3ra-724/19 — obligarea recalcularii si achitarii pensiei

3ra-724/19 — obligarea recalcularii si achitarii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-724/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (S.Vasilache)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Bostan, V.Negru, A.Pahopol)

D E C I Z I E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Mânzat Gheorghe împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

recunoașterea ilegală a deciziei și obligarea recalculării și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

c o n s t a t ă

La 08 august 2018, Mânzat Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea ilegală a

deciziei și obligarea recalculării și achitării pensiei.

În motivarea acțiunii a invocat că, în perioada anilor 1973-2000 a activat în

organele procuraturii în diferite funcții de procuror. La data de 01.10.1998,

îndeplinind funcția de procuror superior al Secției anchetă din cadrul Procuraturii

mun. Chișinău, odată cu împlinirea vârstei de 55 ani, a beneficiat de pensie pentru

vechimea în muncă și conform prevederilor legale, i s-a calculat pensie pentru

vechime în muncă în mărime de 80% din salariul mediu lunar al funcției de

procuror ce o deținea, care la momentul pensionării constituia circa 922,21 lei, în

final cuantumul pensiei calculate fiind de 747,77 lei.

Conform prevederilor art. 34 alin.(6) al Legii cu privire la Procuratură nr. 118

din 14.03.2003, procurorii pensionați beneficiau de recalcularea pensiei în funcție

de majorarea salariului procurorului în exercițiu, drept pe care l-a dobândit la data

de 01.10.1998.

A menționat că odată cu majorarea salariului procurorului în exercițiu în baza

Legii nr. 355 din 23.12.2005 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, de la

01.01.2006 și de la 01.01.2008 pensia a fost recalculată și constituia deja 3560 lei.

Ulterior, prin Legea nr.56 din 09.06.2011 privind modificarea și completarea unor

acte legislative, începând cu 01.07.2011 aliniatele (3)-(10) al art.73 din Legea cu

privire la procuratură 294 din 25.12.2008 au fost abrogate.

A comunicat că conform alin.(8) art.73 al Legii nominalizate, a fost abrogată

norma de recalculare a pensiilor pentru vechime în muncă a procurorilor, iar

cuantumul pensiilor procurorilor urma să fie stabilit conform normelor din legea

privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XVI din 14.10.1998.

Prin Legea nr. 37 din 07.03.2013 pentru modificarea și completarea legii nr.

355 din 23.12.2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, salariul

procurorului începînd cu 01.03.2013 s-a majorat cu 35%, fără însă ca CNAS să

opereze careva majorări a pensiei în acest sens, procedând în mod analogic și

ulterior adoptării Legii nr.3 din 25.02.2016 cu privire al Procuratură

A susținut că contrar principiilor generale de drept, începând cu anul 2011

CNAS în baza Legii nr. 56 din 09.06.2011 l-a privat de dreptul dobândit licit de

recalculare a pensiei și a aplicat mecanismul de indexare a acesteia pe principii

generale începând cu 01 aprilie a fiecărui an, fără însă să țină cont că, legea nr. 56

din 09.06.2011 nu poate produce efecte retroactive, aceasta urmând să fie aplicată

pe viitor, începând cu data intrării în vigoare.

Mai mult ca atât, exercitarea în practică a recalculării pensiei la majorarea

salariului de funcție a procurorului în exercițiu ca drept dobândit la 01.10.1998 și

realizarea efectivă a acestui drept pană la sfârșitul anului 2011 nu este neglijat nici

de pîrît, în decizia CNAS în cadrul examinării cererii prealabile înaintate de către

reclamant la acest subiect.

Potrivit art. XXIX din Legea nr. 152 din 01.07.2016 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, începând cu 01.08.2016 salariul de funcție al

procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform Legii nr. 328

din 23.09.2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 3 din

25.02.2016 cu privire al Procuratură, ținându-se cont de nivelul procuraturii în care

își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror.

Astfel, conform art. 5/1 alin.(3) lit. b) și art. 5/2 lit.b) din Legea nr. 328 din

23.12.2013, de la 01.08.2016, salariul de funcție al procurorilor cu vechime în

funcția de procuror de circa 15 ani, este de 4,5 salarii medii pe economie, condiții

care au fost întrunite de reclamant.

A declarat că CNAS din motive neîntemeiate, la momentele și perioadele de

timp respective, nu a efectuat recalcularea pensiei, astfel, lipsindu-l de dreptul

dobândit licit în anul 1998, de recalculare a pensiei, în continuare stabilindu-i

mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a acesteia la 01

aprilie a fiecărui an.

La data de 05.06.2018, considerând că organele de asigurări sociale i-au

încălcat grav dreptul de proprietate (pensie), s-a adresat cu o cerere prealabilă întru

restabilirea sa în dreptul de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură

cu majorarea salariului procurorului în funcție potrivit prevederilor Legii nr. 37 din

07.02.2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.355 din 23.12.2003 cu

privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, Legii nr.3 din 25.02.2016 cu

privire al Procuratură și articolul nr. XXIX din Legea nr. 152 din 01.07.2016 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative.

