3ra-774/19 — stabilirea modului de folosire a terenului, obligarea transmiterii terenului în proprietate privată, repararea prejudiciului moral

3ra-774/19 — stabilirea modului de folosire a terenului, obligarea transmiterii terenului în proprietate privată, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-774/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Badan-Melnic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

ÎNCHEIERE

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea cererilor de recurs depuse de către Vladimir Apuhtin și

Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul

Nicolae Buzu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Vladimir Apuhtin împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului

municipal Chișinău, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga cu

privire la stabilirea modului de folosire a terenului, obligarea transmiterii terenului în

proprietate privată, repararea prejudiciului moral și la acțiunea reconvențională depusă

de Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga împotriva lui Vladimir

Apuhtin cu privire la stabilirea cotelor-părți ideale din bunul imobil,

împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu,

Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și a fost menținută hotărârea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 21 septembrie 2015, Vladimir Apuhtin a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la delimitarea hotarelor de teren,

cu titlu de posesiune comună pentru toți locatarii bunului imobil din XXXXX, pentru

privatizarea ulterioară a terenului delimitat, proporțional suprafeței casei de locuit

privatizată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că este proprietarul apartamentului nr.

XXXXX din XXXXX, situat pe un teren cu suprafața de 888 m.p., ograda fiind comună

cu alți proprietari de locuințe.

A indicat că dorește să-și realizeze dreptul de a privatiza cota-parte din terenul pe

care este situată casa lui, însă coproprietarii celorlalte imobile refuză.

1

A susținut că la data de 10 august 2015 s-a adresat la Primăria mun. Chișinău cu

o cerere privind delimitarea terenului.

La 15 septembrie 2015 a primit răspunsul nr. 21/1359 din 01 septembrie 2015 al

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal

Chișinău, prin care i-a fost comunicat că în conformitate cu prevederile Codului funciar

și ale Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor

de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 984 din 21 septembrie 1998, la cererea tuturor coproprietarilor de imobil din curtea

comună se transmit, în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil,

reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile, în proprietate comună

în diviziune, cu indicarea cotei-părți ideale a coproprietarilor bunului imobil. Cererea

respectivă cu anexarea următoarelor acte poate fi depusă la Centrul de informare și

documentare a cetățenilor: extrasul din Registrul bunurilor imobile, însoțit de planul

cadastral, copia actelor de proprietate, ridicarea topografică Sc.1:500 și copia buletinului

de identitate.

La 29 octombrie 2015, Vladimir Apuhtin a depus cerere de concretizare a acțiunii,

indicând suplimentar în calitate de pârâți pe Mihail Ursu, Viorel Ursu, Valeriu Ursu,

Ștefana Ursu și Ion Bezdîga, solicitând obligarea Primăriei mun. Chișinău de a efectua

delimitarea hotarelor de teren, cu titlu de posesiune comună pentru toți locatarii bunului

imobil din XXXXX, pentru privatizarea ulterioară a terenului delimitat, proporțional

suprafeței casei de locuit privatizată.

Prin cererea din 20 ianuarie 2016, reclamantul a informat instanța că Ion Bezdîga

a decedat, iar moștenitorul legal a devenit soția Aurelia Bezdîga, solicitând astfel ca

ultima să fie atrasă în proces în calitate de pârâtă.

La 09 februarie 2016, Vladimir Apuhtin a depus cerere de concretizare, indicând

în calitate de pârâți Consiliul municipal Chișinău și Primăria mun. Chișinău, Mihail

Ursu, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga, solicitînd obligarea

Consiliului municipal Chișinău și Primăriei mun. Chișinău să efectueze delimitarea

hotarelor de teren, cu titlu de posesiune comună pentru toți locatarii bunului imobil din

XXXXX, pentru privatizarea ulterioară a terenului delimitat, proporțional suprafeței

casei de locuit privatizate.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost

admisă acțiunea depusă de Vladimir Apuhtin și a fost determinat modul de folosire a

terenului cu numerele cadastrale XXXXX – ograda comună, cu suprafața de 0,0888 ha,

