2ra-1188/19 — constatarea faptului care are valoare juridica

Dosarul nr. 2ra-1188/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. O. Jamba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)

DECIZIE

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Elău Vitalie,

în cauza civilă, la cererea depusă de Elău Vitalie cu privire la constatarea faptului

care are valoare juridică,

împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La data de 09 august 2018 Elău Vitalie a depus cerere cu privire la constatarea

faptului ce are valoare juridică și a solicitat constatarea faptului că este cumpărător de

bună-credință a autoturismului de model „xxxx”, anul fabricării xxxx, nr/î xxxx și

dispunerea înmatriculării vehiculului.

În motivarea cererii petiționarul a invocat că la 30 octombrie 2014 a procurat de

la Ciazova Varvara autoturismul de model xxxxx, anul fabricării xxxxx, nr/î xxxx, însă

nedispunând de surse financiare pentru plata impozitelor, prin înțelegere, a întocmit

procură cu dreptul de a perfecta contract de vânzare- cumpărare.

Petiționarul a relatat că la 23 aprilie 2015 s-a adresat la Direcția identificare și

înmatriculare a mijloacelor de transport al ÎS „CRIS Registru” pentru reînregistrare. În

urma verificărilor efectuate s-a constatat că numărul de caroserie are semne de

falsificare. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. IA0000810 din 07

mai 2015 s-a stabilit că numărul inițial de caroserie xxxxxx a fost modificat prin

metoda artizanală a numărului xxxxx. Totodată la automobilul dat a fost schimbată

partea din față a caroseriei până la ușile din față și a fost montat panoul marcant. Pe

faptul dat a fost pornită o cauză penală în cadrul căreia s-a constatat că acest autoturism

a fost înregistrat cu numerele caroseriei falsificate cu mult înainte de momentul

procurării de către petiționar și a trecut pe la mai mulți proprietari.

Petiționarul a indicat că la 14 noiembrie 2016 a perfectat contractul de vânzare-

cumpărare al autoturismului dat, prin care a legalizat actul juridic și s-a adresat la

Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport a Departamentului

respectiv al ÎS „CRIS Registru” cu scopul reînregistrării, însă i-а fost refuzat din motiv

că în temeiul pct. 6 al Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie

1999 - vehiculele și agregatele acestora care au numerele de identificare nimicite

1

intenționat, falsificate sau contrafăcute nu se acceptă spre înmatriculare,

reînmatriculare sau radiere din evidență, în afară de cazurile de rebutare.

Petiționarul a menționat că a solicitat de la Procuratură informație cu privire la

faptul că nu este vinovat. Prin răspunsul recepționat i-a fost comunicat că a fost audiat

în calitate de martor și că a recepționat copia ordonanței de suspendare a urmăririi

penale. Ulterior, cu actele respective din nou s-a adresat la Direcția de identificare și

înmatriculare a mijloacelor de transport, însă din nou i-а fost respinsă cererea pe același

motiv.

Petiționarul a susținut că prin Hotărârea Guvernului nr. 588 din 24 iulie 2017, în

vigoare la 01 martie 2018, anexa nr. 2 privind Regulile de înmatriculare a

autovehiculelor și remorcilor a fost modificată modalitatea de înmatriculare a

autovehiculelor cu numerele înregistrate falsificate, astfel, fiind posibilă înregistrarea

dacă proprietarul este recunoscut ca cumpărător de bună-credință.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de Elău Vitalie cu privire la constatarea

faptului care are valoare juridică recunoașterea în calitate de cumpărător de bună-

credință.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă cererea de

apel depusă de Elău Vitalie și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Soroca.

La 19 aprilie 2019, Elău Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei din 21

februarie 2019 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele de

drept material și de drept procedural, apreciind arbitrar probele anexate la materialele

cauzei, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să

fie aplicată.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 21 februarie 2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la

data de 07 martie 2019 și a fost recepționată de către recurent la 14 martie 2019.

Astfel, recursul declarat la data de 19 aprilie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul și va casa decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, din următoarele motive.

2

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze decizia instanței de apel

și hotărîrea primei instanțe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe

rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 și 267.

