3ra-774/19 — stabilirea modului de folosire a terenului, obligarea transmiterii terenului în proprietate privată, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-774/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Badan-Melnic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) ÎNCHEIERE 24 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh examinând admisibilitatea cererilor de recurs depuse de către Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Apuhtin împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga cu privire la stabilirea modului de folosire a terenului, obligarea transmiterii terenului în proprietate privată, repararea prejudiciului moral și la acțiunea reconvențională depusă de Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga împotriva lui Vladimir Apuhtin cu privire la stabilirea cotelor-părți ideale din bunul imobil, împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și a fost menținută hotărârea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 21 septembrie 2015, Vladimir Apuhtin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la delimitarea hotarelor de teren, cu titlu de posesiune comună pentru toți locatarii bunului imobil din XXXXX, pentru privatizarea ulterioară a terenului delimitat, proporțional suprafeței casei de locuit privatizată. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că este proprietarul apartamentului nr. XXXXX din XXXXX, situat pe un teren cu suprafața de 888 m.p., ograda fiind comună cu alți proprietari de locuințe. A indicat că dorește să-și realizeze dreptul de a privatiza cota-parte din terenul pe care este situată casa lui, însă coproprietarii celorlalte imobile refuză. 1 A susținut că la data de 10 august 2015 s-a adresat la Primăria mun. Chișinău cu o cerere privind delimitarea terenului.

La 15 septembrie 2015 a primit răspunsul nr. 21/1359 din 01 septembrie 2015 al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, prin care i-a fost comunicat că în conformitate cu prevederile Codului funciar și ale Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 984 din 21 septembrie 1998, la cererea tuturor coproprietarilor de imobil din curtea comună se transmit, în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile, în proprietate comună în diviziune, cu indicarea cotei-părți ideale a coproprietarilor bunului imobil.

Cererea respectivă cu anexarea următoarelor acte poate fi depusă la Centrul de informare și documentare a cetățenilor: extrasul din Registrul bunurilor imobile, însoțit de planul cadastral, copia actelor de proprietate, ridicarea topografică Sc.1:500 și copia buletinului de identitate. La 29 octombrie 2015, Vladimir Apuhtin a depus cerere de concretizare a acțiunii, indicând suplimentar în calitate de pârâți pe Mihail Ursu, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Ion Bezdîga, solicitând obligarea Primăriei mun. Chișinău de a efectua delimitarea hotarelor de teren, cu titlu de posesiune comună pentru toți locatarii bunului imobil din XXXXX, pentru privatizarea ulterioară a terenului delimitat, proporțional suprafeței casei de locuit privatizată.

Prin cererea din 20 ianuarie 2016, reclamantul a informat instanța că Ion Bezdîga a decedat, iar moștenitorul legal a devenit soția Aurelia Bezdîga, solicitând astfel ca ultima să fie atrasă în proces în calitate de pârâtă. La 09 februarie 2016, Vladimir Apuhtin a depus cerere de concretizare, indicând în calitate de pârâți Consiliul municipal Chișinău și Primăria mun. Chișinău, Mihail Ursu, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga, solicitînd obligarea Consiliului municipal Chișinău și Primăriei mun. Chișinău să efectueze delimitarea hotarelor de teren, cu titlu de posesiune comună pentru toți locatarii bunului imobil din XXXXX, pentru privatizarea ulterioară a terenului delimitat, proporțional suprafeței casei de locuit privatizate.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost admisă acțiunea depusă de Vladimir Apuhtin și a fost determinat modul de folosire a terenului cu numerele cadastrale XXXXX – ograda comună, cu suprafața de 0,0888 ha, între coproprietarii imobilelor din XXXXX, conform cotelor-părți deținute de proprietari din imobil în felul următor: familiei Apuhtin a-i atribui în folosință terenul aferent cu suprafața totală de 473,5 m.p. (61,63 %), ce este cu 26 m.p. mai puțin și este marcată pe schema nr. 1 a raportului de constatare tehnico-științifică nr. 454 din 13 august 2016 a Centrului Expertize Independente, de punctele 1-1a-18-17-16-15a-1 și 4-5-6-7-8-9-10- 11-12a-26-25-24-23-22-29-28-4; familiilor Ursu și Bezdîga a le atribui în folosință terenul aferent cu suprafața de 318,9 m.p.