între coproprietarii imobilelor din XXXXX, conform cotelor-părți deținute de proprietari

din imobil în felul următor: familiei Apuhtin a-i atribui în folosință terenul aferent cu

suprafața totală de 473,5 m.p. (61,63 %), ce este cu 26 m.p. mai puțin și este marcată pe

schema nr. 1 a raportului de constatare tehnico-științifică nr. 454 din 13 august 2016 a

Centrului Expertize Independente, de punctele 1-1a-18-17-16-15a-1 și 4-5-6-7-8-9-10-

11-12a-26-25-24-23-22-29-28-4; familiilor Ursu și Bezdîga a le atribui în folosință

terenul aferent cu suprafața de 318,9 m.p. (38,27 %), marcat pe schema nr. 1 de punctele

1a-2-3-4-28-29-22-21-20-19-16-17-18-1a și 12a-13-14-14a-27-23-24-25-26-12a.

Parcela de teren aferent cu suprafața de 95,6 m.p., marcată pe schemă de punctele 14a-

15-15a-16-19-20-21-22-23-27-14a, este de folosință comună a coproprietarilor Apuhtin,

2

Ursu și Bezdîga.

Prin decizia din 09 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de avocatul Nicolae Buzu în interesele lui Valeriu Ursu, Ștefania Ursu, Aurelia

Bezdîga, Mihail Ursu, Viorel Ursu și a fost casată hotărârea din 16 septembrie 2016 a

Judecătoriei Centru mun. Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeași

instanță, în alt complet de judecată.

La data de 24 august 2017, Vladimir Apuhtin a depus cerere de concretizare a

acțiunii, indicând în calitate de pârâți Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, Viorel Ursu și Aurelia Bezdîga.

A solicitat determinarea modului de folosire a terenului cu numerele cadastrale

XXXXX - ogradă comună, cu suprafața de 0,088 ha, între coproprietarii imobilelor din

XXXXX, conform cotelor-părți deținute de proprietarii din imobil și a variantei unice

de determinare din Raportul de constatare tehnico-științifică nr.454 dm 13 august 2016,

cu atribuirea în folosință reclamantului a terenului aferent cu suprafața totală de 473,5

m.p. - 61,63% și atribuirea în folosință pârâților terenul aferent cu suprafața de 318,9

m.p. - 38,27%.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pîrîților Viorel Ursu, Valeriu Ursu și

Ștefana Ursu să-i repare în mod solidar prejudiciul material și moral în sumă totală de

100 000 lei, cauzat în urma acestui litigiu care durează mai mult de 10 ani.

Potrivit ultimei cereri de concretizare, Vladimir Apuhtin a solicitat determinarea

modului de folosire a terenului cu numerele cadastrale XXXXX - ogradă comună, cu

suprafața de 0,088 ha, între coproprietarii imobilelor din XXXXX, conform cotelor-părți

deținute de proprietarii din imobil și a variantei de determinare din Raportul de

constatare tehnico-științifică nr.454 dm 13 august 2016, cu atribuirea în folosință a

terenului aferent: la nr. cadastral XXXXX (familia Ursu) – 71,1 m.p. sau 24,91 %, la nr.

cadastral XXXXX (Aurelia Bezdîga) – 38,4 m.p. sau 13,46 % și la nr. cadastral XXXXX

(Vladimir Apuhtin) – 175,9 m.p. sau 61,63 %; obligarea Consiliului Municipal Chișinău

să dispună transmiterea terenului în proprietate privată pentru deservirea și exploatarea

ap. XXXXX privatizat, ce constituie casa de locuit lit. ,,A” cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața totală de 175, 9 m.p. conform cotei-părți lui Vladimir Apuhtin, în baza

Raportului de constatarea tehnico-științifică nr. 454 din 13 august 2016, efectuat de

Centrul Expertize Independente RM „Cexin”; încasarea în mod solidar din contul

pârâților Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga în beneficiul lui

Vladimir Apuhtin a cheltuielilor de judecată și a sumei de 20 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

La data de 13 martie 2018, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia

Bezdîga, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu au depus acțiune reconvențională

împotriva lui Vladimir Apuhtin cu privire la stabilirea cotelor-părți ideale din bunul

imobil.

