2ra-971/19 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-971/19 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-971/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Cojocari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

DECIZIE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Vasile Chiriac, reprezentat de avocatul Vasile

Pruteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Bogdan

Corșac împotriva lui Vasile Chiriac cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 22 decembrie 2016 Bogdan Corșac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vasile Chiriac cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 16 februarie 2014,

orele 18.00, în ograda casei, în care locuiește, a fost agresat fizic de locatarul aceleași

case, Vasile Chiriac.

A menționat că, în rezultatul loviturii aplicate de către pârât i-a fost cauzată

XXXXX manifestată prin XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX,

leziunile corporale fiind calificate ca vătămare ușoară.

A susținut că, la data de 23 martie 2015 a fost internat la Institutul de Medicină

Urgentă, cu diagnosticul XXXXX, XXXXX și XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX.

A afirmat că, după externare, la data de 21 iulie 2015 i-a fost stabilită XXXXX

(procentul păstrat al capacității de muncă era de XXXXX), iar ulterior i-a fost

stabilită XXXXX (XXXXX).

A relevat că, a fost nevoit, la recomandarea medicilor, să facă tratament și în

condiții de sanatoriu, iar pentru consultația medicilor a achitat suma de 400 de lei.

A declarat că, în temeiul raportului de constatare medico-legală și a examinării

specialiștilor de la Spitalul internațional „Medpark”, a fost luată decizia privind

1

necesitatea intervenției chirurgicale „XXXXX”, costul acesteia fiind de 57000 de

lei, însă nu are posibilitate să achite o sumă atât de mare.

A considerat că, pârâtul urmează să-i achite suma de 57000 de lei pentru a

efectua intervenția chirurgicală recomandată de medici.

A invocat că, pârâtul i-a cauzat prejudiciu moral, care constă în suferințe fizice,

psihice, retrăiri și disconfort.

A precizat că, în privința pârâtului a fost întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție din 04 martie 2014 și a fost emisă decizia de sancționare, care prin

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 24 iunie 2014 a fost menținută.

A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 57400 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 5000 de lei și a taxei de stat în sumă de 1822 de lei.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

acțiunea depusă de către Bogdan Corșac a fost admisă parțial și au fost încasate de

la Vasile Chiriac în beneficiul lui Bogdan Corșac suma de 1000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și taxa de stat în sumă de 100 de lei, iar în total suma de 1100 de

lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Bogdan Corșac, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a

fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Bogdan Corșac a fost

admisă parțial și au fost încasate de la Vasile Chiriac în beneficiul lui Bogdan Corșac

suma de 57400 de lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 10000 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 de lei. În rest

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 31 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Vasile Chiriac, reprezentat de avocatul Vasile Pruteanu, a

fost casată integral decizia din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost

dispusă trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Bogdan Corșac, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a

fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Bogdan Corșac a fost

admisă parțial și au fost încasate de la Vasile Chiriac în beneficiul lui Bogdan Corșac

suma de 57400 de lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 10000 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 de lei. În rest

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Au fost încasate de la Vasile Chiriac la bugetul de stat suma de 1822 de lei cu

titlu de taxă de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 1366, 50

de lei cu titlu de taxă de stat la depunerea cererii de apel.

La 14 martie 2019, Vasile Chiriac reprezentat de avocatul Vasile Pruteanu a

declarat recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii instanței de fond.

2

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată,

deoarece instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și a pus la baza

deciziei doar actele prezentate de către intimat.

A menționat că, cerințele formulate de către intimat nu au nici un suport probant

și nu au fost stabilite careva temeiuri de admitere a acestora.

A susținut că, nu a fost dovedită legătura cauzală între cazul, care a avut loc la

16 februarie 2014 și necesitatea intervenției chirurgicale. Mai mult ca atât, intimatul

nu a probat că, a suportat cheltuieli în sumă de 57400 de lei.

