2ra-516/18 — incasarea prejudiciului moral

2ra-516/18 — incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr.2ra-516/18

prima instanță: Judecătoria Bălți

judecător: V. Pădurari

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

judecători: A. Corcenco, I. Grosu, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Matei Claudia, prin

intermediul avocatului Odobescu Ghenadie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Matei Claudia

împotriva Biroului Vamal Nord, cu privire la încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Matei Claudia, prin intermediul avocatului

Odobescu Ghenadie și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central,

din 03 octombrie 2017, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Matei

Claudia împotriva Biroului Vamal Nord, cu privire la încasarea prejudiciului

moral, a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 24 februarie 2017, Matei Claudia, prin intermediul avocatului Odobescu

Ghenadie a depus cerere de chemare în judecată depusă de Matei Claudia

împotriva Biroului Vamal Nord, cu privire la încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta Matei Claudia, a invocat că la 23 iulie

2016, soțul său, Grigoraș Mihai, cetățean al României, traversând vama moldo-

română, se afla la volanul automobilului de marca Mercedes Sprinter, cu numărul

de înmatriculare SV-11 - HAV. În timpul trecerii vămii moldo-română, la postul

vamal Lipcani, a fost efectuat controlul mixt al mijlocului de transport în rezultatul

căruia, au fost depistate pachete de țigări în asortiment, cu timbru de accize al

Republicii Moldova.

1

Reclamanta Matei Claudia a indicat că, la data de 01 decembrie 2016, de

către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, Valeriu Cârlan, a fost emisă ordonanța de pornire a procesului

contravențional, în privința lui Grigoraș Mihai, în baza art. 287 alin. (10) Codul

Contravențional al Republicii Moldova.

Reclamanta a invocat că mijlocul de transport utilizat la transportarea

mărfurilor, și anume, automobilul de marca Mercedes-Benz Sprinter, cu numărul

de înmatriculare SV-11-HAV, îi aparține cu drept de proprietate, fapt confirmat și

prin materialele cauzei contravenționale.

De către organul de urmărire penală a fost emisă ordonanța, prin care

mărfurile depistate în mijlocul de transport, au fost recunoscute ca corpuri delicte.

Reclamanta, Matei Claudia, a menționat că, prin ordonanța organului de

urmărire penală, automobilul de marca Mercedes-Benz Sprinter, cu numărul de

înmatriculare SV-11-HAV, de asemenea a fost recunoscut în calitate de corp delict.

Grigoraș Mihai a fost recunoscut vinovat în comiterea faptei

contravenționale, prevăzute de art. 287 alin. (10) al Codului Contravențional al

RM, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă, cu

confiscarea mărfurilor depistate, în automobilul de marca Mercedes-Benz Sprinter,

cu numărul de înmatriculare SV-11-HAV.

Prin ordonanța procurorului din Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Valeriu Cârlan, din 12 decembrie

2016, a fost dispusă restituirea proprietarului, mijlocul de transport de marcă

Mercedes-Benz Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV 11 HAV. La fel, a fost

pus în sarcina Biroului Vamal Briceni obligația de a restitui proprietarului,

automobilul de marcă Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV 11

HAV, însă până la moment autovehiculul nu a fost restituit, fapt prin care i-a

cauzat proprietarului Matei Claudia, un prejudiciu moral considerabil.

A menționat că, s-a adresat Serviciului Vamal al RM, Biroului Vamal Nord,

Liniei Verde a Serviciului Vamal, cu cereri privind eliberarea mijlocului de

transport marca Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV 11 HAV, însă

i s-a refuzat neîntemeiat eliberarea mijlocului de transport, iar o parte din cereri au

fost redirecționate altor organe competente.

La 21 septembrie 2016, reclamanta Matei Claudia s-a adresat Serviciului

Vamal, cu o plângere în vederea cercetării circumstanțelor legate de eliberarea

mijlocului de transport marca Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV

11 HAV. La 23 septembrie 2016, plângerea a fost recepționată de către Serviciul

Vamal, fapt confirmat prin avizul de recepție seria DS4601009085AR, însă nu a

primit nici un răspuns la acesta. Ulterior, s-a adresat prin intermediul telefonului

către Serviciul Vamal și Biroul Vamal Nord (Briceni), însă la fel, nu a primit nici

un răspuns.

2

Reclamanta Matei Claudia a indicat că, la 21 octombrie 2016, avocatul

Odobescu Ghenadie, în interesele acesteia, a depus plângere către Serviciul Vamal

al Republicii Moldova, prin care a solicitat luarea măsurilor, pentru examinarea în

termen rezonabil a cererilor, luarea unei decizii legale, cu sancționarea persoanelor

vinovate de tergiversarea executării, ordonanței procurorului din Procuratura

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Valeriu Cârlan, din

12 decembrie 2016, însă nu a primit nici un răspuns. Ulterior, s-a adresat verbal

către Serviciul Vamal al RM și a telefonat la linia verde a Serviciului Vamal al

RM, însă la fel, nu a primit niciun răspuns.

