3ra-868/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-868/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Serviciul Vamal al Republicii

Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ruslan Sochircă împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova împotriva hotărîrii din 27

decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 19 septembrie 2018, Ruslan Sochircă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind angajat al Serviciului vamal al

Republicii Moldova, în funcția de inspector superior, post vamal ZEL Bălți (PVI), prin

ordinul nr.871-p din 06 septembrie 2018, i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub formă

de avertisment.

A explicat că, prin ordinul Serviciului vamal al RM nr. 745-0 din 11 iulie 2018 a

fost inițiată ancheta de serviciu, pe faptul neverificării existenței RSF în SI „Antifraudă”

la perfectarea declarației vamale nr. 119017461, de către inspectorul postului vamal

ZEL Bălți (PVI) la 7 iulie 2018. Conform pct. 6 din ordinului nominalizat, acesta urma

să fie adus la cunoștință comisiei de disciplină și persoanelor vizate în anchetă.

Reclamantului la cunoștință nu i-a fost adus, fapt ce se dovedește prin lipsa semnăturii.

Ruslan Sochircă și-a întemeiat cererea în baza art.26 pct. (1) lit. a) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, ordinul ca fiind ilegal

în fond, ca fiind emis contrar prevederilor Legii.

Or, partea descriptivă a ordinului Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 871-

p din 6 septembrie 2018, specifică că pe parcursul anchetei de serviciu în cadrul

examinării legalității acțiunilor inspectorului superior Ruslan Sochircă, în baza

materialelor anexate la dosar, comisia de disciplină a constatat că acesta, activînd în

1

postul vamal ZEL Bălți (PVI) a manifestat iresponsabilitate și neglijență față de

exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu a verificat existența RSF în SI „Antifraudă”

înainte de validarea declarației vamale nr.119017461 din 7 iulie 2018, contrar

prevederilor ordinului Serviciului Vamal nr. 296-0 din 28 iulie 2017 cu privire la

schimbul de informații prin intermediul Modulului V al SI Antifrauda „Rapoarte

suspiciuni frauda”. Drept probă fiind menționat răspunsul nr. 28/07 13996 din 6 august

2018, parvenit de la Serviciul Vamal, în lista rapoartelor suspiciune fraudă accesate de

către utilizatorul „sochircă r”, conform căruia, la 7 iulie 2018 nu figurează raportul

suspiciune fraudă pentru postul vamal ZEL Bălți (PVI) cu mențiunea că acest raport nu

a fost accesat sau vizualizat de către inspectorul Ruslan Sochircă.

Potrivit declarațiilor, depuse pe marginea anchetei de serviciu, reclamantul a

menționat că, a telefonat șeful de post, Alexandru Caproș, șeful Sect.Procedură

Contravențională, Andrei Lungu și responsabilul Sect. Analiza Riscurilor, Sergiu

Catană, pentru a-i informa că nu are acces la SI „Antifraudă” pentru vizualizarea RSF.

Astfel, necătînd la faptul că în calitate de utilizator, din lipsa accesului la Modulul V

al SI Antifrauda „Rapoarte suspiciuni frauda”, nu l-a accesat, a respectat toate

procedurile de rigoare conform procedurilor specificate în cazurile de risc suspiciuni

fraudă. La nivel de acces pe care l-a avut, a procedat conform legislației în vigoare. A

întreprins mai multe acțiuni, decît avea posibilitățile la nivel de acces la sistemul

informațional și conform culoarului de control vamal verde, care permite acordarea

liberului de vamă fără efectuarea controlului documentar și fizic, aplicînd validarea

automată a declarației vamale, efectuînd controlul fizic, documentar și împreună cu

copiile actelor anexate și declarațiile vamale, le-a remis unității de gardă.

A invocat că, conform pct. 23 din Anexa nr. 1 la ordinul cu nr. 296-0 din 28 iulie

2017 al Instrucțiunii privind activitățile de analiza de risc și schimbul de informații în

baza Rapoartelor suspiciuni fraudă: ”Secția/Serviciul analiza riscurilor din cadrul

birourilor vamale va acorda accesele necesare la nivelul biroului vamal și suport

metodologic referitor la schimbul de informației în baza Rapoartelor suspiciuni fraudă”.