În motivarea acțiunii au invocat că potrivit actelor anexate la dosar, familia

Apuhtin a privatizat suprafața de 75,6 m.p., familia Ursu a privatizat suprafața de 71,1

m.p., iar familia Bezdîga – 29,6 m.p.. Astfel, suprafețele totale privatizate constituie

176,3 m.p.

Prin urmare, suprafața privatizată de familia Apuhtin de 75,6 m.p. constituie 42,88

3

% cotă-parte, suprafața privatizată de familia Ursu constituie 40,33 % cotă-parte și

suprafața privatizată de familia Bezdîga constituie 16,79 % cotă-parte.

Au menționat că în răspunsul din 30 mai 2016, expertul judiciar Tatiana Prepelița

a indicat că experții Centrului Național de Expertize Judiciare stabilesc variantele de

partajare/modul de folosire a bunurilor imobile în baza cotelor-părți (fracționare sau

procentuale) indicate în întrebarea din încheiere. Calcularea cotelor-părți ideale ce revin

părților nu ține de competența experților judiciari ai CNEJ, motiv din care consideră că

este necesar mai întâi de toate de a stabili cotele-părți proporțional suprafeței privatizate

de fiecare familie din imobil.

Au solicitat stabilirea cotelor-părți ideale din imobilul cu nr. cadastral XXXXX

situat pe XXXXX, conform suprafețelor apartamentelor privatizate de fiecare

coproprietar, după cum urmează: Vladimir Apuhtin - 42,88 %, Valeriu Ursu, Viorel Ursu

și Ștefana Ursu - 40,33 %, Aurelia Bezdîga -16,79 % și încasarea din contul lui Vladimir

Apuhtin în beneficiul lui Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga a

cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărârea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Vladimir Apuhtin și acțiunea reconvențională a lui Viorel Ursu, Valeriu Ursu,

Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu,

Ștefana Ursu și a fost menținută hotărârea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că imobilul nr. 1,

ce aparține lui Vladimir Apuhtin, a fost reconstruit prin construirea și alipirea de

apartamentul nr. XXXXX a unei anexe lit. „G” cu două nivele, iar ca urmare a

reconstrucției suprafața totală a apartamentului constituie 175,9 m.p.

Prin urmare, instanțele de judecată au ajuns la concluzia netemeiniciei pretențiilor

lui Vladimir Apuhtin cu privire la stabilirea modului de folosință a terenului de pământ

cu suprafața de 0,088 ha., între coproprietarii imobilelor din XXXXX, or, reieșind din

materialele dosarului o delimitare nejustificată a terenului cu nr. cadastral XXXXX

propusă de ultimul ar constitui o ingerință în drepturile lui Valeriu Ursu, Viorel Ursu,

Ștefanei Ursu și Aureliei Bezdîga.

De asemenea, instanțele de judecată au stabilit că pretențiile lui Vladimir Apuhtin

contravin prevederilor art. 11 din Codul Funciar, conform cărora trec (în limita normelor

de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce

deservește construcțiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente

privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a

proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare. Astfel, la

momentul privatizării apartamentul nr. XXXXX care aparține lui Vladimir Apuhtin,

avea o suprafață de 75,6 m.p. și respectiv, ultimul este în drept să beneficieze de teren

aferent casei de locuit proporțional suprafeței privatizate de 75, 6 m.p. și nu de 175, 9

m.p.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat și asupra netemeiniciei

acțiunii reconvenționale, invocând că terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat pe

4

XXXXX, aparține și constituie proprietatea unității administrativ-teritoriale - orașul

Chișinău, fapt stabilit prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 8/8-3 din 01

noiembrie 2007.

