3ra-853/19 — nesolutionarea unei cereri si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-853/19 prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (judecătorul: T. Berdilă) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (judecătorii: G. Vavrin, S. Pilipenco, I. Dănăilă) ÎNCHEIERE 17 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Bogdan Gontaric, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Bogdan Gontaric împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” cu privire la nesoluționarea unei cereri și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul prin care a fost respins apelul depus de Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom” și admis apelul depus de Bogdan Gontaric și a fost modificată hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, constată: La 1 aprilie 2016 Bogdan Gontaric a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” (în continuare SA „Moldtelecom”) cu privire la nesoluționarea unei cereri și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, reprezentanții SA „Moldtelecom” la 2 ianuarie 2016, i-au deconectat fără nici un motiv telefonul fix. Reclamantul a mai remarcat că, prin răspunsul SA „Moldtelecom” nr. 01-05-03- 20/1925 din 25 februarie 2016, a fost recunoscută vina societății prin deconectarea ilegală a telefonului fix, însă prin eschivarea de a da răspuns la toate întrebările puse, i-a fost cauzat prejudiciul moral. Reclamantul Bogdan Gontaric a solicitat încasarea din contul SA ,,Moldtelecom” a prejudiciului moral și obligarea de a înlătura încălcările, privind oferirea răspunsului complet cu privire la deconectarea ilegală de la rețea telefonică. Prin hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cererea de chemare în judecată depusă de către Bogdan Gontaric împotriva SA ,,Moldtelecom” cu privire la nesoluționarea unei cereri și repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial.

A fost încasată din contul SA ,,Moldtelecom” în beneficiul lui Bogdan Gontaric suma de 2 000,00 de lei cu titlu de prejudiciul moral. În rest pretențiile, au fost respinse ca neîntemeiate. 1 La 6 iunie 2018 Bogdan Gontaric a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. La 8 iunie 2018 SA ,,Moldtelecom” a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul depus de SA ,,Moldtelecom” ca nefondat. A fost admis apelul declarat de Bogdan Gontaric. A fost modificătă hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, la cererea de chemare în judecată lui Bogdan Gontaric împotriva SA „Moldtelecom” cu privire la nesoluționarea unei cereri, prin: constatarea încălcării dreptului reclamantului Bogdan Gontaric la furnizarea informației complete la cererea depusă la 27 ianuarie 2016 către SA „Moldtelecom”. In rest hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir a fost menținută.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reținut că instanța de fond just a concluzionat faptul că, prin răspunsul SA „Moldtelecom” nr. 10-05-03-20/1925 din 25 februarie 2016, Bogdan Gontaric nu a obținut informația solicitată în termen și în întregime, întrucât nu conține răspunsurile la toate întrebările expuse în cererea din 27 ianuarie 2016. Totodată a constat că la furnizarea informației, SA „Moldtelecom” nu a respectat prevederile art. 16 alin.(l) Legii privind accesul la informație care stabilește termenul de 15 zile lucrătoare pentru satisfacerea cererii de acces la informație, de la data înregistrării cererii de acces la informație.

La caz, cererea lui Bogdan Gontaric a fost recepționată la 27 ianuarie 2016 pe cînd informația a fost expediată la 25 februarie 2016. Or, potrivit al.(2) art. 16 Legii menționate furnizorul informației era în drept să prelungească termenul de furnizare a informației cu 5 zile, în fiecare caz cu informarea solicitantului informației, prevederi nelegale nerespectate de pârât. Instanța de apel a susținut că SA „Moldtelecom” nu a furnizat informația deplină prin ce s-a încălcat art. 10 din CEDO, întrucât Bogdan Gontaric a avut interes legitim de a cunoaște aceste informații, deoarece este beneficiar al serviciilor de telefonie fixă prestate de către pârât în conformitate cu contractul de prestare a serviciilor, încheiat și respectiv este parte contractantă în raporturile juridico-civile respective.

