3ra-760/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-760/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (R. Pascari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Malai Alexandra, reprezentată

de avocatul Malachi Boris,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Malai Alexandra împotriva Primăriei orașului Durlești, intervenienți accesorii

Turtă Alexandru și IP Agenția Servicii Publice cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul declarat de Malai Alexandra a fost respins și a fost menținută hotărârea din

19 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

c o n s t a t ă

La 19 februarie 2018 Malai Alexandra a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei orașului Durlești, intervenienți accesorii Turtă Alexandru și IP

Agenția Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în anul 2001 a decis să plece la

muncă peste hotarele țării, dar a convenit cu Turtă Alexandru, cu care erau la acel

moment în relații de concubinaj, precum că acesta să rămână în Republica Moldova,

pentru a perfecta pe numele ei actele juridice asupra terenului cu nr. cadastral xxxxx

situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Decebal 18a.

Turtă Alexandru urma să edifice pe terenul enunțat o casă de locuit, din

mijloacele bănești expediate de către ea. A menționat reclamanta că la 10

septembrie 2003 a semnat o procură, prin care l-a împuternicit pe Turtă Alexandru,

să perfecteze actele pentru obținerea dreptului de proprietate asupra terenului cu nr.

cadastral xxxxx din mun. Chișinău, or. Durlești, str. Decebal 18a și pentru obținerea

actelor necesare pentru construcția unei case de locuit pe acest teren.

Mai indica reclamanta că la data de 26 mai 2005, ea, prin intermediul lui

Turtă Alexandru, a obținut de la Primăria, or. Durlești, mun. Chișinău dreptul de

proprietate asupra terenului din mun. Chișinău, or. Durlești, str. Decebal 18a, iar

pentru confirmarea acestui fapt a fost eliberat și titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx din 03 martie 2005.

Ulterior, la cererea lui Turtă Alexandru, pe numele lui, a fost eliberată și

autorizația de construire a casei de locuit pe terenul cu nr. cadastral xxxxx din mun.

Chișinău, or. Durlești, str. Decebal 18a.

A menționat reclamanta că pe parcursul întregii perioade de timp cât se afla

peste hotarele țării, ea expedia lui Turtă Alexandru diverse mijloace bănești, pentru

ca din contul acestora să fie edificată casa de locuit și construcția accesorie casei.

Totuși, contrar înțelegerii părților și împuternicirilor deținute, Turtă Alexandru a

indus în eroare autoritatea publică locală, prezentându-se el în calitate de beneficiar

al construcției.

Consideră reclamanta că Primăria or. Durlești greșit a eliberat pe numele lui

Turtă Alexandru procesul-verbal de recepție finală nr. 265 din 17 martie 2006 și

dispoziția nr. 124 din 17 mai 2006, prin indicarea acestuia în calitate de beneficiar/

proprietar al casei de locuit cu nr. cadastral xxxxx și a construcției accesorii cu nr.

cadastral xxxxx, situate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Decebal, 18 a, urmând a

fi efectuate modificări, cu indicarea ei, Malai Alexandra, în calitate de proprietar.

A relatat reclamanta că cu procesul-verbal de recepție finală nr. 265 din 17

martie 2006 și dispoziția nr. 124 din 17 mai 2006, a făcut cunoștință abia la data de

31 octombrie 2017. La 23 noiembrie 2017 a depus la Primăria or. Durlești, mun.

Chișinău cerere prealabilă prin care a solicitat modificarea actului administrativ,

prin introducerea în procesul-verbal pe ea, Malai Alexandra, în calitate de

beneficiar/proprietar al construcțiilor.

Iar, la 19 ianuarie 2018, a recepționat răspunsul Primăriei or. Durlești

nr.2428/17 din 27 noiembrie 2017, prin care autoritatea publică a informat-o despre

imposibilitatea admiterii cererii, având în vedere că actele administrative au fost

eliberate în baza documentelor prezentate de către Turta Alexandru, motiv din care

s-a adresat în instanța de judecată.

A solicitat reclamanta obligarea modificării dispoziției nr. 124 din 17.05.2006

și a procesului-verbal de recepție finală nr. 265 din 17.03.2006 prin indicarea ei,

Malai Alexandra, în calitate de beneficiar/proprietar al casei de locuit cu nr.

cadastral xxxxx și a construcției accesorii cu nr. cadastral xxxxx, situate în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. Decebal 18a.

Prin hotărârea din 19 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

acțiunea a fost respinsă.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 17 august 2018 Malai

Alexandra a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei decizii noi

de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat

de Malai Alexandra a fost respins și a fost menținută hotărârea din 19 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că la momentul semnării

procesului-verbal de recepție finală nr. 265 din 17.03.2006 și emiterii dispoziției nr.

124 din 17.05.2016, proprietar al bunului imobil teren cu nr. cadastral xxxxx era

Turtă Alexandru în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 10102 din

23.11.2005.

De asemenea, instanța de apel a menționat că reclamanta nu și-a probat

afirmația referitor la faptul că expedia pârâtului Alexandru Turtă mijloace bănești,

ca ultimul să edifice casa de locuit și construcția accesorie.

2

La 26 aprilie 2019 Malai Alexandra, reprezentată de avocatul Malachi Boris,

a depus recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emitere unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanțele nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele pricinii.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul este depus în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

3

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)

al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de Malai Alexandra, reprezentată de avocatul Malachi Boris, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

4

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul Colegiului consideră că recursul

declarat de Malai Alexandra, reprezentată de avocatul Malachi Boris, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură

civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Malai Alexandra, reprezentată de avocatul Malachi Boris,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5