3ra-754/19 — obligarea de a efectua recalculul rentei viagere și a pensiei de urmaș și încasarea pensiei de urmaș neachitată

3ra-754/19 — obligarea de a efectua recalculul rentei viagere și a pensiei de urmaș și încasarea pensiei de urmaș neachitată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-754/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, A. Bostan, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Panov Dora împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

de a efectua recalculul rentei viagere și a pensiei de urmaș și încasarea pensiei de urmaș

neachitată,

împotriva deciziei din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 25 noiembrie 2016, Panov Dora a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea de a efectua

recalculul rentei viagere și a pensiei de urmaș și încasarea pensiei de urmaș neachitată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 05 decembrie 2015 a

decedat soțul ei Panov Dionis, cu care s-a aflat în relații de căsătorie din 29 aprilie 1995.

A susținut că după decesul soțului Panov Dionis, a căpătat calitatea de succesor.

La momentul decesului, Panov Dionis avea calitatea de pensionar.

A afirmat că la 29 septembrie 2016 s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale a sect. Centru mun. Chișinău și Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere

prealabilă, prin care a solicitat recalcularea indemnizației viagere lunare.

Reieșind din faptul că, calculele efectuate de către CTAS sect. Centru sunt eronate,

în cererea prealabilă a descifrat calculele care în opinia ei sunt corecte și corespund

prevederilor legale.

În acest sens, a indicat în cererea prealabilă că indemnizația viageră lunară la 01

ianuarie 2015 pentru decedatul Panov Dionis constituia suma de 13 126 de lei și nu suma

de 10 816 de lei, iar începând cu data de 01 aprilie 2015 cuantumul indemnizației s-a

1

majorat până la suma de 14 715,68 de lei și nu 12 015,20 de lei precum a considerat

CTAS sect. Centru.

Reclamanta a notat că Panov Dionis a devenit pensionar la 27 decembrie 2011, iar

la acel moment, salariul unui judecător de la Curtea de Apel se calcula reieșind din suma

de 4 225 de lei înmulțită la coeficientul care se determina în dependență de vechimea în

muncă. Astfel, coeficientul cu care urma a fi înmulțită suma de 4 225 lei era de 4,3 și nu

4, așa cum a fost calculat de CNAS, or, Panov Dionis avea o vechime în muncă de 26 de

ani, adică mai mare de 25 de ani - 4 225 lei x coeficientul 4,3 = 18 167,5 lei.

La acel moment, salariul judecătorului constituia 80% din 18 167,5 lei, adică 14

534 de lei (18 167,5 lei x 80% = 14 534 de lei).

În continuare, începând cu data de 01 ianuarie 2014, salariul judecătorilor se

calcula în mărime de 85% și constituia suma de 15 442,38 de lei, iar din suma de 15

442,38 lei urma a fi efectuat recalculul indemnizației viagere și anume, 15 442,38 lei x

85% = 13 126 Iei.

Consideră că, CTAS Centru mun. Chișinău achita o indemnizație viageră lunară

mai mică cu 2 310 lei, or 13 126 lei -10 816 lei = 2 310 lei, în acest sens diferența lunară

a indemnizației viagere pentru perioada 01 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2015 constituia

suma de 34 650 de lei.

Începând cu data de 01 aprilie 2015 salariul de funcție al judecătorului se achita în

mărime de 90%, astfel: 18 167,50 lei x 90% = 16 350,75 lei. Ulterior, din această sumă

se calculează mărimea indemnizației viagere care constituie suma de 14 715, 68 lei.

Astfel, diferența indemnizației viagere pentru o lună constituia suma de 2 700,48 lei (14

715,48 lei-12 015,20 lei = 2 700,48 lei). Pentru o perioadă de 9 luni, CNAS urmează să

achite diferența indemnizației viagere în mărime de 24 304,32 lei ( 2 700,48 lei x 9 luni

= 24 304,32 lei).

A invocat că suma finală a diferenței indemnizației viagere care nu a fost achitată

pentru perioada 01 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2015 constituie suma de 58 954,32 de

lei (34 650 lei +24 304,32 lei = 58 954,32 lei). Mai mult ca atât, salariul de bază al unui

judecător constituia suma de 4 225 lei și nu de 4 172 lei.

Panov Dora a menționat că în termenul prevăzut de lege, nu a primit răspuns la

cererea prealabilă nr. 8174 din 29 septembrie 2016.

