2r-399/19 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

2r-399/19 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2r-399/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, Iu. Cotruță, N. Simciuc)

DECIZIE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A. reprezentată

de avocatul Victor Stroevici,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă

„Moldcell” S.A. împotriva lui Andrei Țapeș cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 02 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A.,

c o n s t a t ă:

La 02 noiembrie 2018, Î.M. „Moldcell” S.A. a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Andrei Țapeș cu privire la încasarea datoriei în mărime de 5581,51 de lei

și a cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în sumă de

1500 de lei și taxa de stat în mărime de 270 de lei.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată, cu încasarea din contul lui Andrei Țapeș

în beneficul Î.M. „Moldcell” S.A. a sumelor de 427,67 de lei cu titlu de datorie la

serviciile prestate, 2760 de lei cu titlu de compensație pentru echipament, cheltuieli de

judecată pentru taxa de stat în sumă de 270 de lei și cheltuieli pentru asistență juridică

în mărime de 1000 de lei, iar în total suma de 4457,67 de lei. În rest acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 30 ianuarie 2019, Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul stagiar Tatiana

Suruceanu a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a indicat dezacordul cu hotărârea primei

instanței și a menționat că cererea de apel motivată o va prezenta după ce va lua

cunoștință de hotărârea integrală a instanței de fond.

Prin încheierea din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii

de apel depuse de Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul stagiar Tatiana

Suruceanu cu acordarea apelantei, termen până la 25 aprilie 2019, ora 16:00 pentru

înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat cu îndicarea motivelor

de fapt și de drept pe care se întemeiază și dovada achitării taxei de stat. Totodată, i-a

fost explicat că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit,

1

cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate

va fi restituită.

La 02 mai 2019, Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul Victor Stroevici,

a prezentat dovada de plată a taxei de stat și a depus cerere de apel motivată prin care a

solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii instanței de fond în partea dobânzii

de întârziere și încasarea din contul intimatului a taxei de stat achitată la depunerea

cererii de apel. (f.d.48-51).

Prin încheierea din 02 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea

de apel depusă de Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul stagiar Tatiana

Suruceanu, din motivul neînlăturării de către apelantă a neajunsurilor menționate în

încheierea instanței de apel din 28 martie 2019.

La 03 iunie 2019, Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul Victor Stroevici

a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 02 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea integrală sau parțială a încheierii instanței de apel, cu restituirea spre

rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată.

În motivarea recursului recurenta a indicat că a expediat în adresa Curții de Apel

Chișinău cererea de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat prin intermediul

oficiului poștal. Astfel, conform avizului de recepție, la rubrica „Biroul de depunere și

data depunerii” este indicată data transmiterii către oficiul poștal – 25 aprilie 2019, iar

la rubrica „destinatarului” este semnătura și ștampila Curții de Apel cu data de

02 mai 2019.

Recurenta consideră că corespondența a ajuns cu întârziere din cauza sărbătorilor

din acea perioadă, însă actele prevăzute și solicitate de instanța de apel au fost depuse

în termen.

Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul Victor Stroevici a menționat că

recursul este declarat în termen, or, încheierea din 02 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău a recepționat-o la data de 29 mai 2019.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de recurs consideră că, recursul declarat la 03 iunie 2019 este în termen,

având în vedere faptul că, încheierea recurată a fost pronunțată la 02 mai 2019

(f.d.45-47) și a fost expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 18 mai 2019

(f.d.58), date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele

cauzei lipsesc, însă recurenta în cererea de recurs a menționat că a recepționat-o la

29 mai 2019.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

2

În conformitate cu prevederile art. 365 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă,

cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

În conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâri se atacă, cu plata taxei

de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

În conformitate cu prevederile art. 368 Cod de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte,

iar potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs precizează că sancțiunile procedurale sunt urmările

nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul

obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a

unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale

de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și

SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).

Pornind de la cele menționate supra, coroborate cu probele administrate la dosar,

instanța de recurs consideră întemeiată poziția instanței de apel referitoare la faptul că

apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel date prin încheierea din

28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și respinge argumentele recurentei invocate

în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și pur declarative.

Prin urmare, în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368

alin.(1) Cod de procedură civilă.

Din materialele cauzei rezultă că la 30 ianuarie 2019, Î.M. „Moldcell” S.A.

reprezentată de avocatul stagiar Tatiana Suruceanu a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care

a indicat dezacordul cu hotărârea primei instanței și a menționat că cererea de apel

motivată o va prezenta după ce va lua cunoștință de hotărârea integrală a instanței de

fond.

