3ra-798/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-798/19 prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (I. Brai) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 10 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Telița, r- nul Anenii Noi, intervenient accesoriu, Societatea Comercială „Oztor” Societatea cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La data de 02 februarie 2018 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Telița, r-nul Anenii Noi, intervenient accesoriu, Societatea Comercială „Oztor” Societatea cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, potrivit comunicatului informativ publicat în Monitorul Oficial nr.356-359 (6279-6282) în cadrul Primăriei com. Telița la data de 27 octombrie 2017 ora 15:00 s-a anunțat desfășurarea licitației publice de vânzare-cumpărare cu strigare a terenurilor cu nr. cadastrale: xxxxx. A indicat reclamantul că, modul de organizare și de desfășurare a licitațiilor cu strigare și cu reducere, condițiile de participare la licitații și de achitare a costului bunului adjudecat este prevăzut exhaustiv în Regulamentul cu privire la licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

Astfel, conform actelor prezentate spre controlul de legalitate, la terenul cu nr. cadastral xxxxx s-a înregistrat participantul SC „Oztor” SRL și Știrbu Eugeniu Mihail, la terenul cu numărul cadastral xxxxx s-a înregistrat participantul SC „Oztor” SRL și Timus Serghei, iar la terenul cu numărul cadastral xxxxx s-a înregistrat participantul SC „Oztor” SRL și Timus Serghei. 1 A menționat că, toți 3 participanți au achitat acontul la Primăria Telița, iar conform prevederilor pct.17 al Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10 februarie 2009 acontul se depune pe contul indicat în comunicatul informativ, mărimea lui constituind 10% din prețul inițial de vânzare a bunului /plata stabilită pentru dreptul de locațiune /arendă.

A indicat că, în speță lipsesc acte ce ar fi constituit dovada înregistrării participanților la secretarul comisiei de licitație cu 15 minute până la începerea desfășurării licitației. Mai mult, indică că și conținutul procesului-verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la desfășurarea licitației” este neclar. Astfel, conform conținutului procesului-verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 de către comisia de licitație nu a fost stabilit pasul licitării, fapt ce contravine prevederilor pct.22 al Regulamentului. Respectiv, conform comunicatului informativ publicat în Monitorul Oficial nr.356- 359 (6279-6282) - terenul cu nr. cadastral xxxxx a fost expus la prețul inițial de 50000 de lei. Astfel, la 10 % din prețul de expunere de 50000 de lei este 5000 de lei, iar 50% din prețul de expunere este 25000 de lei.

Iar, conform procesului-verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx a fost expus la prețul de 50000 de lei, pasul licitării nu a fost stabilit. Terenul cu numărul cadastral xxxxx a fost expus la prețul inițial de 30000 de lei, 10% din 30000 de lei din prețul de expunere este 3000 de lei, iar 50% din prețul de expunere de 30000 de lei este 15000 de lei. Conform conținutului procesului verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx a fost expus la prețul de 30000 de lei, pasul licitării nu a fost stabilit. Terenul cu numărul cadastral xxxxx a fost expus la prețul inițial de 20000 de lei, 10% din prețul de expunere de 20000 de este 2000 de lei, iar 50% din prețul de expunere de 20000 de lei este 10000 de lei.

În această ordine de idei, se conchide că comisia de licitație urma să stabilească pasul licitării care nu va fi mai mic de 10 la sută din prețul de expunere, dar nu mai mare de 50 la sută. La data de 07 decembrie 2017 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a sesizat Consiliului comunei Telița, r-nul Anenii Noi privind anularea procedurii de licitație în care se include procesul verbal nr.4 „Cu privire la desfășurarea licitației și Procesul-verbal nr.5 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele licitării”.

La data de 27 decembrie 2017 în adresa Oficiului Teritorial Căușeni a parvenit răspunsul nr.208 prin care Consiliul comunal Telița a informat Oficiul teritorial că notificarea nr.1304/OT3-987 din 07 decembrie 2017 a fost examinată la ședința extraordinară a consiliului local din 18 decembrie 2017. Conform deciziei anexate nr.10/2 Cu privire la examinarea Notificării nr.987 din 07 decembrie 2017, consiliul comunal a respins notificarea oficiului și a obligat secretarul comisiei de licitare să redacteze mai detaliat procesul verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 și procesul verbal nr.05 din 27 octombrie 2017. 2 A solicitat Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat repunerea în termenul de prescripție extinctivă în temeiul art.116 CPC, anularea procesului-verbal nr.4 din data de 27 octombrie 2017 al comisiei de licitație de pe lîngă Consiliul sătesc Telița cu privire la desfășurarea licitației; anularea procesului verbal nr.5 din data de 27 octombrie 2017 privind rezultatele licitării; anularea procesului verbal nr.6 din data de 27 octombrie 2017 privind rezultatele licitării și anularea procesului verbal nr.7 din data de 27 octombrie 2017 privind rezultatele licitării.