Totodată, a afirmat că prin decizia din 07 octombrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de către Panov Dionis împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru cu

privire la obligarea recalculării indemnizației viagere, obligarea comunicării modului de

recalculare a indemnizației și compensarea sumei neachitate din indemnizația viageră și

a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i calculeze lui Panov Dionis

indemnizația lunară viageră în mărime de 85% din salariul de funcție de judecător al

Curții de Apel Chișinău începând cu 01 ianuarie 2014, ținând cont de majorarea și

indexarea salariului. Prin încheierea din 20 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

recursul declarat de CNAS împotriva deciziei din 07 octombrie 2015 a Curții de Apel

Chișinău, a fost considerat inadmisibil.

A indicat că, calculul efectuat de către CTAS sect. Centru este greșit, deoarece

Panov Dionis a avut o vechime în muncă în funcție de judecător de peste 25 de ani, la 27

decembrie 2011 plecând în demisie onorabilă din funcția de judecător al Curții de Apel

2

Chișinău. Prin urmare, coeficientul care urma să fie aplicat la calcul nu era 4,0 salarii

medii pe economie, ci de 4,3 salarii medii pe economie.

Reclamanta a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua

recalculul corect al cuantumului pensiei și rentei viagere care i se cuvenea lui Panov

Dionis și încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul său, în calitate

de succesor în drepturi a lui Panov Dionis, diferența indemnizației viagere în mărime de

10 177, 38 de lei.

Ulterior, Panov Dora și-a concretizat cererea de chemare în judecată, invocând că

pe parcursul examinării cauzei, Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul

reprezentantului său a depus referință prin care a indicat că în rezultatul adresării repetate

a reclamantei la CNAS din 25 martie 2016, repetat au fost verificate sumele indemnizației

lunare viagere și s-a constatat că la recalcularea indemnizației viagere s-a comis o eroare

la stabilirea salariului lunar al judecătorului Curții de Apel. Astfel, se impune

concretizarea cerințelor, cu explicarea detaliată a acestora.

A reiterat că în baza deciziei din 07 octombrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i calculeze lui Panov Dionis indemnizația

viageră lunară în mărime de 85% din salariul de funcție de judecător al Curții de Apel

Chișinău începând cu 01 ianuarie 2014, ținând cont de majorarea și indexarea salariului.

A susținut că, pentru perioada 01 ianuarie 2014 – 01 ianuarie 2015 calcularea este

următoarea: potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1000 din 13 decembrie 2013 salariul mediu

lunar pe economie prognozat pentru anul 2014 este de 4 225 de lei, astfel pentru perioada

indicată pârâta urma să-i achite lui Panov Dionis renta lunară viageră de 12 938,70 de lei

calculată potrivit formulei: 4225 lei (salariul mediu prognozat) x 4,3 salarii medii (potrivii

art. 4 alin. (3) lit. b) a Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013) x 80 % (cuantum stabilit în

art. 10 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013) x 85 % (cuantumul rentei viagere) =12

353,90 lei.

Prin urmare, pentru perioada 01 ianuarie 2014 – 01 ianuarie 2015, Panov Dionis

urma să primească în total 148 246,80 lei. Însă, Casa Națională de Asigurări Sociale

pentru această perioadă i-a calculat renta viageră lunară în cuantum de 10 816 lei, în total

pentru 12 luni - 129 792,00 lei, utilizând eronat coeficientul 4,0 în loc de 4,3 și cuantumul

rentei viagere 80% în loc de 85%. Deci, suma ce nu i-a fost calculată lui Panov Dionis

pentru perioada 01 ianuarie 2014 – 01 ianuarie 2015 este de 18 454,80 de lei.

A menționat că pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 01 aprilie 2015 calcularea este

următoarea: conform scrisorii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1460 din 23 aprilie

2015 cuantumul salariului mediu pe economie realizat în anul 2014 constituie 4 172 de

lei. Astfel, CNAS urma să achite lui Panov Dionis renta lunară viageră de 12 198,93 lei,

calculată potrivit formulei: 4172 lei x 4,3 salarii medii x 80 % x 85 % (cuantumul rentei

viagere) =12 198,93 lei.

Reclamanta a indicat că, respectiv pentru perioada dată Panov Dionis urma să

primească în total 36 596,79 lei. În calculul prezentat de Casa Națională de Asigurări

Sociale perioada 01 ianuarie 2015 – 01 aprilie 2015 nu este separată, respectiv și pe

parcursul acestei perioade a fost calculată pentru Panov Dionis renta viageră lunară de 10

816 lei, pârâta de asemenea utilizând eronat coeficientul 4,0 în loc de 4,3 și cuantumul

rentei viagere 80% în loc de 85%.

Suma ce nu i-a fost calculată lui Panov Dionis pentru perioada 01 ianuarie 2015 –

3

01 aprilie 2015 este de 4 148,791ei (36 596,79 lei - 32 448,00 lei).

