.

Cu referire la circumstanțele și criteriile care implică responsabilitatea lui

Irving Chase Decatur și Derouin Cecile, au evidențiat că la încheierea contractului

de vânzare-cumpărare nr. 1183 din 1 decembrie 2008, Svetlana Lopanciuc a

prezentat documentele înscrise la pct. 3 din contract, care se puteau afla doar în

posesia acestor pârâți.

Așadar, Irving Chase Decatur și Derouin Cecile au avut obligația să se

comporte cu maximă diligentă, atât în legătură cu bunul imobil, cât și cu

documentele care se referă la acesta, or, în situația în care aceștia nu i-ar fi transmis

Svetlanei Lopanciuc actele prevăzute la pct. 3 din contractul nr. 1183 din

1 decembrie 2008, ultima nu ar fi avut posibilitate să încheie acest act juridic.

Prin urmare, Irving Chase Decatur și Derouin Cecile sunt obligați să le

restituie și cheltuielile legate de îmbunătățirile aduse bunului imobil, valoarea

acestor îmbunătățiri urmează a fi stabilită în baza unei expertize judiciare.

Iar reieșind din revederile art. 316 alin. (4) Cod civil, Irving Chase Decatur și

Derouin Cecile urmează să se abțină de la careva acțiuni care ar tulbura posesia

reclamanților, inclusiv prin evacuarea lor, până când hotărârea judecătorească de

acordare a despăgubirilor va rămâne definitivă.

Au indicat că pretind la despăgubiri în conformitate cu prevederile art. 14 și

1414 Cod civil, prin obligarea pârâților să răspundă în mod solidar și să pună la

dispoziția lor un bun de același gen și de aceeași calitate.

În speță, persistă temeiul răspunderii statului conform Convenției Europene a

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și a celorlalți pârâți conform

institutului răspunderii delictuale.

Astfel, pârâții Irving Chase Decatur și Derouin Cecile urmează să le restituie

valoarea îmbunătățirilor aduse ap. X din bd. XXXXX mun. XXXXX în sumă de

200000 de lei.

Totodată, în temeiul art. 637 Cod civil, în coroborare cu art. 1 din Primul

Protocol Adițional la Convenție și art. 316 alin. (4) Cod civil,dânșii au dreptul la

retenție. Această situație implică obligarea pârâților și a autorităților statului să nu

tulbure dreptul lor de posesie în raport cu bunul imobil menționat.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 17 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 46 alin. (1), (2),

96, 127 din Constituția RM art. 9, 10, 11 Cod civil, art. 1 alin. (1), 22, 32, 36, 51 din

Legea cadastrului bunurilor imobile, art. 2, 4 alin. (2), 8, 40, 41, 42, 43 din Legea cu

privire la notariat, art. 4, 5, 6, 7, 28, 32, 85 alin. (4), 174, 175, 239, 246, 247 CPC.

4

Au solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâților să răspundă în mod solidar

și să le transmită cu drept de proprietate un bun de același gen și de aceeași calitate

ca și ap. X din bd. XXXXX mun. XXXXX în contul despăgubirilor în legătură cu

privarea de dreptul de proprietate pentru apartamentul de care au fost deposedați,

fără a li se acorda recompensă.

La 14 noiembrie 2013, Miroslava Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco,

reprezentați de avocatul Vasile Nicoară au depus cerere de chemare în judecată

suplimentară împotriva Statului Republicii Moldova, în persoana autorității

reprezentative Guvernul RM, ÎS „Cadastru”, notarului Carolina Hanganu, Irving

Chase Decatur, Derouin Cecile, Sergiu Madan și Svetlanei Lopanciuc, intervenient

accesoriu Ministerul Justiției al RM, prin care au solicitat admiterea acesteia și

obligarea pârâților să răspundă în mod solidar, să le transmită cu drept de proprietate

un bun de același gen și de aceeași calitate ca și ap. X din bd. XXXXX

mun. XXXXX în contul despăgubirilor în legătură cu privarea de dreptul de

proprietate pentru apartamentul de care au fost deposedați, fără a li se acorda

recompensă.

În motivarea acesteia au menționat că își extind pretențiile în privința lui

Sergiu Madan și Svetlanei Lopanciuc, renunțând la pretențiile formulate anterior

împotriva notarului Rodica Semionova.

Au remarcat că un rol aparte în cauzarea prejudiciului îi aparține și Svetlanei

Lopanciuc care a înstrăinat bunul imobil în lipsa împuternicirilor legale.