A afirmat că, nu a fost probată nici legătura cauzală între cazul, care a avut loc

la 16 februarie 2014 și stabilirea XXXXX.

A relevat că, conform certificatului de XXXXX, prezentat de către intimat,

temeiul XXXXX constituie XXXXX și nicidecum cauzarea XXXXX.

A mai relevat că, intimatului i-a fost propusă XXXXX și nicidecum XXXXX.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 ianuarie 2019, iar Vasile Chiriac

reprezentat de avocatul Vasile Pruteanu, au declara recurs la 14 martie 2019, în

termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Vasile Chiriac reprezentat de avocatul Vasile Pruteanu și va casa decizia

instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; c) a

interpretat în mod eronat legea.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul relevă că prima instanță prin aplicarea și interpretarea corectă a

normelor de drept pertinente litigiului dedus judecății corect a dispus admiterea

parțială a acțiunii.

Colegiul precizează că Bogdan Corșac, prin cererea de chemare depusă

împotriva lui Vasile Chiriac a solicitat în temeiul art. 1418, 1420 și 1422 Cod civil

(în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002) încasarea sumei de 57400 de lei, cu

titlu de prejudiciu material, a sumei de 100 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral

(Vol. I, f.d.6-9).

Conform materialelor cauzei, fapt constatat, în esență, de prima instanță, la data

de 16 februarie 2014, orele 18.00, Bogdan Corșac a fost agresat fizic de către

locatarul aceleași case, Vasile Chiriac.

Aici Colegiul precizează că conform raportului de constatare medico-legală nr.

971/D, întocmit de către Centrul de medicină legală, lui Bogdan Corșac i-a fost

cauzată XXXXX manifestată prin XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și

XXXXX, XXXXX ca XXXXX.

Colegiul reliefă că în cadrul examinării litigiului a fost stabilit cu certitudine că

la data de 04 martie 2014, în privința lui Vasile Chiriac a fost întocmit procesul-

verbal cu privire la contravenție, prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea

contravenției prevăzută de art. 78 alin. (3) din Codul contravențional, iar prin decizia

agentului constatator din aceeași dată i-a fost aplicată o amendă în mărime de 50 u.

c.

Concomitent la data de 24 iunie 2014 prin hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău a fost respinsă ca nefondată contestația depusă de către Vasile Chiriac

asupra procesului-verbal din 04 martie 2014 cu privire la contravenție și deciziei de

sancționare din aceeași dată, cu menținerea actelor contestate.

Colegiul reiterează că reclamantul Bogdan Corșac pretinde încasarea de la

Vasile Chiriac a sumei de 57400 de lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de

100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 5000 de lei și a taxei de stat în sumă de 1822 de lei.

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat

să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul

moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, dacă prin contravenție a

fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice

pretențiile civile în procedură civilă.

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

4

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Conform art. 1422 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe

psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să

oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 alin. (1) din Codul civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind relevante argumentele recurentului

precum că instanța de apel în mod arbitrar a încasat de la Vasile Chiriac în beneficiul

lui Bogdan Corșac suma de 57400 de lei, cu titlu de prejudiciu material, fără a

argumenta soluția dată în acest sens, precum și calculele, din care rezultă această

sumă, fapt ce denotă că acest capăt de cerere nu a fost lămurit complet și pe bază de

probe certe.

În confirmarea poziției date, Colegiul reține că înscrisul întocmit la 14 iulie

2016, de către ÎCS „Health Forever International” SRL, conform căreia Bogdan

Corșac a fost consultat în Spitalul Internațional Medpark și în urma consultației, s-a

stabilit că, acesta are nevoie de intervenție chirurgicală „XXXXX”, costul pachetului

de operație constituind suma de 57 000 de lei, nu poate fi reținută în calitate de probă

pertinentă și concludentă întru confirmarea mărimii prejudiciului material suportat

de către intimat, deoarece în confirmare nu este indicat costul fiecărui serviciu inclus

în pachetul de operație.

