3ra-798/19 — contestarea actului administrativ

3ra-798/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-798/19

prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (I. Brai)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Telița, r-

nul Anenii Noi, intervenient accesoriu, Societatea Comercială „Oztor” Societatea cu

Răspundere Limitată cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și a fost

menținută hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, prin

care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 02 februarie 2018 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Telița, r-nul Anenii

Noi, intervenient accesoriu, Societatea Comercială „Oztor” Societatea cu Răspundere

Limitată cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, potrivit comunicatului informativ

publicat în Monitorul Oficial nr.356-359 (6279-6282) în cadrul Primăriei com. Telița la

data de 27 octombrie 2017 ora 15:00 s-a anunțat desfășurarea licitației publice de

vânzare-cumpărare cu strigare a terenurilor cu nr. cadastrale: xxxxx.

A indicat reclamantul că, modul de organizare și de desfășurare a licitațiilor cu

strigare și cu reducere, condițiile de participare la licitații și de achitare a costului

bunului adjudecat este prevăzut exhaustiv în Regulamentul cu privire la licitațiile cu

strigare și cu reducere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

Astfel, conform actelor prezentate spre controlul de legalitate, la terenul cu nr.

cadastral xxxxx s-a înregistrat participantul SC „Oztor” SRL și Știrbu Eugeniu Mihail,

la terenul cu numărul cadastral xxxxx s-a înregistrat participantul SC „Oztor” SRL și

Timus Serghei, iar la terenul cu numărul cadastral xxxxx s-a înregistrat participantul SC

„Oztor” SRL și Timus Serghei.

1

A menționat că, toți 3 participanți au achitat acontul la Primăria Telița, iar conform

prevederilor pct.17 al Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10 februarie 2009 acontul se depune pe

contul indicat în comunicatul informativ, mărimea lui constituind 10% din prețul inițial

de vânzare a bunului /plata stabilită pentru dreptul de locațiune /arendă.

A indicat că, în speță lipsesc acte ce ar fi constituit dovada înregistrării

participanților la secretarul comisiei de licitație cu 15 minute până la începerea

desfășurării licitației.

Mai mult, indică că și conținutul procesului-verbal nr.04 din 27 octombrie 2017

„Cu privire la desfășurarea licitației” este neclar.

Astfel, conform conținutului procesului-verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 de

către comisia de licitație nu a fost stabilit pasul licitării, fapt ce contravine prevederilor

pct.22 al Regulamentului.

Respectiv, conform comunicatului informativ publicat în Monitorul Oficial nr.356-

359 (6279-6282) - terenul cu nr. cadastral xxxxx a fost expus la prețul inițial de 50000

de lei.

Astfel, la 10 % din prețul de expunere de 50000 de lei este 5000 de lei, iar 50% din

prețul de expunere este 25000 de lei. Iar, conform procesului-verbal nr.04 din 27

octombrie 2017 bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx a fost expus la prețul de

50000 de lei, pasul licitării nu a fost stabilit.

Terenul cu numărul cadastral xxxxx a fost expus la prețul inițial de 30000 de lei,

10% din 30000 de lei din prețul de expunere este 3000 de lei, iar 50% din prețul de

expunere de 30000 de lei este 15000 de lei.

Conform conținutului procesului verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 bunul imobil

cu numărul cadastral xxxxx a fost expus la prețul de 30000 de lei, pasul licitării nu a

fost stabilit.

Terenul cu numărul cadastral xxxxx a fost expus la prețul inițial de 20000 de lei,

10% din prețul de expunere de 20000 de este 2000 de lei, iar 50% din prețul de

expunere de 20000 de lei este 10000 de lei. În această ordine de idei, se conchide că

comisia de licitație urma să stabilească pasul licitării care nu va fi mai mic de 10 la sută

din prețul de expunere, dar nu mai mare de 50 la sută.

La data de 07 decembrie 2017 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a

sesizat Consiliului comunei Telița, r-nul Anenii Noi privind anularea procedurii de

licitație în care se include procesul verbal nr.4 „Cu privire la desfășurarea licitației și

Procesul-verbal nr.5 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele licitării”.

La data de 27 decembrie 2017 în adresa Oficiului Teritorial Căușeni a parvenit

răspunsul nr.208 prin care Consiliul comunal Telița a informat Oficiul teritorial că

notificarea nr.1304/OT3-987 din 07 decembrie 2017 a fost examinată la ședința

extraordinară a consiliului local din 18 decembrie 2017. Conform deciziei anexate

nr.10/2 Cu privire la examinarea Notificării nr.987 din 07 decembrie 2017, consiliul

comunal a respins notificarea oficiului și a obligat secretarul comisiei de licitare să

redacteze mai detaliat procesul verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 și procesul verbal

nr.05 din 27 octombrie 2017.

2

A solicitat Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat repunerea în termenul

de prescripție extinctivă în temeiul art.116 CPC, anularea procesului-verbal nr.4 din

data de 27 octombrie 2017 al comisiei de licitație de pe lîngă Consiliul sătesc Telița cu

privire la desfășurarea licitației; anularea procesului verbal nr.5 din data de 27

octombrie 2017 privind rezultatele licitării; anularea procesului verbal nr.6 din data de

27 octombrie 2017 privind rezultatele licitării și anularea procesului verbal nr.7 din data

de 27 octombrie 2017 privind rezultatele licitării.

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a invocat că a fost în imposibilitate

de a exercita competențele în termen de 30 zile prevăzute în art.68 din Legea privind

administrația publică locală din următoarele considerente.