La rândul său, și Sergiu Madan este ținut să răspundă solidar la repararea

prejudiciului, deoarece anume el le-a înstrăinat bunul imobil în baza unui contract

care ulterior a fost declarat nul de către instanța de judecată.

La 1 iulie 2014, Miroslava Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco, reprezentați

de avocatul Vasile Nicoară au mai depus o cerere de chemare în judecată

suplimentară, solicitând admiterea acesteia și încasarea de la pârâți în mod solidar a

prejudiciului cauzat în mărime de 1549623 de lei.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

a fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată în mod solidar din contul notarului Carolina Hanganu și

Svetlanei Lopanciuc în beneficiul Miroslvaei Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco

suma de 1549623 de lei cu titlu de prejudiciu material.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

Prin încheierea din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

demersul apelantului notarului public Carolina Hanganu, reprezentată de avocatul

Doina Crețu cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și a fost repusă în

termen cererea de apel înaintată de notarul public Carolina Hanganu împotriva

hotărârii din 17 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Prin decizia din 9 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de notarul Carolina Hanganu, reprezentată de avocatul Doina Crețu, casată

hotărârea din 17 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

5

Prin încheierea din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu CA „Garanție” SA.

Prin încheierea din 27 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, a fost înlocuit pârâtul ÎS „Cadastru” cu succesorul său în drepturi

IP „Agenția Servicii Publice”.

Prin încheierea din 24 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu CMA „Exim -

Asint” SA.

Prin hotărârea din 8 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată în mod solidar din contul notarului Carolina Hanganu și

Svetlanei Lopanciuc în beneficiul Miroslavei Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco

suma de 1549623 de lei cu titlu de prejudiciu material.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de notarul Carolina Hanganu, casată parțial hotărârea primei

instanțe în partea prin care a fost încasată din contul notarului Carolina Hanganu în

beneficiul Miroslavei Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco suma de 1549623 de lei

cu titlu de prejudiciu material și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a

fost respinsă cererea de chemare în judecată a Miroslavei Ovcearenco și Alexandr

Ovcearenco împotriva notarului Carolina Hanganu cu privire la repararea

prejudiciului material rezultat din privarea de dreptul de proprietate, ca fiind

neîntemeiată.

În rest, a fost menținută hotărârea prime instanțe.

La 22 mai 2019, Miroslava Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco au declarat

recurs împotriva deciziei din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei

instanțe, precum și încasarea din contul notarului Carolina Hanganu a cheltuielilor

de judecată legate de depunerea recursului.

În motivarea recursului au invocat că temeiul de bază, practic unicul temei,

care a fost adus de instanța de judecată, prin hotărârea din 14 iulie 2010, în motivarea

soluției privind anularea contractelor de vânzare-cumpărare (a celui principal și a

celui subsecvent),a fost starea de fapt în care notarul Carolina Hanganu a autentificat

contractul principal în lipsa acordului proprietarului Derouin Cecile, ceea ce a dus

la lipsirea ilegală de proprietate asupra bunului imobil, ap. X din bd. XXXXX, mun.

XXXXX.

Astfel, din conținutul hotărârii irevocabile rezultă că instanța de judecată a

raportat starea de fapt - circumstanțele de fapt la prevederile art. 369 alin. (3) Cod

civil, reținând că actul juridic de dispoziție încheiat de unul dintre coproprietarii

devălmași poate fi declarat nul dacă nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilului

la cealaltă parte, coproprietar devălmaș.

Argumentul de bază pus la temelia soluției ce se regăsește în hotărârea din

8 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani a fost cel care rezultă din

6

hotărârea irevocabilă, care oferă garanțiile ce însoțesc principiul securității

raportului juridic, bazat pe faptul că notarul Carolina Hanganu a autentificat

contractul de vânzare-cumpărare fără a avea acordul coproprietarului

DerouinCecile.

Au obiectat că instanța de apel a ignorat în totalitate acest fapt, respectiv a

ignorat principiul securității juridice,ceea ce reprezintă o încălcare a art. 6 & 1 din

CEDO.

Astfel, instanța de apel nu a adus careva motive ce ar justifica soluția având

în vedere existența unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care a fost constatată

vinovăția notarului, care a autentificat contractul de vânzare-cumpărare în lipsa

acordului coproprietarului bunului imobil, prin ce ultimul a fost lipsit ilegal de

proprietate.

Respectiv, decizia contestată nu corespunde exigențelor de motivare a

hotărârii judecătorești, garanții ce asigură dreptul la un proces echitabil în sensul art.

6 & 1 din CEDO.

