2r-398/19 — cu privire la restituirea despăgubirii de asigurare și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la restituirea despăgubirii de asigurare şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Termenul de declarare a apelului, restituirea cererii de apel
2r-398/19 — cu privire la restituirea despăgubirii de asigurare și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-398/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. R. Pascari)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Cotruță, G. Dașchevici)
DECIZIE
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de Victor Țurcan, reprezentat de avocatul Pavel
Savițchi
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei de Asigurări
„Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul
Mihail Eșanu împotriva lui Victor Țurcan cu privire la restituirea despăgubirii de
asigurare și încasarea cheltuielilor de judecată
împotriva încheierii din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost restituită cererea de apel depusă de Victor Țurcan, reprezentat de avocatul
Pavel Savițchi, din motiv că a fost depusă în afară termenului legal, iar apelantul
nu a solicitat repunerea în termen
constată:
La 27 iulie 2018, CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA, reprezentată
de avocatul Mihail Eșanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
Victor Țurcan cu privire la restituirea despăgubirii de asigurare și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 29 lit. d) din Legea
nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 166-167 CPC,
art. 1389 Cod civil, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Victor Țurcan în
beneficiul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a sumei de 62676 de lei cu
titlu de despăgubire de asigurare și a cheltuielilor de judecată suportate în legătură
cu intentarea procesului dat și anume, a sumei de 6750 de lei – servicii juridice și a
sumei de 1880,28 de lei – taxa de stat.
Prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul
Buiucani, a fost admisă acțiunea integral.
1
A fost încasată în beneficiul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA de
la Victor Țurcan suma de 62676 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare.
A fost admisă parțial cererea înaintată de CA „Donaris Vienna Insurance
Group” SA privind compensarea cheltuielilor de judecată.
A fost încasată în beneficiul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA de
la Victor Țurcan cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 4880,28 de lei, inclusiv
1880,28 de lei pentru taxa de stat și 3000 de lei pentru servicii juridice.
La 2 aprilie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Victor Țurcan,
reprezentat de avocatul Pavel Savițchi a declarat apel împotriva hotărârii din
12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a
cererii de chemare în judecată, precum și scutirea de achitare a taxei de stat.
Prin încheierea din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită
cererea de apel depusă de Victor Țurcan, reprezentat de avocatul Pavel Savițchi,
din motiv că a fost depusă în afară termenului legal, iar apelantul nu a solicitat
repunerea în termen.
La 23 mai 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Victor Țurcan,
reprezentat de avocatul Pavel Savițchi a declarat recurs împotriva încheierii din
18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
încheierii instanței de apel, remiterea pricinii la rejudecare la etapa punerii pe rol a
cererii de apel, cu repunerea în termenul de contestare, restituirea pricinii spre
judecare în instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,
considerând-o emisă cu încălcarea prevederilor legale.
A considerat ca pripită încheierea instanței de apel privind restituirea cererii
de apel în legătură cu omiterea termenului de prescripție, deoarece o astfel de
cerere de repunere în termen urma a fi depusă la prima ședință judiciară și
examinată în prezența părților la proces.
Mai mult ca atât, descrierea motivului cu privire la tardivitatea cererii de
apel, în mod tacit subînțelege și solicitarea de repunere în termen.
Astfel, instanța de apel neîntemeiat a restituit cererea de apel, fără a fi fixată
ședința preliminară de examinare a cererii și fără a-i acorda posibilitatea de a-și
apăra drepturile și a-și expune nemulțumirea față de soluția primei instanțe.
În concluzie a obiectat că încheierea contestată îi încalcă drepturile lui
procesuale și îi îngrădește dreptul la examinarea cererii de apel depuse într-o
instanță ierarhic superioară care să decidă asupra legalității unei hotărâri emise
neîntemeiat, fiindu-i încălcat și dreptul la un proces echitabil.
Având în vedere prevederile art. 118 alin. (1) CPC, a accentuat că a fost
limitat de către instanța de apel în dreptul său de a solicita în cadrul ședinței
judiciare repunerea în termenul de contestare a hotărârii judecătorești.
Cu referire la art. 20 din Constituția RM, a evidențiat că argumentele
instanței de apel referitor la neadmiterea cererii de apel, motivând prin faptul că
dânsul nu a solicitat repunerea în termenul legal de contestare, este anticiparea
exercitării unui drept recunoscut de lege și limitarea accesului la justiție.
2
A comunicat că atunci când a fost examinată cauza în prima instanță, dânsul
a fost plecat peste hotarele țării, astfel, instanța de apel urma să se expună dacă a
fost respectată procedura de citare legală și de examinare a cauzei, dar și să-i ofere
posibilitate să vină cu probe.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului
împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată
în adresa părților la 8 mai 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 81),
însă careva date care ar confirma cu certitudine data de recepționare a acesteia de
către recurent la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 23 mai 2019 în termenul legal.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei
certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,
fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea
încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
După cum denotă actele cauzei, la 2 aprilie 2019, prin intermediul Oficiului
Poștal, Victor Țurcan, reprezentat de avocatul Pavel Savițchi a declarat apel
împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,
solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată, precum și scutirea de
achitare a taxei de stat (f. d. 70-71).