(38,27 %), marcat pe schema nr. 1 de punctele 1a-2-3-4-28-29-22-21-20-19-16-17-18-1a și 12a-13-14-14a-27-23-24-25-26-12a. Parcela de teren aferent cu suprafața de 95,6 m.p., marcată pe schemă de punctele 14a- 15-15a-16-19-20-21-22-23-27-14a, este de folosință comună a coproprietarilor Apuhtin, 2 Ursu și Bezdîga. Prin decizia din 09 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de avocatul Nicolae Buzu în interesele lui Valeriu Ursu, Ștefania Ursu, Aurelia Bezdîga, Mihail Ursu, Viorel Ursu și a fost casată hotărârea din 16 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată. La data de 24 august 2017, Vladimir Apuhtin a depus cerere de concretizare a acțiunii, indicând în calitate de pârâți Primăria mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, Viorel Ursu și Aurelia Bezdîga. A solicitat determinarea modului de folosire a terenului cu numerele cadastrale XXXXX - ogradă comună, cu suprafața de 0,088 ha, între coproprietarii imobilelor din XXXXX, conform cotelor-părți deținute de proprietarii din imobil și a variantei unice de determinare din Raportul de constatare tehnico-științifică nr.454 dm 13 august 2016, cu atribuirea în folosință reclamantului a terenului aferent cu suprafața totală de 473,5 m.p. - 61,63% și atribuirea în folosință pârâților terenul aferent cu suprafața de 318,9 m.p. - 38,27%. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pîrîților Viorel Ursu, Valeriu Ursu și Ștefana Ursu să-i repare în mod solidar prejudiciul material și moral în sumă totală de 100 000 lei, cauzat în urma acestui litigiu care durează mai mult de 10 ani.

Potrivit ultimei cereri de concretizare, Vladimir Apuhtin a solicitat determinarea modului de folosire a terenului cu numerele cadastrale XXXXX - ogradă comună, cu suprafața de 0,088 ha, între coproprietarii imobilelor din XXXXX, conform cotelor-părți deținute de proprietarii din imobil și a variantei de determinare din Raportul de constatare tehnico-științifică nr.454 dm 13 august 2016, cu atribuirea în folosință a terenului aferent: la nr. cadastral XXXXX (familia Ursu) – 71,1 m.p. sau 24,91 %, la nr. cadastral XXXXX (Aurelia Bezdîga) – 38,4 m.p. sau 13,46 % și la nr. cadastral XXXXX (Vladimir Apuhtin) – 175,9 m.p. sau 61,63 %; obligarea Consiliului Municipal Chișinău să dispună transmiterea terenului în proprietate privată pentru deservirea și exploatarea ap. XXXXX privatizat, ce constituie casa de locuit lit. ,,A” cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală de 175, 9 m.p.

conform cotei-părți lui Vladimir Apuhtin, în baza Raportului de constatarea tehnico-științifică nr. 454 din 13 august 2016, efectuat de Centrul Expertize Independente RM „Cexin”; încasarea în mod solidar din contul pârâților Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga în beneficiul lui Vladimir Apuhtin a cheltuielilor de judecată și a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. La data de 13 martie 2018, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu au depus acțiune reconvențională împotriva lui Vladimir Apuhtin cu privire la stabilirea cotelor-părți ideale din bunul imobil. În motivarea acțiunii au invocat că potrivit actelor anexate la dosar, familia Apuhtin a privatizat suprafața de 75,6 m.p., familia Ursu a privatizat suprafața de 71,1 m.p., iar familia Bezdîga – 29,6 m.p..

Astfel, suprafețele totale privatizate constituie 176,3 m.p. Prin urmare, suprafața privatizată de familia Apuhtin de 75,6 m.p. constituie 42,88 3 % cotă-parte, suprafața privatizată de familia Ursu constituie 40,33 % cotă-parte și suprafața privatizată de familia Bezdîga constituie 16,79 % cotă-parte. Au menționat că în răspunsul din 30 mai 2016, expertul judiciar Tatiana Prepelița a indicat că experții Centrului Național de Expertize Judiciare stabilesc variantele de partajare/modul de folosire a bunurilor imobile în baza cotelor-părți (fracționare sau procentuale) indicate în întrebarea din încheiere. Calcularea cotelor-părți ideale ce revin părților nu ține de competența experților judiciari ai CNEJ, motiv din care consideră că este necesar mai întâi de toate de a stabili cotele-părți proporțional suprafeței privatizate de fiecare familie din imobil.

Au solicitat stabilirea cotelor-părți ideale din imobilul cu nr. cadastral XXXXX situat pe XXXXX, conform suprafețelor apartamentelor privatizate de fiecare coproprietar, după cum urmează: Vladimir Apuhtin - 42,88 %, Valeriu Ursu, Viorel Ursu și Ștefana Ursu - 40,33 %, Aurelia Bezdîga -16,79 % și încasarea din contul lui Vladimir Apuhtin în beneficiul lui Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga a cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărârea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Vladimir Apuhtin și acțiunea reconvențională a lui Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și Aurelia Bezdîga au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu și a fost menținută hotărârea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că imobilul nr. 1, ce aparține lui Vladimir Apuhtin, a fost reconstruit prin construirea și alipirea de apartamentul nr. XXXXX a unei anexe lit. „G” cu două nivele, iar ca urmare a reconstrucției suprafața totală a apartamentului constituie 175,9 m.p. Prin urmare, instanțele de judecată au ajuns la concluzia netemeiniciei pretențiilor lui Vladimir Apuhtin cu privire la stabilirea modului de folosință a terenului de pământ cu suprafața de 0,088 ha., între coproprietarii imobilelor din XXXXX, or, reieșind din materialele dosarului o delimitare nejustificată a terenului cu nr. cadastral XXXXX propusă de ultimul ar constitui o ingerință în drepturile lui Valeriu Ursu, Viorel Ursu, Ștefanei Ursu și Aureliei Bezdîga.