Având în vedere autoritatea lucrului judecat, instanța de apel a avut obligația

să aplice la soluționarea litigiului prevederile art. 2, 40, 41, 42, 43, 44 din Legea cu

privire la notariat nr. 1455 din 8 noiembrie 2002, deoarece faptul constatat printr-o

hotărâre judecătorească, precum că Derouin Cecile a fost lipsită ilegal de proprietate

din cauza contractului autentificat de notarul Carolina Hanganu, situație, care a dus

la anularea contractului principal și a celui subsecvent, denotă că notarul a încălcat

prevederile legale enunțate.

Instanța de apel a reținut în conținutul deciziei dispozițiile art. 43 alin. (1) din

Legea cu privire la notariat, indicând că la autentificarea actelor juridice se verifică

capacitatea de exercițiu și capacitatea juridică a persoanelor participante la aceste

acte, în același timp, însă a interpretat în mod eronat legea,ignorând faptele stabilite

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Așadar, prevederile art. 43 din Legea cu privire la notariat raportate la

circumstanțele speței denotă prezența elementelor de vinovăție a notarului care a

perfectat și autentificat contractul de vânzare cumpărare în lipsa acordului

coproprietarului privat ilegal de proprietate.

Totodată, instanța de apel a interpretat și a aplicat eronat prevederile art. 1398

Codul civil, or, după cum rezultă din conținutul deciziei contestate instanța de apel

a analizat doar o singură situație descrisă în decizie în sensul că nu notarul a acționat

ilicit prin întocmirea unei procuri false ignorând temeiul care a stat la baza anulării

contractelor de vânzare-cumpărare, care se exprimă prin faptul că notarul a

autentificat actele juridice în lipsa acordului proprietarului Derouin Cecile, ceea ce

a dus la lipsirea ilegală a acestei persoane de proprietate.

Au accentuat că neaplicarea prevederilor art. 1398 Cod civil în raport cu

faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, a trata aceste fapte ca

fiind inexistente echivalează cu încălcarea esențială a normelor de drept material și,

în același timp, cu încălcarea esențială a normelor de drept procedural.

7

Au mai menționat că la caz, a avut loc și încălcarea principiului securității

raportului juridic prin desființarea ilegală a unei hotărâri judecătorești irevocabile,

or, hotărârea din 17 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinăua devenit

irevocabilă prin neatacare, însă la27 aprilie 2016, adică peste 15 luni de la data când

hotărârea a devenit irevocabilă,reprezentantul notarului a declarat apel împotriva

aceasteia.

Ca urmare, prin încheierea din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, în

lipsa temeiurilor legale, contrar jurisprudenței CtEDO și a drepturilor garantate prin

art. 6 & 1 din CEDO și art. 1 din Primul Protocol adițional la CEDO, instanța de

apel a dispus repunerea în termen a cererii de apel.

Încheierea privind repunerea în termen a cererii de apel, cât și decizia din

9 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de

notarul Carolina Hanganu, reprezentată de avocatul Doina Crețu, casată hotărârea

din 17 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cu trimiterea cauzei

la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată, deși îngrădesc drepturile

garantate prin art. 6 & 1 din CEDO și art. 1 din Primul Protocol adițional la CEDO,

nu pot fi atacate separat.

Având în vedere caracterul subsidiar al controlului jurisdicțional exercitat de

CtEDO, actele judecătorești menționate pot fi atacate doar concomitent cu decizia

instanței de apel din 27 martie 2019.

Au subliniat că până la pronunțarea hotărârii din 17 noiembrie 2014 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, notarul Carolina Hanganu a fost citată legal

de către instanța de judecată, cunoscând că este implicată într-un proces civil, fapt

confirmat prin referința depusă la dosar.

La 13 iulie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, notarul Carolina Hanganu,

reprezentată de avocatul Doina Crețu a depus referință la recursul declarat de

Miroslava Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco, solicitând considerarea recursului

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 22 mai 2019 împotriva deciziei din 27 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

8

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, Miroslava Ovcearenco și Alexandr

Ovcearenco, înaintând acțiunea în judecată împotriva Statului Republicii Moldova,

în persoana autorității reprezentative Guvernul RM, ÎS „Cadastru”, notarului

Carolina Hanganu, Irving Chase Decatur, Derouin Cecile, Sergiu Madan și Svetlanei

Lopanciuc, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al RM, CA „Garanție” SA,

CMA „Exim-Asint” SA, cu ulterioarele concretizări, au solicitat încasarea de la

pârâți în mod solidar a prejudiciului cauzat în mărime de 1549623 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din

8 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a admis acțiunea parțial și a

încasat în mod solidar din contul notarului Carolina Hanganu și Svetlanei Lopanciuc

în beneficiul Miroslavei Ovcearenco și lui Alexandr Ovcearenco suma de 1549623

de lei cu titlu de prejudiciu material. În rest, a fost respinsă acțiunea.