Prin urmare, la caz se constată inexistența la materialele dosarului a unui înscris

care ar justifica atribuirea în proprietate comună în diviziune a terenului cu nr. cadastral

XXXXX proprietarilor caselor de locuit, a unui aviz care ar confirma dreptul de folosință

asupra terenului situat pe XXXXX, a unui contract de dare în folosință a terenului pe

termen nelimitat sau a unui document de atribuire a terenului pentru exploatarea casei

de locuit. Or, instanța de judecată nu poate și nici nu este competentă să stabilească

cotele-părți ideale din acest teren, atât timp cât organul administrației publice locale nu

și-a dat acordul privind atribuirea terenului în proprietate comună în diviziune sau de

dare în folosință familiilor Apuhtin, Ursu și Bezdîga.

Mai mult ca atât, de competența administrației publice locale ține trecerea (în

limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală

a terenului ce deservește construcțiile) terenurilor aferente caselor de locuit cu mai multe

apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune

a proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare.

La data de 08 mai 2019, Vladimir Apuhtin a depus cerere de recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din

12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 05 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii

inițiale.

În motivarea recursului a indicat că de nenumărate ori s-a adresat și a depus

pachetul de acte necesare la Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău

pentru privatizarea terenului aferent casei lui de locuit, primind însă răspuns că este

necesar acordul coproprietarilor ogrăzii comune.

Astfel, dat fiind faptul că deja pe parcursul a mai multor ani între coproprietarii

imobilelor situate pe XXXXX apar divergențe cu privire la folosirea ogrăzii comune și

care nu doresc să privatizeze terenul aferent imobilelor lor, recurentul a fost pus în

situație să solicite instanței de judecată determinarea modului de folosire a ogrăzii

comune.

A susținut că reprezentantul Consiliului municipal Chișinău, Viorica Cobzarenco,

în referința depusă în instanța de fond a menționat că doar prin efectuarea unei expertize

va fi posibilă determinarea modului de folosire a terenului, în acest sens fiind dispusă

corect de prima instanță dispunerea efectuării expertizei tehnico-științifice.

A invocat că prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 454 din 13 august

2016 a fost stabilită o singură variantă posibilă de determinare a modului de folosire a

terenului aferent imobilelor din XXXXX, instanțele ierarhic inferioare eronat neluând în

considerație concluziile experților.

La data de 24 mai 2019, Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana

Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, au depus cerere de recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 12 martie

2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru în partea respingerii acțiunii reconvenționale, cu pronunțarea în această

5

parte a unei hotărâri noi de admitere a acțiunii, în rest hotărârile de menținut.

În susținerea recursului, recurenții au invocat că instanțele ierarhic inferioare

corect au dat apreciere probelor din dosar și legal au respins acțiunea lui Vladimir

Apuhtin, constatând că suprafața imobilului ultimului nu corespunde cu suprafața real

atribuită la momentul privatizării apartamentului nr. XXXXX.

Au menționat că de fapt, divirgențele dintre coproprietarii bunurilor imobile

constau în mărimea cotei-părți din terenul aferent care urmează să revină fiecărui

coproprietar în rezultatul privatizării terenului cu nr. cadastral XXXXX, or, intimatul

pretinde la o suprafață mult mai mare decât cea care urmează să-i fie atribuită

proporțional suprafeței apartamentului privatizat.

Astfel, prin acțiunea reconvențională nu a fost solicitată stabilirea cotelor-părți î

scopul împărțirii proprietății, deoarece terenul respectiv încă nu a fost transmis în

proprietate, dar anume stabilirea cotelor-părți la care pot să pretindă coproprietarii

apartamentelor privatizate, proporțional suprafeței acestora, la privatizarea terenului

aferent imobilelor amplasate pe XXXXX.

Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursurilor în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 12 martie 2019.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la

data de 22 martie 2019 (f.d. 49, volumul III), lipsind date cu privire la recepționarea

acesteia.

6

Astfel, recursurile, depuse la data de 08 mai 2019 de către Vladimir Apuhtin și la

24 mai 2019 de către Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, sunt în

termen.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursurile depuse de Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu,

Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

7

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile depuse de către Vladimir

Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de

avocatul Nicolae Buzu, aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursurile

depuse de către Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana

Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, ca inadmisibile.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de către Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu,

Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, se declară

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

8