3ra-853/19 — nesolutionarea unei cereri si repararea prejudiciului moral

3ra-853/19 — nesolutionarea unei cereri si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-853/19

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (judecătorul: T. Berdilă)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (judecătorii: G. Vavrin, S. Pilipenco, I. Dănăilă)

ÎNCHEIERE

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Bogdan Gontaric,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Bogdan Gontaric împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” cu privire

la nesoluționarea unei cereri și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul prin care a fost

respins apelul depus de Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom” și admis apelul depus

de Bogdan Gontaric și a fost modificată hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei

Cahul, sediul Cantemir,

constată:

La 1 aprilie 2016 Bogdan Gontaric a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” (în continuare SA „Moldtelecom”) cu

privire la nesoluționarea unei cereri și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, reprezentanții SA „Moldtelecom” la

2 ianuarie 2016, i-au deconectat fără nici un motiv telefonul fix.

Reclamantul a mai remarcat că, prin răspunsul SA „Moldtelecom” nr. 01-05-03-

20/1925 din 25 februarie 2016, a fost recunoscută vina societății prin deconectarea

ilegală a telefonului fix, însă prin eschivarea de a da răspuns la toate întrebările puse,

i-a fost cauzat prejudiciul moral.

Reclamantul Bogdan Gontaric a solicitat încasarea din contul

SA ,,Moldtelecom” a prejudiciului moral și obligarea de a înlătura încălcările, privind

oferirea răspunsului complet cu privire la deconectarea ilegală de la rețea telefonică.

Prin hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cererea

de chemare în judecată depusă de către Bogdan Gontaric împotriva

SA ,,Moldtelecom” cu privire la nesoluționarea unei cereri și repararea prejudiciului

moral a fost admisă parțial. A fost încasată din contul SA ,,Moldtelecom” în

beneficiul lui Bogdan Gontaric suma de 2 000,00 de lei cu titlu de prejudiciul moral.

În rest pretențiile, au fost respinse ca neîntemeiate.

1

La 6 iunie 2018 Bogdan Gontaric a depus apel împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

La 8 iunie 2018 SA ,,Moldtelecom” a depus apel împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 11 mai 2018 a Judecătoriei

Cahul, sediul Cantemir, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată să fie respinsă.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

depus de SA ,,Moldtelecom” ca nefondat.

A fost admis apelul declarat de Bogdan Gontaric. A fost modificătă hotărârea

din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, la cererea de chemare în

judecată lui Bogdan Gontaric împotriva SA „Moldtelecom” cu privire la

nesoluționarea unei cereri, prin: constatarea încălcării dreptului reclamantului

Bogdan Gontaric la furnizarea informației complete la cererea depusă la 27 ianuarie

2016 către SA „Moldtelecom”.

In rest hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir a fost

menținută.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reținut că instanța de fond just a

concluzionat faptul că, prin răspunsul SA „Moldtelecom” nr. 10-05-03-20/1925 din

25 februarie 2016, Bogdan Gontaric nu a obținut informația solicitată în termen și în

întregime, întrucât nu conține răspunsurile la toate întrebările expuse în cererea din

27 ianuarie 2016.

Totodată a constat că la furnizarea informației, SA „Moldtelecom” nu a respectat

prevederile art. 16 alin.(l) Legii privind accesul la informație care stabilește termenul

de 15 zile lucrătoare pentru satisfacerea cererii de acces la informație, de la data

înregistrării cererii de acces la informație. La caz, cererea lui Bogdan Gontaric a fost

recepționată la 27 ianuarie 2016 pe cînd informația a fost expediată la

25 februarie 2016.

Or, potrivit al.(2) art. 16 Legii menționate furnizorul informației era în drept să

prelungească termenul de furnizare a informației cu 5 zile, în fiecare caz cu

informarea solicitantului informației, prevederi nelegale nerespectate de pârât.

Instanța de apel a susținut că SA „Moldtelecom” nu a furnizat informația deplină

prin ce s-a încălcat art. 10 din CEDO, întrucât Bogdan Gontaric a avut interes legitim

de a cunoaște aceste informații, deoarece este beneficiar al serviciilor de telefonie fixă

prestate de către pârât în conformitate cu contractul de prestare a serviciilor, încheiat

și respectiv este parte contractantă în raporturile juridico-civile respective.

În context, a subliniat că instanța de fond just a concluzionat faptul că lui Bogdan

Gontaric de către SA„Moldtelecom”, prin nefurnizarea formației solicitate în mod

deplin, i-a fost cauzat un prejudiciu moral în mărime de 2 000,00 de lei, însă a omis

a se expune în dispozitivul hotărîrii adoptate despre încălcarea constatată.