Prin încheierea din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii

de apel depuse de Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul stagiar Tatiana

Suruceanu cu acordarea apelantei, termen până la 25 aprilie 2019, ora 16:00 pentru

înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat cu îndicarea motivelor

de fapt și de drept pe care se întemeiază și dovada achitării taxei de stat. Totodată, i-a

3

fost explicat că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit,

cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate

va fi restituită.

Prin încheierea din 02 mai 2019, Curții de Apel Chișinău, având la bază prevederile

art. 369 alin. (1) Cod de procedură civilă, a restituit cererea de apel depusă de

Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul stagiar Tatiana Suruceanu împreună cu

toate documentele anexate, din motiv că partea apelantă nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței expuse în încheierea din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că, Î.M. „Moldcell” S.A. reprezentată de avocatul stagiar Tatiana Suruceanu, nu

a înlăturat neajunsurile menționate prin încheierea din 28 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) și (11) al Codului de procedură civilă, cererea

de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin

poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și

confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în

judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților

publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului

integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică

indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă

utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.

Materialele cauzei atestă că la 28 martie 2019, ora 13:58 instanța de apel a expediat

pe poșta electronica a apenlantei, încheierea Curții de Apel Chișinău din aceeași dată,

fapt confirmat prin extrasul anexat la materialele dosarului (f.d.44).

Mai mult, conform portalului instanțelor judecătorești, Curtea de Apel Chișinău a

publicat încheierea din 28 martie 2019 pe pagina web a instanța de apel la

28 martie 2019.

Drept urmare, Colegiul reține că apelanta/recurentă a cunoscut despre neajunsurile

cererii de apel și indicațiile date de instanța de apel în încheierea din 28 martie 2019,

însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție termen până la 25 aprilie 2019,

ora 16:00, aceasta nu a întreprins careva acțiuni care ar dovedi intenția de a executa

indicațiile date de instanța de apel.

În acest context, instanța de recurs consideră necesar de menționat și faptul că

Î.M. „Moldcell” S.A. și reprezentatul acesteia avocatul stagiar Tatiana Suruceanu, fiind

conștienți că au depus doar cererea de apel nemotivată, fără anexarea dovezii de plată

a taxei de stat, aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja

drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă ignorat de

aceștia.

Mai mult, recurenta-apelanta Î.M. „Moldcell” S.A., în cererea de apel nemotivată

indică faptul că își rezervă dreptul de a prezenta motivele cererii de apel după ce va face

cunoștință cu hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.32).

4

La acest capitol se va remarca și faptul că Î.M. „Moldcell” S.A. din data depunerii

apelului nemotivat și până la data restituirii acestuia, a avut termen real și suficient

pentru a prezenta apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat pentru apărarea

drepturilor și intereselor sale legitime.

Articolul 10 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă prevede că, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,

care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă

a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi

invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de

participantul care are interes să o invoce.

În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel cu

privire la restituirea cererii de apel depuse de Î.M. „Moldcell” S.A., deoarece în

termenul stabilit apelanta și reprezentantul acestuia avocatul stagiar Tatiana Suruceanu

nu au prezentat apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat pentru depunerea

apelului, fapt ce atrage consecințele dispozițiilor art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentul recurentei precum că a expediat cererea de apel motivată și

dovada de plată a taxei de stat în adresa Curții de Apel Chișinău prin intermediul

oficiului poștal la data de 25 aprilie 2019, iar conform art.388 alin.(6), documentele

depuse la oficiile poștale sau telegrafice până la ora 24 a ultimei zile a termenului se

consideră depuse în termen, este neîntemeiat și nefundat.

Aici, instanța de recurs consideră oportun de a reitera dispozițiile art.110 Cod de

procedură civilă, conform cărora termen de procedură este intervalul, stabilit de lege

sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la

proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite

acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Suplimentar, instanța subliniază că termenele procedurale sunt o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procesuale, de asigurare a celerității înfăptuirii actului

de justiție și de fortificare a securității raporturilor juridice. Dintr-o perspectivă opusă,

termenele procedurale anihilează tendințele de urgentare a înfăptuirii justiției, astfel că

acțiunile subiecților procesuali trebuie efectuate în mod calculat și logic, fapt care

presupune trecerea unei perioade de timp. După modul de stabilire a termenelor, având

în vedere dispozițiile art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenele judiciare

sunt termenele stabilite de instanța de judecată (judecător), la discreția sa, având în

vedere circumstanțele cauzei. Echilibrul și caracterul rezonabil al termenelor judiciare

reprezintă dezideratele unui proces echitabil care, pe de o parte, trebuie să fie suficient

de mari pentru a permite realizarea efectivă a actelor procesuale și în același timp,

suficient de mici, pentru a nu permite tergiversarea examinării cauzei. În spectrul

termenelor judiciare pot fi incluse: termenul pentru lichidarea neajunsurilor cererii de

chemare în judecată (art. 171 din Codul de procedură civilă), termenul pentru

prezentarea probelor (art. 119 din Codul de procedură civilă), termenul pentru

realizarea actelor procesuale necesare pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare

(art.184 din Codul de procedură civilă), termenul amânării procesului (art. 208 din

Codul de procedură civilă) etc.