La data de 10 noiembrie 2016, reclamanta a depus plângere, în adresa

Serviciului Vamal al RM, prin care a solicitat luarea măsurilor pentru examinarea

în termen rezonabil a cererilor, luarea unei decizii legale, cu sancționarea

persoanelor vinovate de tergiversarea executării ordonanței procurorului din

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Valeriu Cârlan, din 12 decembrie 2016. Plângerea a fost recepționată de către

Serviciul Vamal al RM, la data de 16 noiembrie 2017, fapt confirmat prin avizul de

recepție seria DS4601008380AR, însă nu a primit niciun răspuns.

A mai indicat că, la cererea cu nr. 909 din 12 decembrie 2016, adresată de

către reclamanta Matei Claudia în adresa Biroul Vamal Briceni, cu privire la

eliberarea mijlocului de transport, a primit răspunsul cu nr. 28/26-63-780 din 12

decembrie 2016, prin care i s-a comunicat că Biroul Vamal Briceni nu a

instrumentat materialul de control pe faptul respectiv, astfel, Biroul Vamal Briceni

nu poate administra corpurile delicte pe cazul menționat, iar pentru executarea

ordonanței procurorului din Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Valeriu Cârlan, din 12 decembrie 2016, este necesar

de a se adresa subdiviziunii organului vamal, care a instrumentat nemijlocit cazul.

La data de 03 ianuarie 2017, reclamanta Matei Claudia s-a adresat repetat

Serviciului Vamal al RM, cu solicitarea eliberării mijlocului de transport marca

Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV 11 HAV. În solicitare, a

menționat faptul că Biroul Vamal Briceni refuză eliberarea mijlocului de transport

marca Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV 11 HAV. Astfel, a

specificat că plângerea a fost recepționată de către Serviciul Vamal al RM, la 06

ianuarie 2017, fapt confirmat prin avizul de recepție seria DS4601007428AR, însă

la fel, nu a primit nici un răspuns.

La 06 februarie 2017, reclamanta Matei Claudia a expediat repetat în adresa

Biroul Vamal Nord, o cerere, prin care a solicitat eliberarea mijlocului de transport

marca Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV 11 HAV. Prin

răspunsul Biroului Vamal Nord cu nr. 28/31-1698 din 07 februarie 2017, i-a fost

comunicat că Biroul Vamal Nord nu a instrumentat materialul de control pe faptul

respectiv, astfel, Biroul Vamal Nord nu poate administra corpurile delicte pe cazul

3

menționat. Însă, a fost informată că pentru executarea ordonanței procurorului din

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Valeriu Cârlan, din 12 decembrie 2016, este necesar să se adreseze Secției Echipe

Mobile, care a reținut mijlocul de transport sau Direcției urmărire penală a

Serviciului Vamal, care a instrumentat nemijlocit cazul contravențional.

Astfel, reclamanta Matei Claudia a considerat că, Biroul Vamal Nord

(Briceni), prin faptul că nu a executat indicațiile din ordonanța procurorului din

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Valeriu Cârlan, din 12 decembrie 2016, nu s-a subordonat actului emis de procuror

și a încălcat prevederile legale, în rezultatul cărora i s-a cauzat prejudiciului moral

și i s-a încălcat dreptul la proprietatea privată.

De asemenea, reclamanta Matei Claudia a indicat că la 13 februarie 2017,

mijlocul de transport de marca Mercedes Sprinter, cu număr de înmatriculare SV

11 HAV, i-a fost eliberat de Biroul Vamal Nord (Briceni).

Astfel, a considerat că mijlocului de transport marca Mercedes Sprinter, cu

numărul de înmatriculare SV 11 HAV, a fost restituit proprietarului cu o întârziere

de 3 luni de zile, fapt care a dus la lezarea dreptului său prevăzut de art. 9 alin. (2)

din Constituția RM.

Reclamanta Matei Claudia a solicitat încasarea în beneficiul său, din contul

Biroului Vamal Nord, suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de

1000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, conform bonului de plată seria

EP nr. 446590 din 06 februarie 2017 și alte cheltuieli aferente judecării cauzei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 03 octombrie 2017, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Matei Claudia, reprezentată

de avocatul Odobescu Ghenadie, împotriva Biroului Vamal Nord, cu privire la

încasarea prejudiciului moral.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2017, a fost respins apelul

declarat de Matei Claudia, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 03 octombrie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Matei Claudia împotriva

Biroului Vamal Nord, cu privire la încasarea prejudiciului moral.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constat că prima instanță

corect a stabilit că, Biroul Vamal Briceni, a primit corpul delict-mijlocul de

transport marca Mercedes Sprinter, cu număr de înmatriculare SV ll HAV, doar

spre păstrare, pe teritoriul său, în baza ordonanței de recunoaștere în calitate de

corp delict și anexare la cauză penală, nefiind persoana, care a instrumentat cazul și

care are dreptul să dirijeze corpurile delicte. Prin urmare, Biroului Vamal Briceni

nu-i poate fi imputată responsabilitatea pentru eliberarea mijlocului de transport.