2

La data de 22.06.2018 CNAS a expediat răspunsul nr. M-1235/18,

recepționat la data de 25.07.2018, prin care a refuzat în admiterea cerințelor.

A relatat că refuzul CNAS din 22.06.2018 ca fiind ilegal și pasibil de a fi

anulat, or, pîrîtul la examinarea cerințelor prealabile nu a determinat corect raportul

juridic în cauză, nu a luat în considerație, că Legea nr. 56 din 09.06.2011 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost abrogate alin. (3)

– (10) ale art. 73 din Legea nr. 294 din 24.12.2008 cu privire la Procuratură nu este

aplicabilă în cazul din speță, deoarece contravine normelor Curții Europene pentru

Drepturile Omului, practicii unanim recunoscute a CEDO, Constituției R. Moldova,

Hotărârilor Curții Constituționale, legislației civile naționale și în special

principiului securității juridice, institut în jurisprudența instanțelor internaționale și

naționale în justiție.

A solicitat reclamantul Gheorghe Mânzat recunoașterea ca fiind ilegală

Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr. M-1235/18 din

22.06.2018; repunerea în dreptul lezat și obligarea CNAS să recalculeze și să achite

pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat

procurorului superior al secției anchete a mun. Chișinău, cu recalcularea acesteia, în

cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de

funcția deținută la data ieșirii la pensie și recalcularea să fie efectuată de fiecare dată

din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului

respectiv în exercițiu.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

acțiunea a fost admisă; s-a recunoscut ca fiind ilegal în fond răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1235/18 din 22.06.2018; s-a repus Gheorghe

Mânzat în dreptul lezat de recalculare a pensiei; s-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale să recalculeze pensia pentru vechime în muncă și să achite pensia

pentru vechime în muncă lui Gheorghe Mânzat, reieșind din salariul mediu lunar

achitat procurorului superior al secției anchete a mun. Chișinău, cu recalcularea

acesteia începând cu data 05.04.2013, ulterior continuând cu data 01.08.2016,

ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu pe perioada

de pensionare și de funcția deținută la data ieșirii la pensie; s-a dispus recalcularea

pensiei de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea

salariului procurorului în exercițiu.

Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin recursul depus la 16 aprilie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

A menționat că, prin Legea cu privire la Procuratură nr.118-XV din

14.03.2003 a fost abrogată Legea cu privire la Procuratură nr.902 din 29.01.1992.

3

Astfel, odată cu abrogarea Legii nr.902 din 29.01.1992, reglementările legale

ce țin de asigurarea cu pensie a procurorilor au fost transferate în noua lege cu

privire la Procuratură nr. 118-XV din 14.03.2003.

A susținut că, art.34 alin. (6) al Legii nr. 118 din 14.03.2003, prevedea că:

„Procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei, în dependență de

majorarea salariului procurorului în exercițiu, începând cu luna următoare celei în

care s-a majorat salariul, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în

organele Procuraturii”.

Ulterior, prin Legea cu privire la Procuratură nr.294-XVI din 25.12.2008 a fost

abrogată Legea cu privire la Procuratură nr.118-XV din 14.03.2003.

Ca și în cazul precedent, reglementările legale ce țin de asigurarea cu pensie a

procurorilor au fost transferate în noua lege cu privire la Procuratură.

A relatat că, potrivit art.73 alin. (8) al Legii nr.294 din 25.12.2008, era indicat

că: „Procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechime în

muncă și a indemnizației viagere în cazul majorării generale a salariului

procurorilor. Recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se efectuează ținându-

se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea se efectuează din

data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea salariului procurorului în

exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele

Procuraturii”.

Prin art.VIII al Legii nr.56 din 09.06.2011 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, alineatele (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9) și (10) ale art.73 din

Legea nr.294 din 25.12.2008, au fost abrogate.

Astfel, a susținut că noua redacție a art.73 din Legea nr.294 din 25.12.2008, în

vigoare de la 01.07.2011, prevede că: procurorii, cu excepția procurorilor militari,

au dreptul la pensie conform Legii nr.l56 din 14.10.1998 privind pensiile de

asigurări sociale de stat.

Prin urmare, a concluzionat recurenta că, începând cu 01.07.2011, drepturile

de pensionare a procurorilor sunt reglementate de prevederile art. 462 din Legea

nr.156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

A afirmat că, începând cu data de 01.07.2011 pensia procurorilor nu se mai

recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr. 156

din 14.10.1998.