Continuând analiza, Curtea Supremă de Justiție cu referire la dispozițiile art. 112

alin. (4) din Codul de procedură civilă, care prevăd că dacă actul de procedură trebuie

5

efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în fața unei alte autorități, termenul se

consideră expirat la ora care se încheie programul lor sau la care se încetează

operațiunile respective, precizează că în cazul în care instanța de judecată a stabilit data

și ora până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea) procesuală, partea care

trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea (operațiunea) respectivă până

la data și ora indicată în actul de dispoziție judecătoresc. Termenul imperativ stabilit de

către instanța de judecată (judecător) este unul obligatoriu și peremptoriu, asemenea

celui prevăzut de lege. În acest sens, în cauza Perez de Rada Cavanilles v. Spania,

28 octombrie 1998, §§ 43-44, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a accentuat că

stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele-limită pentru

introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale dreptului de acces la

o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul unei persoane la un

tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau când nu urmăresc un

scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie atins.

Atunci când termenul de procedură fixat de instanța de judecată pentru valorificarea

unei acțiuni procesuale este materializat în zile, curgerea termenului începe de la ora 24

a ultimei zile din termen, iar dacă acesta se măsoară în ore sau eventual în minute,

justițiabilul trebuie să se ghideze necondiționat de acest moment, la a cărui scadență

acțiunea procesuală care trebuie efectuată nu este susceptibilă să producă efecte

juridice. Ședințele de judecată sunt desfășurate la intervale de timp planificate,

exprimate în ore și minute, prin urmare, raționamentele respectării cu strictețe a

termenelor vine să contribuie la derularea nestingherită a procesului judiciar și la

consolidarea disciplinei participanților la proces. Pornind de la caracterul obligatoriu al

actelor judecătorești de dispoziție, justițiabilul trebuie să-și ajusteze conduita la

indicațiile reflectate în actul de dispoziție judecătoresc emis, dacă prin acesta

destinatarului i-a fost fixat un termen-limită (termen de perimare) pentru prezentarea

dovezii de achitare a taxei de stat pentru cererea de chemare în judecată sau cererea de

apel motivat, astfel încât acesta urmează să se conformeze cerințelor în discuție până la

data și ora stabilită, să prezinte actele enunțate, iar la utilizarea mijloacelor de

comunicare (poșta electronica, oficiul poștal), să se asigure că ele vor ajunge la

destinatar (la instanța de judecată) cel târziu la momentul stabilit în prealabil de către

instanță și nicidecum până la ora 24:00 a ultimei zile a termenului. O altă abordare decât

aceasta va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță.

La acest segment, instanța de recurs remarcă că, apelanta a beneficiat de termen

suficient pentru a înlătura neajunsurile în termenul stabilit de către instanța de apel și

urma să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la

instanță, fapt însă ignorat cu desăvârșire de către ultima și reprezentantul acesteia,

avocatul stagiar Tatiana Suruceanu.

Colegiul civil reține că, apelanta a avut timp suficient și posibilitate de a înlătura

neajunsurile menționate în încheierea din 28 martie 2019 ale Curții de Apel Chișinău

însă nu a ținut cont de prevederile art. 56 alin (3) și 61 alin. (1) Cod de procedură civilă,

care indică că, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă

prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că, în condițiile în care Î.M. „Moldcell” S.A. nu a prezentat apelul motivat și

6

dovada de plată a taxei de stat în termenul limită acordat de instanța de apel, concluzia

instanței de apel, privind restituirea apelului, întemeiată.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere că, încheierea din 02 mai 2019 a

Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural

și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța de

recurs o consideră legală și întemeiată, or, recurenta-apelanta nu a întreprins vreo

acțiune de a prezenta apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat în instanța de apel

până la 25 aprilie 2019, ora 16:00, ziua în care a expirat termenul pentru înlăturarea

neajunsurilor.

CEDO prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de

acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder vs United Kingdom din

21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor

contractante.

Totodată, Colegiul relevă că soluția instanței de apel privind restituirea cererii de

apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, având în vedere că ține de obligația apelantului de a lua

măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță (Cauza Van Harn

vs Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în

recurs poartă un caracter declarativ și sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul

urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 02 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427, lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A.

reprezentată de avocatul Victor Stroevici.

Se menține încheierea din 02 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Moldcell” S.A.

împotriva lui Andrei Țapeș cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

7