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a invocat că a fost în imposibilitate de a exercita competențele în termen de 30 zile prevăzute în art.68 din Legea privind administrația publică locală din următoarele considerente. Prin ordinul șefului Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat din 10 ianuarie 2015 „Cu privire la repartizarea specialiștilor principali ai Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat conform autoritățile administrației publice locale din raioanele Căușeni, Anenii Noi, Ștefan Vodă, specialistul principal Costin-Morozan Viorica a fost desemnată responsabilă de r-nul Anenii Noi. A susținut că specialistul principal, Costin-Morozan Viorica în perioada 02-12 ianuarie 2018 s-a aflat în concediu medical, iar ulterior la 17 ianuarie 2018 a fost promovată în funcție de șef adjunct al Oficiului Teritorial Căușeni conform Hotărârii Guvernului nr.55 din 17.01.2018.

A mai indicat reclamantul că în legătură cu remanierile de cadre din cadrul Oficiului Teritorial Căușeni, nu a desemnat specialist principal pentru efectuarea controlului de legalitate a actelor emise de administrația publică locală de nivel I și II din raionul Anenii Noi, în aceste circumstanțe Oficiul Teritorial Căușeni a fost în imposibilitate de a se adresa în instanța de judecată în termenul prevăzut de legislație. Prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca fiind tardivă. A fost anulat sechestrul aplicat prin încheierea din 06 februarie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi asupra terenurilor cu numere cadastrale xxxxx.

La data de 18 iunie 2018 și la 05 octombrie 2018, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță. Prin decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea concluziei sale instanța de apel a aplicat prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) și alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare la data examinării litigiului), art. 267, 271, 272 Codul civil, art. 68 alin. (1) și 64 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și a stabilit că, la 07 decembrie 2017 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a sesizat Consiliu comunei Telița, r-nul Anenii Noi privind anularea procedurii de licitație în care se include procesul verbal nr.4 „Cu privire la desfășurarea licitației” și procesul-verbal nr.5 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele licitării”.

3 A mai stabilit instanța de apel că, la data de 27 decembrie 2017 în cadrul Oficiului Teritorial Căușeni a parvenit răspunsul nr.208 prin care secretarul Consiliului comunal Telița informează Oficiul teritorial că notificarea nr.1304/OT3-987 din 07 decembrie 2017 a fost examinată la ședința extraordinară a consiliului local din 18 decembrie 2017. Conform deciziei nr.10/2 „Cu privire la examinarea notificării nr.987 din 07 decembrie 2017” consiliul comunal a respins notificarea oficiului și a obligat secretarul comisiei de licitare să redacteze mai detaliat procesul verbal nr.04 din 27 octombrie 2017 și procesul-verbal nr.05 din 27 octombrie 2017. Iar, acțiunea a fost depusă în instanța de judecată abia la data de 02 februarie 2018, cu depășirea termenului de prescripție stipulat în lege.

În corespundere cu art.279 alin.(1) și (2) Cod civil, în cazuri excepționale, dacă instanța de judecată constată că termenul de prescripție extinctivă nu este respectat datorită unor împrejurări legate de persoana reclamantului, dreptul încălcat al persoanei este apărat. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de prescripție. Colegiul Civil al instanței de apel a stabilit că reclamantul a solicitat repunerea în termen, însă motivele invocate nu constituie temei justificativ pentru repunerea în termenul de prescripție extinctivă, dat fiindcă autoritățile dispun de obligații pozitive în vederea exercitării atribuțiilor sale stabilite prin lege.

Instanța de apel a conchis că motivul invocat de reprezentantul reclamantului, precum că specialistul Viorica Costin-Morozan în perioada 02-12 ianuarie 2018 a fost în concediu medical, iar ulterior la data de 17 ianuarie 2018 a fost promovată în funcție de șef adjunct al Oficiului Teritorial Căușeni nu este unul relevant și nu poate fi reținut de instanță. În acest context, argumentele invocate cu referire la demisia din funcție a unor angajați nu constituie temeiuri suficient de întemeiate de a repune o autoritate în termen, or activitatea acestora este una prezumată a fi profesionistă și care urmează să asigure exercitarea întocmai a competențelor sale legale. Actele administrative contestate de reclamant nu au un caracter normativ, ci individual, întrucât nu stabilește reguli obligatorii de aplicare repetată și la alte situații similare.

Astfel, acestora le sunt aplicabile termenele specificate supra. În circumstanțele date, pornind de la faptul că termenul de sesizare a instanței de judecată este termen de prescripție și acest termen a fost omis de către reclamant și motive de repunere în termen nefiind identificate, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei hotărârii primei instanțe, prin care acțiunea a fost respinsă ca tardivă. La data de 25 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, a depus cerere de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a încălcat esențial și a aplicat eronat 4 normele de drept material și anume prevederile art. 17 al Legii contenciosului administrativ și neîntemeiat a respins acțiunea ca fiind tardivă. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. După cum rezultă din speță, litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 17 ianuarie 2019, însă la dosar lipsesc date prin care s-ar confirma data recepționării de către Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a deciziei contestate. Astfel, recursul depus la 25 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). 5 Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau 6 alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 7