Tot materialele dosarului atestă că prin încheierea din 18 aprilie 2019 a
Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Victor Țurcan,
reprezentat de avocatul Pavel Savițchi, din motiv că a fost depusă în afară
termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen (f. d. 78-80).
La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe
dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie,
printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar
apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele
recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată
concluzia instanței de apel cu privire la depunerea apelului de Victor Țurcan în
afara termenului legal.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va reține prevederile
art. 362 alin. (1) CPC potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de
zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
3
Astfel, prin prisma acestor dispoziții legale, la caz se constată că dispozitivul
hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani a fost pronunțat la 12 noiembrie
2018, prin urmare, termenul de 30 de zile pentru depunerea cererii de apel,
prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, a expirat la 12 decembrie 2018.
Cu toate acestea apelul împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost depus de către Victor Țurcan,
reprezentat de avocatul Pavel Savițchi la 2 aprilie 2019, respectiv, cu depășirea
termenului legal (f. d. 70-71).
Instanța de recurs notează că, deși dispozitivul hotărârii contestate a fost
pronunțat în lipsa lui Victor Țurcan, faptul dat nu influențează termenul de
depunere a apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.
Or, legiuitorul, prin dispozițiile art. 362 CPC, nu condiționează termenul de
30 de zile pentru depunerea apelului de data recepționării copiei dispozitivului
hotărârii primei instanțe sau a hotărârii motivate, dar de data pronunțării
dispozitivului hotărârii.
În acest sens, se va menționa că actele cauzei denotă indubitabil că Victor
Țurcan cunoștea despre existența și examinarea cauzei în prima instanță, fiind
înștiințată despre ședințele de judecată din 2 octombrie 2018 și 12 noiembrie 2018,
fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a citației, anexate la materialele
dosarului (f. d. 52, 60).
Mai mult că la 26 ianuarie 2019, Victor Țurcan a recepționat și copia
dispozitivului hotărârii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul
Buiucani, fapt ce se atestă prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei
(f. d. 66).
Ca urmare, Victor Țurcan având la cunoștință despre existența prezentului
litigiu și examinarea lui, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum
sugerează atât jurisprudența națională, cât și CEDO, de a proteja drepturile sale de
acces la instanță prin efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale,
inclusiv și prin depunerea în termenul legal a cererii de apel.
Instanța de recurs reține ca lipsit de suport argumentul recurentului invocat
în cererea de recurs cu privire la faptul că cererea de repunere în termen a apelului
urma a fi depusă de el la prima ședință judiciară și examinată în prezența părților la
proces.
Și asta deoarece, în interpretarea corectă a prevederilor art. 369 alin. (11)
CPC, instanța de apel decide asupra restituirii cererii de apel într-un complet din 3
judecători, fără citarea participanților la proces, și numai în cazul în care apelantul
solicită repunerea apelului în termen (alin. (1) lit. b)), instanța de apel poate
convoca participanții la proces în ședință prealabilă.
La caz, nu se constată însă, că Victor Țurcan, odată cu depunerea apelului a
solicitat și repunerea lui în termen.
Pe cale de consecință urmează a fi respins argumentul recurentului Victor
Țurcan în sensul că descrierea în cererea de apel a motivului ce a dus la depunerea
tardivă a cererii, tacit subînțelege și solicitarea lui de repunere a apelului în termen.
Or, din cererea de apel nemotivată depusă de către Victor Țurcan împotriva
hotărârii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani nu se
4
evidențiază o careva invocare cu privire la depunerea tardivă a cererii de apel,
dimpotrivă se indică că se depune apelul nemotivat pentru a nu omite termenul de
prescripție de depunere a apelului.
Drept urmare, la caz sunt aplicabile prevederile art. 116 alin. (1) și (3) CPC
care direct statuează că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul
de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La
cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost
îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele
respective etc.).
În speță este indubitabil că Victor Țurcan nu a solicitat repunerea în termen a
apelului printr-o cerere formulată în condițiile art. 116 CPC, cu indicarea motivelor
și probelor, în confirmarea imposibilității depunerii apelului în termenul legal.
Distinct de cele menționate mai sus, se atestă netemeinicia și a altor
argumente invocate în recurs, fapt ce indică la legalitatea încheierii din 18 aprilie
2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de
Victor Țurcan, reprezentat de avocatul Pavel Savițchi, din motiv că a fost depusă în
afară termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.
În această ordine de idei se constată că soluția adoptată de instanța de apel
prin încheierea recurată cu privire la tardivitatea apelului depus de Victor Țurcan
este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul
prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere că admiterea spre examinare
a unui apel tardiv, ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării
termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în prima instanță și ar leza, în
acest mod, principiul securității raporturilor juridice.
Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv, ar avea un efect
incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6
din Convenție și ar încălca dreptul intimaților la un proces echitabil.
Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este
întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea
instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de Victor Țurcan, reprezentat de avocatul Pavel
Savițchi.
Se menține încheierea din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei de Asigurări „Donaris
Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Mihail
5
Eșanu împotriva lui Victor Țurcan cu privire la restituirea despăgubirii de asigurare
și încasarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
6