Aici Colegiul consideră necesar a cita prevederile art. 1418 alin. (1) din Codul

civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), în caz de vătămare a

integrității corporale sau de altă vătămare a sănătății, autorul prejudiciului are

obligația să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza

pierderii sau reducerii capacității de muncă, precum și cheltuielile suportate în

legătură cu vătămarea sănătății – de tratament, de alimentație suplimentară, de

protezare, de îngrijire străină, de cumpărarea unui vehicul special, de reciclare

profesională etc.

Or, la caz anume presupusa legătură de cauzalitate dintre lovitura aplicată de

Vasile Chiriac și ulterioarele boli cu care a fost diagnosticat Bogdan Corșac lipsește,

reprezentând doar o interpretare subiectivă a acestuia lipsită de suport probator.

Dealtfel, aceasta nu a fost argumentată și întemeiată pe probe pertinente,

concludente și utile, care ar dovedi fără dubii poziția lui Bogdan Corșac privind

încasarea prejudiciului material.

Astfel, este irelevantă constatarea instanței de apel precum că există legătură

cauzală între vătămările corporale pricinuite intimatului la data de 16 februarie 2014

și necesitatea intervenției XXXXX.

5

Or, la materialele dosarului lipsește o concluzie medicală, care ar constata că,

consecințele nefaste și necesitatea intervenției chirurgicale XXXXX pentru Bogdan

Corșac au survenit anume în urma acțiunilor lui Vasile Chiriac din 16 februarie 2014.

La acest capitol, Colegiul constată relevanța raționamentelor primei instanțe

privind netemeinicia acțiunii în partea reparării prejudiciului material în mărime de

57 400 de lei, achitați pentru suportarea operației de XXXXX, deoarece nu a fost

dovedită necesitatea efectuării unei asemenea intervenții, precum și legătura de

cauzalitate că necesitatea intervenției chirurgicale XXXXX pentru Bogdan Corșac

ar fi survenit în urma acțiunilor lui Vasile Chiriac din 16 februarie 2014.

Subsidiar Colegiul notează că dorința de a fi supus unei intervenții nu denotă și

stringența acesteia.

În ceea ce privește pierderea capacității de muncă, Colegiul reține că, potrivit

XXXXX, cauza XXXXX o constituie o afecțiune generală, fără a fi specificat că

anume XXXXX a dus la pierderea XXXXX după cum a invocat Bogdan Corșac.

Colegiul consideră eronată concluzia instanței de apel precum că, potrivit

documentației eliberate de instituția medicală Spitalul Internațional Medpark, pentru

efectuarea intervenției chirurgicale, necesare în vederea remedierii sănătății lui

Bogdan Corșac ca rezultat al leziunilor cauzate de către Vasile Chiriac, aceasta

urmează să-i achite cu titlu de prejudiciu cauzat suma de 57 000 de lei.

Or, în condițiile în care Bogdan Corșac nu a probat cu nimic legătura cauzală

dintre lovitura aplicată de Vasile Chiriac la 16 februarie 2014 și ulterioarele boli cu

care a fost diagnosticat acesta, cererea de chemare în judecată în partea reparării

prejudiciului material este vădit neîntemeiată.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că decizia instanței de apel

a fost adoptată cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material în

raport cu circumstanțele cauzei, iar prima instanță prin aplicarea corectă a normelor

de drept pertinente litigiului dedus judecății corect a dispus admiterea parțială a

acțiunii și respectiv necesitatea încasării de la Vasile Chiriac în beneficiul lui Bogdan

Corșac a sumei de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și compensarea

cheltuielilor de judecată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat, va casa decizia

instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.442, art.444, art. 445 alin.(1) lit. f), alin.(3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vasile Chiriac, reprezentat de avocatul Vasile

Pruteanu.

Se casează decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Bogdan Corșac împotriva

lui Vasile Chiriac cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Se menține hotărârea din 08 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani.

Decizia este irevocabilă.

6

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

7