Mai mult ca atît, instanța de apel a indicat că mijlocul de transport de marca

Mercedes Sprinter, cu număr de înmatriculare SV ll HAV, a fost eliberat Claudei

4

Matei, de către inspectorul superior Secția Echipe Mobile, prin ce se confirmă că

Secția Echipe Mobile a avut obligația de a elibera mijlocul de transport marca

Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV 11 HAV și nu Biroul Vamal

Nord, împotriva căruia reclamanta Matei Claudia și-a înaintat pretențiile.

De asemenea, instanța de apel a reținut prevederile art. 1422 alin. (1) și (2)

Cod Civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral, suferințe

psihice sau fizice, prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să

oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial. A concluzionat că prejudiciul moral se încasează, cînd prejudiciul a

fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale nepatrimoniale, iar în cazul

lezării drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Astfel, instanța ierarhic inferioară, a invocat că drepturile personale

nepatrimoniale a reclamantei/apelantei Matei Claudia, nu au fost lezate, prin

acțiuni ilicite, iar alt temei legal de încasare a prejudiciului moral lipsește.

Cu referire la argumentul reclamantei Matei Claudia, precum că i-a fost

încălcat dreptul de proprietate, prin neeliberarea mijlocului de transport, de marca

Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare SV 11 HAV, instanța de apel a

reținut că în acțiunile pîrîtului/intimat – Biroul Vamal Nord, nu s-au constatat

acțiuni ilicite, ce ar fi provocat un prejudiciu reclamantei/apelantei Matei Claudia,

iar o hotărîre judecătorească de confirmare a vinovăției în acest sens, lipsește și

deci, la caz nu pot fi aplicate prevederile art. 1398 Cod Civil, care statuează că cel

care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune.

La 22 ianuarie 2018, Matei Claudia, prin intermediul avocatului Odobescu

Ghenadie a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 decembrie

2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Bălți din 21 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 03

octombrie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată depusă împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Matei Claudia a invocat că, în

conformitate cu ordonanța procurorului din Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Valeriu Cârlan, din 12 decembrie

2016, mijlocul de transport, marca Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare

SV 11 HAV, urma a fi restituit proprietarului Matei Claudia de către Biroul Vamal

Nord (Briceni), însă automobilul a fost restituit cu o întârziere de 3 luni de zile,

prin ce i-a fost încălcat dreptul de proprietate.

5

Recurenta a susținut că, la finele lunii februarie 2017, mijlocul de transport

de marca ”Mercedes-Benz Sprinter” cu numărul de înmatriculare SV-11-HAV a

fost eliberat de către Biroul Vamal Nord.

Recurenta Matei Claudia a indicat că Biroul Vamal Nord (Briceni), prin

nerespectarea indicațiilor din ordonanța procurorului din Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Valeriu Cârlan, din 12

decembrie 2016, a încălcat prevederile art. 2 din Regulamentul privind actele

normative ale Procuraturii, aprobat prin ordinul Procurorului General nr. 200/22

din 23 septembrie 2004, în care este indicat că actul normativ (ordin, dispoziție,

instrucțiune executorie, regulament și hotărâre) este actul juridic, emis de

Procurorul General, Colegiul Procuraturii și alți factori de decizie ai Procuraturii în

temeiul și întru executarea normelor constituționale, altor acte normative, care

stabilesc reguli obligatorii de aplicare repetată la un număr nedeterminat de

persoane și situații identice.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate a Curții de

Apel Bălți din 21 decembrie 2017, a fost expediată participanților la proces la 15

ianuarie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 932 (f. d. 145), însă dovada

recepționării acesteia de către Matei Claudia sau avocatul acesteia, la materialele

cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către Matei Claudia, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, la data

de 22 ianuarie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 Cod de

procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat de Matei Claudia prin intermediul

avocatului Odobescu Ghenadie, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

6

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de

recurs depusă de Matei Claudia prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie,

nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia acesteia în fapt.

Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă

se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de Procedură Civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat

arbitrar probele.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor

7

ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective. Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten

împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, §

39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers

împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și

nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de către Matei Claudia prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de Procedură Civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1)

Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

A considera inadmisibil recursul declarat de Matei Claudia, prin intermediul

avocatului Odobescu Ghenadie, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21

decembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Matei Claudia împotriva Biroului Vamal Nord, cu privire la încasarea

prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8