În conformitate cu art. 267 lit. l) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

scoate cererea de pe rol în cazul în care la examinarea cauzei în procedură specială se

constată un litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești.

Din materialele cauzei rezultă că Elău Vitalie s-a adresat în instanța de judecată

cu cerere privind constatarea faptului că este cumpărător de bună-credință a

autoturismului de model „Audi A4”, anul fabricării 2005, nr/î SRBL 453 și dispunerea

înmatriculării vehiculului.

Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță, prin hotărârea din 14

noiembrie 2018, a respins ca neîntemeiată cererea depusă de Elău Vitalie cu privire la

constatarea faptului care are valoare juridică.

Verificând circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei

instanțe, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 21 februarie 2019, a respins cererea de

apel depusă de Elău Vitalie și a menținut hotărârea din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Soroca.

Colegiul cercetând materialele cauzei în raport cu concluziile expuse în hotărârile

adoptate a constatat că soluția instanțelor naționale inferioare este greșită, iar o astfel

de hotărâre nu poate fi menținută.

În conformitate cu prevederilor art. 279 alin. 1, lit. a) CPC, instanța judecătorească

examinează în procedură specială cauze cu privire la constatarea faptelor care au

valoare juridică.

În conformitate cu art. 280 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, în procedură

specială, cauzele se examinează de instanțele judecătorești după regulile de examinare

a acțiunilor civile, cu excepțiile și completările stabilite în prezentul cod la cap.XXIII-

XXXIV și în alte legi. Dacă, la depunerea cererii sau la examinarea cauzei în procedură

specială, se constată un litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești,

instanța restituie cererea sau o scoate de pe rol printr-o încheiere și explică

petiționarului și persoanelor interesate dreptul lor de a soluționa litigiul în procedură

de acțiune civilă la instanța competentă.

Instanța de recurs notează că procedura specială este o procedură nelitigioasă

caracterizată, în general prin lipsa unui litigiu de drept, iar scopul adresării în judecată

în ordinea procedurii speciale constă în concretizarea și asigurarea condițiilor necesare

pentru apariția, modificarea și stingerea drepturilor și obligațiilor sau constatarea

cauzelor care împiedică exercitarea drepturilor subiective.

La caz, Colegiul constată că, de fapt, diferendul dintre părți a evoluat într-un

litigiu de drept, or prin referința depusă în instanța de fond de către Agenția Servicii

Publice s-a relatat dezacordul față de cerința petiționarului privind dispunerea

înmatriculării vehiculului, menționând că prin răspunsurile anexate la materialele

cauzei s-a indicat refuzul de înmatriculare a automobilului în litigiu, fapt necontestat

de către petiționar, or conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un

act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

3

În astfel de circumstanțe, Colegiul conchide că la caz sunt aplicabile prevederile

art. 280 alin. (3) Cod de procedură civilă, însă, cu toate acestea, instanța de fond a

purces la examinarea cauzei în fond, ignorând existența unui litigiu de drept.

Drept urmare, Colegiul conchide că cererea înaintată de Elău Vitalie se atribuie

unui litigiu de drept, iar în situația în care se constată un litigiu ce ține de competența

instanțelor judecătorești, instanța de judecată urmează să emită o încheiere de scoatere

a cererii de pe rol, fără a soluționa fondul cauzei și fără a se expune asupra argumentelor

invocate de participanții la proces.

Din considerentele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul,

de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a pronunța o nouă

hotărâre sub formă de încheiere de scoatere a cererii de pe rol.

Colegiul consideră necesar de a explica lui Elău Vitalie că după înlăturarea

circumstanțelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol, poate adresa instanței de

judecată o nouă cerere, conform dispozițiilor generale.

În conformitate cu art. art. 267 lit. l), 445 alin. (1) lit. d), alin. (3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Elău Vitalie.

Se casează decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 14

noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în cauza civilă la cererea depusă

de Elău Vitalie cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică și se pronunță

o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care:

- se scoate de pe rol cererea depusă de Elău Vitalie cu privire la constatarea

faptului care are valoare juridică.

Se explică lui Elău Vitalie dreptul de a soluționa litigiul în procedură generală.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

4