Referitor la perioada 01 aprilie 2015 – 01 decembrie 2015 a menționat că, conform

scrisorii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1460 cuantumul salariului mediu pe

economie realizat în anul 2014 constituie 4 172 lei. Totodată potrivit art. 10 lit. b) din

Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013,

prevederile art. 4 din prezenta lege se pun în aplicare după cum urmează, de la 1 aprilie

2015, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 90% din salariile

de funcție prevăzute la articolul 4.

Astfel, pentru perioada 01 aprilie 2015 – 01 decembrie 2015, Casa Națională de

Asigurări Sociale urma să-i achite lui Panov Dionis renta lunară viageră de 13 724,10 lei,

calculată potrivit formulei: 4172 lei (salariul mediu realizat) x 4,3 salarii medii (potrivit

art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013) x 90 % (cuantum stabilit

în art. 10 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013) x 85 % (cuantumul rentei viagere)

=13 723,19 lei.

Consideră că, astfel pentru perioada 01 aprilie 2015- 01 decembrie 2015, Panov

Dionis urma să primească în total 109 792,80 lei (13 723,79 lei x 8 luni = 109 790,35 lei).

Însă, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a calculat lui Panov Dionis pentru această

perioadă renta viageră lunară în cuantum de 12 015,20 lei lunar, în total 129 792 lei (12

015,20 lei x 8 luni = 96 121,60 lei).

Suma ce nu i-a fost calculată lui Panov Dionis pentru perioada 01 aprilie 2015- 01

decembrie 2015 este de 13 668,75 lei (109 790,35 lei - 96 121,60 lei).

Panov Dora a afirmat că la 12 ianuarie 2016 a primit indemnizația viageră lunară

pentru Panov Dionis după decesul lui, suma căreia a constituit 12 766,15 lei, iar în aceste

circumstanțe, la situația din 12 ianuarie 2016 înregistra o supraplată din partea Casei

Naționale de Asigurări Sociale în sumă de 12 504,61 lei, potrivit formulei 36 272,34 lei

(suma care urma a fi calculată) - 36 010,80 lei (suma de fapt achitată lui Panov Dionis) -

12 766,15 lei (suma primită de către Panov Dora după decesul lui Panov Dionis) = -12

504,61 lei.

A susținut că după decesul soțului la 05 decembrie 2015, prin hotărârea din 27 iulie

2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost

obligată să stabilească procentual și să achite pensia de urmaș reclamantei Panov Dora

după decesul soțului Panov Dionis, în mărime de 50% din indemnizația lunară viageră

aflată în plată, începând cu data de 29 ianuarie 2016.

Conform informației eliberate de Consiliul Superior al Magistraturii, cuantumul

salariului mediu pe economie realizat în anul 2015 constituie 4 610,90 de lei.

În perioada 01 februarie 2016 – 01 aprilie 2016, Panov Dora, potrivit informației

furnizate de ÎS ,,Poșta Moldovei” a primit în total suma de 6 288,70 lei (2 993,20 lei + 3

295,50 lei). De fapt însă, Panov Dora în această perioadă urma să primească în total cu

titlu de pensie de urmaș suma de 15 167,56 lei, calculată potrivit formulei: 4 610,90 lei

(salariul mediu realizat) x 4,3 salarii medii (art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 328 din 23

decembrie 2013) x 90 % (cuantum stabilit în art. 10 din Legea nominalizată) x 85 %

(cuantumul rentei viagere) x 50 % (cuantumul stabilit prin hotărârea judecătorească) = 7

583,78 lei.

Astfel, pârâta urmează să-i achite diferența de 8 878,86 lei.

Reclamanta a mai indicat că în perioada 01 aprilie 2016 – 01 ianuarie 2017, a primit

4

lunar câte 3 295,50 lei, în total 29 659,50 lei. De fapt însă, urma să primească în perioada

dată cu titlu de pensie de urmaș suma de 75 837,78 lei, (4 610,90 lei x 4,3 salarii medii x

85 % x 50 % = 8 426,42 lei). Casa Națională de Asigurări Sociale necesită să-i achite

diferența de 46 178,28 lei.

A notat că, cuantumul salariului mediu pe economie realizat în anul 2016 a

constituit 5 084 lei. Astfel, în perioada 03 februarie 2017 – 03 ianuarie 2018 a primit în

total suma de 38 266,95 lei.

De fapt însă, urma să primească în perioada ianuarie-decembrie 2017, cu titlu de

pensie de urmaș suma de 111 492,12 lei, calculată potrivit formulei: 5 084,00 lei (salariul

mediu realizat) x 4,3 salarii medii x 85 % x 50 % = 9 291,01 lei x 12 luni = 111 492,12

lei.

Consideră că pârâta urmează pentru perioada indicată să achite în favoarea

reclamantei diferența de 73 225,17 lei (111, 492,12 lei suma care urma a fi achitată - 38

266,95 lei suma de fapt achitată ).