Judecând apelul declarat de către notarul Carolina Hanganu, instanța de apel

prin decizia din 27 martie 2019 a admis cererea de apel și a casat parțial hotărârea

primei instanțe în partea prin care a fost încasată din contul notarului Carolina

Hanganu în beneficiul Miroslavei Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco suma de

1549623 de lei cu titlu de prejudiciu material și emisă în această parte o nouă

hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Miroslavei

Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco împotriva notarului Carolina Hanganu cu

privire la repararea prejudiciului material rezultat din privarea de dreptul de

proprietate, ca fiind neîntemeiată. În rest, a fost menținută hotărârea prime instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

Astfel, se constată că, instanța de apel, adoptând soluția prin care a casat

hotărârea primei instanțe în partea prin care a fost încasată din contul notarului

Carolina Hanganu în beneficiul Miroslavei Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco

suma de 1549623 de lei cu titlu de prejudiciu material și a emis în această parte o

nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată a Miroslavei

Ovcearenco și Alexandr Ovcearenco împotriva notarului Carolina Hanganu cu

privire la repararea prejudiciului material rezultat din privarea de dreptul de

proprietate, ca fiind neîntemeiată, în rest menținând hotărârea prime instanțe, nu a

ținut cont de faptul că prima instanță a soluționat cauza sub aspectul răspunderii

9

solidare reieșind din cerințele reclamanților, suma de 1549623 de lei cu titlu de

prejudiciu material, pretinsă de către Miroslava Ovcearenco și Alexandr

Ovcearenco, fiind încasată în mod solidar de la Carolina Hanganu și Svetlana

Lopanciuc, adică prin aspectul răspunderii prin pluralitate de subiecte ca părți a

raportului juridic.

În aceste condiții, în situația în care prin obligația solidară, stabilită prin

hotărârea primei instanțe, toți debitorii sunt obligați la aceeași prestație, astfel încât

fiecare poate să fie ținut separat pentru întreaga obligație, iar executarea acesteia de

către unul dintre codebitori îi eliberează pe ceilalți față de creditori, instanța de apel

nu era în drept de a casa hotărârea primei instanțe doar în partea Carolinei Hanganu

și de a o menține în partea răspunderii solidare de către Svetlana Lopanciuc.

În alt aspect se constată că, deși pe de o parte instanța de apel face referire la

temeiul și condițiile generale ale răspunderii delictuale, pe de altă parte într-un mod

neînțeles instanța invocă la faptul că în cauza penală pornită în privința Svetlanei

Lopanciuc pe semnele componenței infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) Cod

penal, notarul Carolina Hanganu deținea calitatea procesuală de martor, în privința

acesteia nefiind formulate de părțile vătămate careva învinuri și că nu ar exista nicio

hotărâre judecătorească irevocabilă, prin care să fie stabilită vinovăția sau încălcarea

obligațiilor profesionale ale notarului Carolina Hanganu la autentificarea

contractului de vânzare-cumpărare din 1 decembrie 2008, considerând că acest

aspect ar avea un rol determinat la survenirea sau nesurvenirea răspunderii

delictuale.

Or, ajungând la o astfel de concluzie, instanța de apel a interpretat eronat

prevederile art. 1398 Cod civil, în vigoare la acel moment, potrivit cărora cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune

sau omisiune.

Astfel, în interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că

componența delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de

legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale.

Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul,

fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt

condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale.

Ca urmare, în pofida celor relatate, instanța de apel urma să stabilească

vinovăția, prin prisma răspunderii civile delictuale și nu prin prisma răspunderii

penale.

Față de toate aceste considerente, este evident că instanța de apel a trecut în

mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere

cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și

normele de drept ce reglementează acest aspect.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a

10

casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare în instanța

de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Miroslava Ovcearenco și Alexandr

Ovcearenco.

Se casează decizia din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Miroslavei Ovcearenco și Alexandr

Ovcearenco, reprezentați de avocatul Vasile Nicoară împotriva Statului Republicii

Moldova, în persoana autorității reprezentative Guvernul Republicii Moldova,

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, notarului Carolina Hanganu, Irving

Chase Decatur, Derouin Cecile, Sergiu Madan și Svetlanei Lopanciuc cu privire la

repararea prejudiciului material cauzat din privarea dreptului de proprietate, cu

remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Victor Boico

Ala Cobăneanu

11