2ra-1306/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr.2ra-1306/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător: S. Ghercavii

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu

ÎNCHEIERE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Cojocariu,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Cojocariu

către Biroul Vamal Nord cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Gheorghe Cojocariu, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu și menținută hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 18.10.2018, Gheorghe Cojocariu a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 30.05.2017, orele 17, la pista de control

„.autoturisme ieșire din țară” a postului vamal Costești (PVIF rutier) (1010) s-a

prezentat pentru efectuarea controlului vamal unitatea de transport XXX, condus

de cet. Cojocariu Liliana-Florentina. În rezultatul controlului fizic detaliat al

mijlocului de transport au fost depistate în bancheta din spate a mijlocului de

transport 50 de pachete de țigarete Monte-Carlo, care chipurile nu au fost declarate

organului vamal.

În cele din urmă, fund întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție din

26.07.2017, în baza art. 287 alin. (10) Cod contravențional, precum și reieșind din

conținutul deciziei șefului Biroului Vamal, Tropoțel Igor, din 26.07.2017. Astfel,

cet. Cojocariu Liliana-Florentina a fost sancționată contravențional, fiindu-i

stabilită о amendă în mărime de 70 u.c., echivalent cu 3500 de lei, totodată au fost

supuse confiscării speciale 50 de pachete Monte-Carlo în valoare de 633,33 de lei,

cu transmiterea lor la IFS Bălți și confiscarea mijlocului de transport XXX, cod

XXX în valoare de 82 823 de lei.

Exprimându-și dezacordul cu procesul-verbal și decizia agentului constatator,

la 11.08.2017, a înaintat contestație.

1

Astfel, la 28.09.2017, s-a admis parțial contestația depusă de către avocatul

Odobescu Ghenadie, în interesele Lilianei-Florentina Cojocariu, prin care s-a

anulat pct.2 al deciziei agentului constatator din cadrul Biroului Vamal Nord din

26.07.2017, întocmită în privința acesteia, în baza art.287 alin.( 10) Cod

contravențional, în privința confiscării echivalentului valorii mijlocului de

transport de model XXX. În rest, decizia vizată s-a menținut fără modificări.

La 22.11.2017, a fost emisă Decizia Curții de Apel Bălți, prin care s-au

respins ca nefondate recursurile declarate de șeful Biroului Vamal Nord, Tropoțel

Igor și de către avocatul Odobescu Ghenadie, în interesele Lilianei-Florentina

Cojocariu, împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 28.09.2017, în

cauza contravențională în privința acesteia, în baza art. 287 alin. (10) Cod

contravențional, hotărârea fiind menținută fără modificări. Astfel, prin hotărârile

instanțelor judecătorești este dovedit faptul că, prin acțiunile Biroului Vamal Nord

au fost încălcate prevederile legale privind confiscarea specială, fiind confiscat

automobilul ce-i aparținea lui Cojocariu Gheorghe cu drept de proprietate.

Automobilul de model XXX, care a fost folosit de către cet. Cojocariu

Liliana-Florentina la comiterea contravenției, se afla în proprietatea cetățeanului

României Cojocariu Gheorghe, iar Cojocariu Liliana-Florentina se folosea de

automobilul respectiv în baza contractului de comodat.

Din materialele cauzei contravenționale anterioare reiese că, la momentul

emiterii deciziei de sancționare, agentului constatator îi era cunoscut faptul că

automobilul respectiv nu-i aparținea contravenientei la vremea respectivă, astfel, în

mod intenționat i s-a lezat dreptul de proprietate a lui Cojocariu Gheorghe. Așadar,

prin acțiunile organului vamal, cet. Cojocariu Gheorghe i-a fost cauzat un

prejudiciu moral evaluat în cuantum de 50000 de lei.

Totodată, acestuia din urmă i-a fost lezat dreptul de folosința asupra bunului,

astfel, fiind în imposibilitate de a se folosi total de bunul respectiv, prin urmare nu

doar cet. Cojocariu Gheorghe a fost lipsit de posibilitatea de a se folosi liber și

după necesitate de bunul său personal, ci și membrii de familie ai acestuia, dat

fiind faptul că, în zilele noastre mașina a devenit nu doar un simplu confort, dar о

necesitate. Dânsul și-a procurat acest bun cu surse financiare muncite de el,

obținute cu trudă și mare greutate pentru ca să-și poată satisface nevoile zilnice,

însă prin acțiunile ilicite și abuzive ale organului vamal reclamantului i-au fost

cauzate disconfort, pierdere de bani, emoții, incomodități și multe alte chestiuni

care într-o situație normală nu ar fi trebuit să existe.

Astfel, a solicitat încasarea din contul Biroului Vamal Nord în beneficiul său

suma de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă.

La 29.11.2018, avocatul Odobescu Ghenadie, în interesele lui Cojocariu

Gheorghe, a contestat hotărârea primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea sa fie admisă.

Prin decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, apelul a fost respins și

menținută decizia instanței de apel.

În justificarea soluției instanța de apel a indicat că, răspunderea pentru

prejudiciul cauzat de о autoritate publică sau de о persoană cu funcție de

2

răspundere este reglementată de art. 1404 Cod civil (redacția de până la

modificările din 15.11.2018), însă norma dată nu poate fi aplicată spetei, or,

prejudiciul moral poate fi încasat pentru prejudiciul cauzat printr-un act

administrativ ilegal sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri de către

о autoritate publică sau de către о persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei.

Intimatul, reținând mijlocul de transport, a acționat conform prevederilor

Codului vamal și a Codului contravențional, acțiunile agentului constatator nefiind

declarate ilegale.

Reieșind din circumstanțele de drept și de fapt stabilite, prima instanță corect

a constatat că în acțiunile Biroul Vamal Nord nu s-au constatat acțiuni ilicite ca

urmare a căror să fie provocat prejudiciu moral apelantului Cojocariu Gheorghe,

astfel, nu există temei de admitere a acțiunii.

La 13.05.2019, Gheorghe Cojocariu, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a ținut cont de cele

invocate în cererea de apel cu referire la suferințele psihice suportate în urma

acțiunilor ilegale ale organelor de stat, nu a acordat o apreciere considerabilă

prevederilor legale evidențiate în textul cererii cu privire la repararea prejudiciului

moral, considerând că acestea sunt nejustificative.

Instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea pricinii în fond și nu a apreciat obiectiv și sub

toate aspectele probele din dosar.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

La 27.06.2019, Biroul Vamal Nord a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat ca recursul declarat să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 28

martie 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 02 mai

2019 (f. d. 109), fiind recepționată la 08.05.2019 (f. d. 111). Astfel, se constată că

recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva

deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Gheorghe Cojocariu, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

3

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Gheorghe Cojocariu, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea

nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile

în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de către Gheorghe Cojocariu, reprezentat de

avocatul Ghenadie Odobescu.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

4

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gheorghe Cojocariu,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolaie Craiu

Svetlana Filincova

5