În continuare, a invocat că salariul mediu pe economie realizat în anul 2017

constituie 5 697,10 lei. Conform ordinelor de eliberare a numerarului a primit în total în

perioada 03 februarie 2018 – 04 iunie 2018 suma de 18 294,62 lei. De fapt însă, urma să

primească în această perioadă cu titlu de pensie de urmaș suma de 10 411,45 lei - 5 697,10

lei x 4,3 salarii medii x 85 % x 50 % = 10 411,45 lei x 5 luni ( perioada ianuarie - mai

2018) = 52 057,25 de lei.

Prin urmare, pârâta urmează pentru perioada indicată, să-i achite diferența de 33

762,63 lei (52 057,25lei - 18 294,62 lei).

A indicat că la data înaintării cererii de concretizare – 21 iunie 2018, Casa

Națională de Asigurări Sociale nu i-a achitat în total suma de 149 540,33 lei, calculată în

modul următor: 8 878,86 lei (datoria pentru perioada 01 februarie 2016 – 01 aprilie 2016)

+ 46 178,28 lei (datoria pentru perioada 01 aprilie 2016 – 01 ianuarie 2017) + 73 225,17

lei (datoria pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 01 ianuarie 2018) + 33 762,63 lei (datoria

pentru perioada 03 februarie 2018 – 04 iunie 2018) - 12 504,61 lei (supraplata pe care a

primit-o Panov Dora la 12 ianuarie 2016) = 149 540,33 lei.

A solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalculul

corect al cuantumului rentei viagere care i se cuvenea lui Panov Dionis și a pensiei de

urmaș ce i se cuvine reclamantei cu utilizarea coeficienților indicați la art. 4 alin. (3) lit.

b) din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie

2013, precum și a cuantumului indicat la art. 10 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013

pentru perioada 01 ianuarie 2014 – 04 iunie 2018 și încasarea de la Casa Națională de

Asigurări Sociale în beneficiul Dorei Panov, în calitate de succesor în drepturi a lui Panov

Dionis, pensia de urmaș neachitată în cuantum de 149 540,33 de lei.

Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Panov Dora a fost admisă integral și a fost obligată Casa Națională de Asigurări

Sociale să efectueze recalculul cuantumului rentei viagere, ce i se cuvenea lui Panov

Dionis și a pensiei de urmaș ce i se cuvine reclamantei Panov Dora, cu utilizarea

coeficienților indicați în Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328

din 23 decembrie 2013, precum și a cuantumurilor pentru perioada 01 ianuarie 2014 – 04

iunie 2018. A fost încasată din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

Dorei Panov, în calitate de succesor în drepturi a lui Panov Dionis, pensia de urmaș

5

neachitată în mărime de 149 540, 33 de lei.

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 02 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că, Casa Națională de

Asigurări Sociale a aplicat eronat, la calcularea cuantumului rentei viagere și a pensiei de

urmaș, coeficientul 4,0 în loc de 4,3 precum este prevăzut în art. 4 alin. (3) lit. b) din

Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 și

cuantumul rentei viagere 80% în loc de 85% și 90 % conform art. 10 din aceeași Lege.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare au conchis că, cuantumul rentei viagere

ce i se cuvenea lui Panov Dionis și a pensiei de urmaș ce i se cuvine reclamantei Panov

Dora, necesită a fi recalculat cu utilizarea coeficienților indicați în Legea privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, precum și a

cuantumurilor pentru perioada 01 ianuarie 2014 – 04 iunie 2018, motiv din care Casa

Națională de Asigurări Sociale urmează să achite Dorei Panov, în calitate de succesor în

drepturi a lui Panov Dionis, pensia de urmaș neachitată în mărime de 149 540, 33 de lei.

La data de 22 aprilie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din

20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a analizat multilateral actele

normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii.

Consideră că suma de 149 540, 33 de lei obținută prin formula de calcul indicată

de intimată este neîntemeiată, or, această atribuție îi revine de fapt recurentei, instanța de

judecată nefiind în măsură de a substitui organul competent - Casa Națională de Asigurări

Sociale la calcularea pensiei, fiind în imposibilitatea verificării veridicității calculelor

prezentate de Panov Dora. Această atribuție revine specialistului în domeniu, care

urmează să țină cont de argumentele instanței de judecată la stabilirea cuantumului

pensiei.

Prin referința depusă la 15 iulie 2019 Panov Dora, reprezentată de avocatul Dmitric

Anatolie, a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

6

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 martie 2019.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data

de 11 aprilie 2019, potrivit scrisorii de însoțire nr. 444 (f.d. 244), lipsind date cu privire

la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, depus la data de 22 aprilie 2019 de Casa Națională de Asigurări

Sociale, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

7

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

8