În context, a subliniat că instanța de fond just a concluzionat faptul că lui Bogdan Gontaric de către SA„Moldtelecom”, prin nefurnizarea formației solicitate în mod deplin, i-a fost cauzat un prejudiciu moral în mărime de 2 000,00 de lei, însă a omis a se expune în dispozitivul hotărîrii adoptate despre încălcarea constatată. Instanța de apel a conchis de a modifica hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, prin constatarea încălcării dreptului reclamantului Gontaric Bogdan la furnizarea informației complete la cererea depusă la 27 ianuarie 2016 către SA „Moldtelecom ”. 2 La 2 mai 2019 (prin intermediul oficiului poștal), Gontaric Bogdan a depus recurs prin care a solicitat casarea parțială a hotărârilor inștanțelor judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile instanțelor de judecată, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, nefiind aplicată legea care trebuia să fie aplicată. Sub acest aspect, recurentul a remarcat că, reprezentanții SA „Moldtelecom” la 2 ianuarie 2016, i-au deconectat telefonul fix. La adresarea din 4 ianuarie 2016 către oficiul comercial Cantemir, pentru a elucida cauzele deconectării telefonului fix a fost impus să achite suma de 400,00 de lei. În aceiași zi la ora 8 și 14 minute a achitat suma de 310,00 de lei pentru serviciile prestate în luna decembrie 2015. Însă, apelurile de ieșire au fost reluate doar începînd cu 5 ianuarie 2016, ora 2 și 54 minute.

La fel, a menționat că la solicitarea lui a primit decodificarea prețului pentru serviciile prestate în luna decembrie 2015, din care a aflat că sunt efectuate cu unele majorări de calcul la taxarea convorbirilor interurbane cât și internaționale. Nefiind de acord cu aceste majorări, considerândule ilegale la 27 ianuarie 2016 a depus plângere către oficiul comercial Cantemir. Reclamantul a mai remarcat că, prin răspunsul SA „Moldtelecom” nr. 01-05-03- 20/1925 din 25 februarie 2016, a fost recunoscută vina societății prin deconectarea ilegală a telefonului fix, însă prin eschivarea de a da răspuns la toate întrebările puse, i-a fost cauzat prejudiciul moral. A susținut că la 1 noiembrie 2016 SA „Moldtelecom ” a introdus noi tarife majorate pentru convorbirile internaționale a liniei de telefonie fixă în toate direcțiile.

La 30 decembrie 2016 a depus către oficiul comercial Cantemir o cerere cu privire la încheierea contractului nou de prestare a serviciilor de telefonie fixă, concomitent în această cerere a înaintat întrebări inclusiv, ilegalitatea introducerii unor noi tarife majorate, însă nu a primit nici un răspuns la întrebările adresate La 8 decemrie 2016 în apărarea drepturilor sale s-a adresat la Agenția națională de reglementare în domeniul comunicărilor electronice și a tehnologiilor informaționale, însă nu a primit nici o protecție. A mai menționat că instanța de judecată la inițiativa sa a aplicat Legea nr. 982- XIV din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, încasând suma de 2 000,00 de lei pentru paguba morală, însă cerințele au fost respinse în totalitate.

Recurentul Gontaric Bogdan a punctat că a respectat în totalitate normele dreptului procesual civil, nemijlocit a prezentat instanței de judecată ordinul cu numărul 552 din 22 septembrie 2016, decizia Consiliului de administrare ANRCETI numărul 71 din 10 decembrie 2015 și numărul 12 din 25 mai 2012. A susținut că SA „Moldtelecom ” în ședință de judecată a recunoscut cerințele reclamantului în deplin volum și nu a negat faptul calculelor majorate sistematice la taxarea prețurilor convorbirilor, cât în cazul taxării prețului convorbirilor din momentul culegerii numărului părții solicitate. Prin referința din 21 iunie 2019, SA „Moldtelecom ” a solicitat respingerea cererii de recurs, ca fiind inadmisibil.

3 Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă din actele cauzei, copia deciziei integrale a instanței de apel din 29 ianuarie 2019 (f.d. 27-37 vol.II), fiind expediată participanților la proces la 25 februarie 2019, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Cuții de Apel Cahul (f.d. 38 vol.II), a fost recepționată de către recurent la 1 martie 2019 (f.d. 42 vol.II). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Gontaric Bogdan, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 2 mai 2019 (prin intermediul oficiului poștal), în termen. (f.d.53-54, 59 vol.II) Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; 4 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Gontaric Bogdan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Gontaric Bogdan, asemenea aspecte nu se regăsesc. 5 Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de către Gontaric Bogdan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Gontaric Bogdan, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 6