Instanța de apel a conchis de a modifica hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei

Cahul, sediul Cantemir, prin constatarea încălcării dreptului reclamantului Gontaric

Bogdan la furnizarea informației complete la cererea depusă la 27 ianuarie 2016 către

SA „Moldtelecom ”.

2

La 2 mai 2019 (prin intermediul oficiului poștal), Gontaric Bogdan a depus

recurs prin care a solicitat casarea parțială a hotărârilor inștanțelor judecătorești cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile instanțelor de

judecată, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost încălcate și

aplicate eronat normele de drept material, nefiind aplicată legea care trebuia să fie

aplicată.

Sub acest aspect, recurentul a remarcat că, reprezentanții SA „Moldtelecom” la

2 ianuarie 2016, i-au deconectat telefonul fix.

La adresarea din 4 ianuarie 2016 către oficiul comercial Cantemir, pentru a

elucida cauzele deconectării telefonului fix a fost impus să achite suma de 400,00 de

lei. În aceiași zi la ora 8 și 14 minute a achitat suma de 310,00 de lei pentru serviciile

prestate în luna decembrie 2015. Însă, apelurile de ieșire au fost reluate doar începînd

cu 5 ianuarie 2016, ora 2 și 54 minute.

La fel, a menționat că la solicitarea lui a primit decodificarea prețului pentru

serviciile prestate în luna decembrie 2015, din care a aflat că sunt efectuate cu unele

majorări de calcul la taxarea convorbirilor interurbane cât și internaționale.

Nefiind de acord cu aceste majorări, considerândule ilegale la 27 ianuarie 2016

a depus plângere către oficiul comercial Cantemir.

Reclamantul a mai remarcat că, prin răspunsul SA „Moldtelecom” nr. 01-05-03-

20/1925 din 25 februarie 2016, a fost recunoscută vina societății prin deconectarea

ilegală a telefonului fix, însă prin eschivarea de a da răspuns la toate întrebările puse,

i-a fost cauzat prejudiciul moral.

A susținut că la 1 noiembrie 2016 SA „Moldtelecom ” a introdus noi tarife

majorate pentru convorbirile internaționale a liniei de telefonie fixă în toate direcțiile.

La 30 decembrie 2016 a depus către oficiul comercial Cantemir o cerere cu

privire la încheierea contractului nou de prestare a serviciilor de telefonie fixă,

concomitent în această cerere a înaintat întrebări inclusiv, ilegalitatea introducerii

unor noi tarife majorate, însă nu a primit nici un răspuns la întrebările adresate

La 8 decemrie 2016 în apărarea drepturilor sale s-a adresat la Agenția națională

de reglementare în domeniul comunicărilor electronice și a tehnologiilor

informaționale, însă nu a primit nici o protecție.

A mai menționat că instanța de judecată la inițiativa sa a aplicat Legea nr. 982-

XIV din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, încasând suma de 2 000,00 de

lei pentru paguba morală, însă cerințele au fost respinse în totalitate.

Recurentul Gontaric Bogdan a punctat că a respectat în totalitate normele

dreptului procesual civil, nemijlocit a prezentat instanței de judecată ordinul cu

numărul 552 din 22 septembrie 2016, decizia Consiliului de administrare ANRCETI

numărul 71 din 10 decembrie 2015 și numărul 12 din 25 mai 2012.

A susținut că SA „Moldtelecom ” în ședință de judecată a recunoscut cerințele

reclamantului în deplin volum și nu a negat faptul calculelor majorate sistematice la

taxarea prețurilor convorbirilor, cât în cazul taxării prețului convorbirilor din

momentul culegerii numărului părții solicitate.

Prin referința din 21 iunie 2019, SA „Moldtelecom ” a solicitat respingerea

cererii de recurs, ca fiind inadmisibil.

3

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare

intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă din actele cauzei, copia deciziei integrale a instanței de apel

din 29 ianuarie 2019 (f.d. 27-37 vol.II), fiind expediată participanților la proces la

25 februarie 2019, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Cuții de Apel Cahul

(f.d. 38 vol.II), a fost recepționată de către recurent la 1 martie 2019 (f.d. 42 vol.II).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Gontaric Bogdan, s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul la 2 mai 2019 (prin intermediul

oficiului poștal), în termen. (f.d.53-54, 59 vol.II)

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

4

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de către Gontaric Bogdan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să

fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra

Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Gontaric Bogdan,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de

către Gontaric Bogdan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Gontaric Bogdan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6