3ra-814/19 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea funrizarii informatiei, compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.3ra-814/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I.Potîngă) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Sîrbu, V.Negru) Î N C H E I E R E 10 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Sîrghi împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 97 cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97 și a fost menținută hotărârea din 10 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 22 ianuarie 2018, Tatiana Sîrghi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 97 (în continuare CCL nr. 97) cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 27 noiembrie 2017, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa CCL nr. 97 o cerere privind furnizarea informațiilor oficiale, și anume, cum și în ce perioadă a fost acumulată datoria pe apartamentul nr. XXXX din XXXX, indicată în contul de plată nr. XXXX pentru luna august 2017; comunicarea conform căror norme legale este calculată penalitatea pentru întârziere indicată în pct.9 al contului de plată nr.XXXX pentru luna august 2017 cu indicarea perioadei, ratei procentuale, modul de calcul și sumei din care s-a efectuat calcularea penalității; eliberarea descifrărilor de la ÎM ,,Infocom” privitor la datoriile existente pe apartamentul nr. XXXX din XXXX, începând cu data acumulării lor; eliberarea informației dacă de către locatarii/chiriașii apartamentului nr. XXXX din XXXX au fost achitate anterior anumite datorii; eliberarea informației dacă între CCL nr. 97 și proprietarii (chiriașii) apartamentului nr. XXXX din XXXX există contracte încheiate privind 1 acordarea serviciilor de deservire a blocului, reparația capitală, deservirea utilajului, după caz, să ajusteze la condiția Legii nr.105 din 13 martie 2013 privind protecția consumatorului și a Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324 din 10 martie 1993,

conform căreia proprietarii de locuințe privatizate participă la cheltuielile comune de întreținere a locurilor de uz comun, a terenurilor de pe lângă imobil, de reparație curentă și capitală a imobilului, a sistemelor inginerești interioare. Tatiana Sîrghi a menționat că cota de cheltuieli a fost stabilită în funcție de suprafața locativă ocupată și de numărul de persoane care locuiesc în ea, fapt care se consemnează în clauzele contractelor de întreținere și deservire a locuințelor și a terenurilor aferente blocurilor de locuințe, prevedere inclusă în art. 21 al Legii menționate, cu încheierea contractelor de prestare a serviciilor, pentru a cunoaște pe viitor care au fost serviciile acordate și pentru care servicii s-au perceput plățile; eliberarea conturilor (bonurilor lunare) pentru fiecare tip de serviciu eliberat de furnizori, gestionari sau prestatori de servicii, începând cu data începerii acumulării datoriei până în prezent.

Totodată, la cerere a anexat copia contului de plată nr. XXXX pentru luna august 2017. Reclamanta a notat că cererea în cauză a fost recepționată la 11 decembrie 2017, însă contrar prevederilor art.15 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ, nu a primit un răspuns. A considerat că refuzul CCL nr. 97 de a-i elibera informația solicitată, este neîntemeiat și contrar prevederilor legale sus-indicate. Tatiana Sîrghi a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea CCL nr. 97 de a elibera informația solicitată prin cererea din 27 noiembrie 2017 și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.3-8). Prin hotărârea din 10 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Tatiana Sîrghi.

A fost constatată încălcarea dreptului privind accesul la informație. A fost obligat CCL nr. 97 să furnizeze informația solicitată prin cererea depusă la 27 noiembrie 2017, recepționată la 11 decembrie 2017 și s-a dispus încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei. (f.d.26-29) La 26 septembrie 2018, CCL nr.97 a declarat apel împotriva hotărârii din 10 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.31-35) Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de CCL nr. 97 și a fost menținută hotărârea 10 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile Legii contenciosului administrativ, art. 10, 11, 15 alin. (1)-(3), 16 alin. (1) și 21 alin. (1) ale Legii cu privire la accesul la informație și art. 34 alin. (1), (2) din Constituție.

Cu referire la normele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a reținut corectă soluția primei instanțe, specificând că Tatiana Sîrghi este subiect de sesizare în baza Legii cu privire la accesul la informație și are un drept constituțional de acces la informație, iar autoritățile statului posesoare a informației vizate, în baza legii dețin calitatea de furnizor al informației și au obligația de a asigura accesul solicitantului la informația solicitată, iar CCL nr.97 este furnizorul 2 informației cerute de către Tatiana Sîrghi prin cererea din 27 noiembrie 2017, deoarece aceasta intră în domeniul de activitate CCL nr.97.

Astfel, prin prisma normelor de drept menționate s-a constatat nefurnizarea informației solicitate prin cererea din 27 noiembrie 2017, cu toate că cererea a fost recepționată de către furnizorul de informații, iar informația solicitată nu a fost furnizată pe motiv că intimata ar deține informația în cauză din alte procese judiciare existente între părți. Pe cale de consecință, Curtea de Apel Chișinău a stabilit cert că CCL – nr.97, în calitatea sa de furnizor de informație, a încălcat dreptul constituțional a Tatianei Sîrghi de acces la informație. Or, prin prisma prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

La 23 mai 2019, CCL nr. 97 a declarat recurs împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare. Recurenta a menționat că începând cu anul 2013 se află în litigiu cu intimata, iar dânsa în cadrul altor procese judiciare privind încasarea datoriilor a primit acest acte solicitate prin cererea cu privire la furnizarea informației. Recurenta a relatat că intimata a recepționat desfășurat informația cu privire la datoria creată. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 23 aprilie 2019, fiind expediată în adresa părților la 27 mai 2019 (f.d.

157), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar confirma data recepționării de către recurentă a copiei deciziei recurate. Prin urmare, recursul declarat de CCL nr. 97 este depus în termen. Prin referința din 1 iulie 2019, Tatiana Sîrghi reprezentată de avocatul Adrian Istrati a solicitat respingerea cererii de recurs ca nefondată și menținerea deciziei instanței de apel. Examinând temeiurile recursului declarat de CCL nr. 97, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 3 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Conform alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în special când decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Curtea Supremă de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2) Cod administrativ al Republicii Moldova, a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării admisibilității cererii de recurs. În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ al Republicii Moldova, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Astfel, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de CCL nr. 97 nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) Cod administrativ al Republicii Moldova. Or, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, instanța de recurs reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin. (2) și 194 alin. (2) Cod administrativ al Republicii Moldova. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva 4 sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menționate, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de CCL nr. 97, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 246 și 194 alin. (2) ale Codului administrativ al Republicii Moldova, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97 se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5