De asemenea, instanțele de judecată au stabilit că pretențiile lui Vladimir Apuhtin contravin prevederilor art. 11 din Codul Funciar, conform cărora trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare. Astfel, la momentul privatizării apartamentul nr. XXXXX care aparține lui Vladimir Apuhtin, avea o suprafață de 75,6 m.p. și respectiv, ultimul este în drept să beneficieze de teren aferent casei de locuit proporțional suprafeței privatizate de 75, 6 m.p.

și nu de 175, 9 m.p. Totodată, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat și asupra netemeiniciei acțiunii reconvenționale, invocând că terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat pe 4 XXXXX, aparține și constituie proprietatea unității administrativ-teritoriale - orașul Chișinău, fapt stabilit prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 8/8-3 din 01 noiembrie 2007. Prin urmare, la caz se constată inexistența la materialele dosarului a unui înscris care ar justifica atribuirea în proprietate comună în diviziune a terenului cu nr. cadastral XXXXX proprietarilor caselor de locuit, a unui aviz care ar confirma dreptul de folosință asupra terenului situat pe XXXXX, a unui contract de dare în folosință a terenului pe termen nelimitat sau a unui document de atribuire a terenului pentru exploatarea casei de locuit.

Or, instanța de judecată nu poate și nici nu este competentă să stabilească cotele-părți ideale din acest teren, atât timp cât organul administrației publice locale nu și-a dat acordul privind atribuirea terenului în proprietate comună în diviziune sau de dare în folosință familiilor Apuhtin, Ursu și Bezdîga. Mai mult ca atât, de competența administrației publice locale ține trecerea (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile) terenurilor aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare.

La data de 08 mai 2019, Vladimir Apuhtin a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii inițiale. În motivarea recursului a indicat că de nenumărate ori s-a adresat și a depus pachetul de acte necesare la Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău pentru privatizarea terenului aferent casei lui de locuit, primind însă răspuns că este necesar acordul coproprietarilor ogrăzii comune.

Astfel, dat fiind faptul că deja pe parcursul a mai multor ani între coproprietarii imobilelor situate pe XXXXX apar divergențe cu privire la folosirea ogrăzii comune și care nu doresc să privatizeze terenul aferent imobilelor lor, recurentul a fost pus în situație să solicite instanței de judecată determinarea modului de folosire a ogrăzii comune. A susținut că reprezentantul Consiliului municipal Chișinău, Viorica Cobzarenco, în referința depusă în instanța de fond a menționat că doar prin efectuarea unei expertize va fi posibilă determinarea modului de folosire a terenului, în acest sens fiind dispusă corect de prima instanță dispunerea efectuării expertizei tehnico-științifice.

A invocat că prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 454 din 13 august 2016 a fost stabilită o singură variantă posibilă de determinare a modului de folosire a terenului aferent imobilelor din XXXXX, instanțele ierarhic inferioare eronat neluând în considerație concluziile experților. La data de 24 mai 2019, Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, au depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii acțiunii reconvenționale, cu pronunțarea în această 5 parte a unei hotărâri noi de admitere a acțiunii, în rest hotărârile de menținut.

În susținerea recursului, recurenții au invocat că instanțele ierarhic inferioare corect au dat apreciere probelor din dosar și legal au respins acțiunea lui Vladimir Apuhtin, constatând că suprafața imobilului ultimului nu corespunde cu suprafața real atribuită la momentul privatizării apartamentului nr. XXXXX. Au menționat că de fapt, divirgențele dintre coproprietarii bunurilor imobile constau în mărimea cotei-părți din terenul aferent care urmează să revină fiecărui coproprietar în rezultatul privatizării terenului cu nr. cadastral XXXXX, or, intimatul pretinde la o suprafață mult mai mare decât cea care urmează să-i fie atribuită proporțional suprafeței apartamentului privatizat.

Astfel, prin acțiunea reconvențională nu a fost solicitată stabilirea cotelor-părți î scopul împărțirii proprietății, deoarece terenul respectiv încă nu a fost transmis în proprietate, dar anume stabilirea cotelor-părți la care pot să pretindă coproprietarii apartamentelor privatizate, proporțional suprafeței acestora, la privatizarea terenului aferent imobilelor amplasate pe XXXXX. Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursurilor în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 12 martie 2019. Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data de 22 martie 2019 (f.d. 49, volumul III), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia. 6 Astfel, recursurile, depuse la data de 08 mai 2019 de către Vladimir Apuhtin și la 24 mai 2019 de către Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, sunt în termen. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile depuse de Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 7 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile depuse de către Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursurile depuse de către Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, ca inadmisibile. În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de către Vladimir Apuhtin și Aurelia Bezdîga, Viorel Ursu, Valeriu Ursu, Ștefana Ursu, reprezentați de avocatul Nicolae Buzu, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh 8