În opinia reclamantului i se impută nu neefectuarea procedurilor de rigoare conform

legislației în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dar neaccesarea ca utilizator a unui

program la care nu avea acces și executarea procedurilor, care deși le-a îndeplinit

conform legislației și tuturor analizator de risc, trebuia să le omită. În același ordin de

sancționare este menționat că, anterior a avut numai mențiuni, fără a avea careva abateri

disciplinare.

Ruslan Sochircă a solicitat anularea ordinului nr.871-p din 6 septembrie 2018 emis

de Servicul Vamal al Republicii Moldova, privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub

formă de avertisment în privința sa.

Prin hotărîrea din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

admisă acțiunea depusă de către Ruslan Sochircă. A fost anulat ordinul de sancționare

disciplinară nr.781-p din 6 septembrie 2018. A fost încasat de la Serviciul Vamal al

Republicii Moldova în beneficiul lui Ruslan Sochircă cheltuielile de judecată în mărime

de 500 de lei.

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat

de Serviciul Vamal al Republicii Moldova împotriva hotărîrii din 27 decembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că Ruslan Sochircă a

fost sancționat pentru neexecutarea unei obligațiuni pe care nu o putea executa, or, el nu

avea acces la Modulul V al SI Antifraudă „Rapoarte suspiciuni fraudă” și, respectiv este

2

neîntemeiat argumentul apelantului că de situația data s-ar face vinovat intimatul care

nu a solicitat accesul sau, ține de obligația administrației să creeze angajaților condițiile

necesare pentru executarea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu.

Mai mult ca atît, în ordinul de sancționare se menționează că cu toate că Ruslan

Sochircă nu a accesat Modulul V, el a reușit să prevină declararea neautentică a mărfii

de către declarant prin întocmirea actului de control fizic și a întreprins măsuri de

redresare a problemei apărute.

Instanțele ierarhic inferioare au menționat că raportul juridic de răspundere ia

naștere în urma săvârșirii unei abateri disciplinare. Abaterea disciplinară este o faptă în

legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de

către salariat prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul

individual de muncă sau contractul colectiv de muncă, ordinile și dispozițiile legale ale

conducătorilor ierarhici.

La caz, însă acțiunile lui Ruslan Sochircă, nu au fost săvîrșite cu vinovație, deoarece

ultimul nu a avut acces la Modulul V al SI Antifraudă „Rapoarte suspiciuni fraudă” și

nu a știut despre existența RSF în unitatea de transport TM18BPM/TM48BIP, accesul la

Modulul V al SI Antifraudă „Rapoarte suspiciuni fraudă” urmînd să fie asigurat de către

persoanele responsabile a Serviciul Vamal al Republicii Moldova, fapt confirmat și în

cererea de apel înaintată de către Serviciul Vamal, potrivit căreia Ruslan Sochircă nu a

avut acces la Modulul V al SI Antifraudă „Rapoarte suspiciuni fraudă” din

considerentul că nu a înaintat cerere de permitere a accesului. (”Serviciul Vamal a

prezentat explicațiile mai multor funcționari vamali cum ar fi Alexandru Caproș care a

declarat că din partea lui Ruslan Sochircă o cerere sau solicitare de a permite accesul la

Modulul V al SI „Antifraudă” nu a fost înaintată”). Art.51 a Legii cu privire la serviciul

vamal enumeră faptele care constituie abateri disciplinare, acțiunile lui Ruslan Sochircă

fiind încadrate la lit.e), abatere disciplinară pentru care ultimul nu putea fi sancționat.

La data de 17 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal Serviciul Vamal al

Republicii Moldova a depus recurs, iar ulterior la 18 iunie 2019 recurs motivat

împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat că, decizia contestată este pasibilă de a fi casată,

deoarece instanța de apel nu a luat în considerație argumentele apelantului,

argumentându-și concluzia doar prin prisma declarațiilor intimatului.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în

judecată să fie respinsă.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

3

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă

legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

În conformitate cu prevederile art. art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 23 aprilie 2019, iar conform avizului de

recepție/livrarea recurentul a recepționat-o la data de 30 mai 2019.

Prin urmare, recursul depus de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova la data

de 17 mai 2019 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererile de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

depuse de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5