Prin ordinul șefului Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat din 10

ianuarie 2015 „Cu privire la repartizarea specialiștilor principali ai Oficiului Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat conform autoritățile administrației publice locale din

raioanele Căușeni, Anenii Noi, Ștefan Vodă, specialistul principal Costin-Morozan

Viorica a fost desemnată responsabilă de r-nul Anenii Noi.

A susținut că specialistul principal, Costin-Morozan Viorica în perioada 02-12

ianuarie 2018 s-a aflat în concediu medical, iar ulterior la 17 ianuarie 2018 a fost

promovată în funcție de șef adjunct al Oficiului Teritorial Căușeni conform Hotărârii

Guvernului nr.55 din 17.01.2018.

A mai indicat reclamantul că în legătură cu remanierile de cadre din cadrul

Oficiului Teritorial Căușeni, nu a desemnat specialist principal pentru efectuarea

controlului de legalitate a actelor emise de administrația publică locală de nivel I și II

din raionul Anenii Noi, în aceste circumstanțe Oficiul Teritorial Căușeni a fost în

imposibilitate de a se adresa în instanța de judecată în termenul prevăzut de legislație.

Prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central acțiunea

depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca fiind

tardivă. A fost anulat sechestrul aplicat prin încheierea din 06 februarie 2018 a

Judecătoriei Anenii Noi asupra terenurilor cu numere cadastrale xxxxx.

La data de 18 iunie 2018 și la 05 octombrie 2018, Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și restituirea cauzei spre rejudecare

în prima instanță.

Prin decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea

primei instanțe.

În susținerea concluziei sale instanța de apel a aplicat prevederile art. 17 alin. (1)

lit. c) și alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000

(în vigoare la data examinării litigiului), art. 267, 271, 272 Codul civil, art. 68 alin. (1)

și 64 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie

2006 și a stabilit că, la 07 decembrie 2017 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de

Stat a sesizat Consiliu comunei Telița, r-nul Anenii Noi privind anularea procedurii de

licitație în care se include procesul verbal nr.4 „Cu privire la desfășurarea licitației” și

procesul-verbal nr.5 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele licitării”.

3

A mai stabilit instanța de apel că, la data de 27 decembrie 2017 în cadrul Oficiului

Teritorial Căușeni a parvenit răspunsul nr.208 prin care secretarul Consiliului comunal

Telița informează Oficiul teritorial că notificarea nr.1304/OT3-987 din 07 decembrie

2017 a fost examinată la ședința extraordinară a consiliului local din 18 decembrie

2017.

Conform deciziei nr.10/2 „Cu privire la examinarea notificării nr.987 din 07

decembrie 2017” consiliul comunal a respins notificarea oficiului și a obligat secretarul

comisiei de licitare să redacteze mai detaliat procesul verbal nr.04 din 27 octombrie

2017 și procesul-verbal nr.05 din 27 octombrie 2017. Iar, acțiunea a fost depusă în

instanța de judecată abia la data de 02 februarie 2018, cu depășirea termenului de

prescripție stipulat în lege.

În corespundere cu art.279 alin.(1) și (2) Cod civil, în cazuri excepționale, dacă

instanța de judecată constată că termenul de prescripție extinctivă nu este respectat

datorită unor împrejurări legate de persoana reclamantului, dreptul încălcat al persoanei

este apărat. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, calculat din ziua în

care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de prescripție.

Colegiul Civil al instanței de apel a stabilit că reclamantul a solicitat repunerea în

termen, însă motivele invocate nu constituie temei justificativ pentru repunerea în

termenul de prescripție extinctivă, dat fiindcă autoritățile dispun de obligații pozitive în

vederea exercitării atribuțiilor sale stabilite prin lege.

Instanța de apel a conchis că motivul invocat de reprezentantul reclamantului,

precum că specialistul Viorica Costin-Morozan în perioada 02-12 ianuarie 2018 a fost în

concediu medical, iar ulterior la data de 17 ianuarie 2018 a fost promovată în funcție de

șef adjunct al Oficiului Teritorial Căușeni nu este unul relevant și nu poate fi reținut de

instanță. În acest context, argumentele invocate cu referire la demisia din funcție a unor

angajați nu constituie temeiuri suficient de întemeiate de a repune o autoritate în termen,

or activitatea acestora este una prezumată a fi profesionistă și care urmează să asigure

exercitarea întocmai a competențelor sale legale. Actele administrative contestate de

reclamant nu au un caracter normativ, ci individual, întrucât nu stabilește reguli

obligatorii de aplicare repetată și la alte situații similare. Astfel, acestora le sunt

aplicabile termenele specificate supra.

În circumstanțele date, pornind de la faptul că termenul de sesizare a instanței de

judecată este termen de prescripție și acest termen a fost omis de către reclamant și

motive de repunere în termen nefiind identificate, instanța de apel a ajuns la concluzia

temeiniciei hotărârii primei instanțe, prin care acțiunea a fost respinsă ca tardivă.

La data de 25 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat, a depus cerere de recurs, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi

hotărâri.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a încălcat esențial și a aplicat eronat

4

normele de drept material și anume prevederile art. 17 al Legii contenciosului

administrativ și neîntemeiat a respins acțiunea ca fiind tardivă.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță, litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 17 ianuarie 2019, însă la dosar

lipsesc date prin care s-ar confirma data recepționării de către Oficiul Teritorial Căușeni

al Cancelariei de Stat a deciziei contestate.

Astfel, recursul depus la 25 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, este în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

5

Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

6

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al

Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.

433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

7