Recurenta a relatat că atît instanța de de fond cît și instanța de apel a asimilat

funcția de procuror cu cea de judecător. Or, drepturile și obligațiile procurorilor,

inclusiv protecția socială din partea statului a acestora a fost legiferată separat de

către cea a magistraților. Astfel, dreptul procurorilor la recalcualrea pensiei a fost

inițial reglementat de art.34 alin. (6) al Legii nr.l 18 din 14.03.2003, ulterior de către

art.73 alin. (8) al Legii nr.294 din 25.12.2008. Astfel, prin Legea nr.56 din

09.06.2011, legislatorul a dispus înlocuirea dreptului la recalcularea pensiei de

procuror cu dreptul la indexare anuală a acestei prestații sociale.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

4

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs

a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe în partea anulării răspunsului Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. M-1235/18 din 22 iunie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei lui

Mânzat Gheorghe și de a emite în această parte o nouă hotărâre, iar în rest de a

menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe din următoarele

considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 01.10.1998,

reclamantul Gheorghe Mânzat îndeplinind funcția de procuror superior al Secției

anchetă din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, odată cu împlinirea vîrstei de 55 ani,

a beneficiat de pensie pentru vechimea în muncă.

Conform prevederilor legale, angajatorul i-a calculat și stabilit pensie pentru

vechime în muncă în mărime de 80% din salariul mediu lunar al funcției de

procuror ce o deținea, care constituia la momentul pensionării circa 922,21 lei, în

final cuantumul pensiei calculate fiind de 747,77 lei.

Astfel, odată cu majorarea salariului procurorului în exercițiu în baza Legii nr.

355 din 23.12.2005 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, de la

01.01.2006 și de la 01.01.2008 pensia a fost recalculată, aceasta constituind suma de

3560 de lei.

Prin Legea nr. 37 din 7 martie 2013 pentru modificarea și completarea legii nr.

355 din 23.12.2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, salariul

procurorului începînd cu 01.03.2013 s-a majorat cu 35%.

La data de 30 mai 2018 Mânzat Gheorghe a depus cerere prealabilă în adresa

Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitînd restabilirea în dreptul de a beneficia

de principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în

funcție potrivit prevederilor Legii nr. 37 din 7 martie 2013 pentru modificarea și

completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2003 cu privire la sistemul de salarizare

în sistemul bugetar, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură și

5

articolului XXIX din Legea nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative (f.d. 12-13).

La 22 iunie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a emis decizia nr. M-

1235/18 de refuz în recalcularea pensiei lui Gheorghe Mânzat, explicându-i că

conform art. 33 al Legii nr. 156-XIV din 14.10.1998, recalcularea pensiei se

efectuează numai în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare la stagiul de

cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie.

Astfel, nu este temei legitim de a recalcula pensia ca procuror din salariul majorat al

procurorilor în exercițiu (f.d. 14-15).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Gheorghe Mânzat a solicitat

recunoașterea ca fiind ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS)

nr. M-1235/18 din 22.06.2018; repunerea în dreptul lezat și obligarea CNAS să

recalculeze și să achite pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul

mediu lunar achitat procurorului superior al secției anchete a mun. Chișinău, cu

recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în

exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie și recalcularea

să fie efectuată de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată

majorarea salariului procurorului respectiv în exercițiu.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii, recunoscând ca fiind ilegal în fond răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. M-1235/18 din 22.06.2018; repunându-l pe Gheorghe

Mânzat în dreptul lezat de recalculare a pensiei; obligând Casa Națională de

Asigurări Sociale să recalculeze pensia pentru vechime în muncă și să achite pensia

pentru vechime în muncă lui Gheorghe Mânzat, reieșind din salariul mediu lunar

achitat procurorului superior al secției anchete a mun. Chișinău, cu recalcularea

acesteia începând cu data 05.04.2013, ulterior, continuând cu data 01.08.2016,

ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu pe perioada

de pensionare și de funcția deținută la data ieșirii la pensie; dispunând recalcularea

pensiei de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi efectuată majorarea

salariului procurorului în exercițiu.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia,

menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să

menționeze că în conformitate cu art. 73 alin. (1) și (8) din Legea cu privire la

Procuratură nr. 294 din 25.12.2008 (în vigoare la data de 01.10.2010), persoana care

a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime totală în muncă de cel puțin 20 de ani,

dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni în funcția de procuror sau de judecător, are

dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% față de salariul

mediu al procurorului în exercițiu în funcția respectivă, iar pentru fiecare an

complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar

nu mai mult de 80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei,

luându-se în considerație ultima funcție deținută de procuror. Procurorii pensionați

beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și a îndemnizației

viagere în cazul majorării generale a salariului procurorilor. Recalcularea pensiei

6

pentru vechime în muncă se efectuează ținându-se cont de funcția deținută la data

ieșirii la pensie. Recalcularea se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost

efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă

pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii.

Conform art. 60 al Legii cu privire la Procuratură nr.3 din 25.02.2016, salariul

procurorului se stabilește în funcție de salariul judecătorului. Salariul de funcție al

procurorului se stabilește în funcție de nivelul procuraturii în care își desfășoară

activitatea și de vechimea sa în funcția de procuror. Salariul procurorului reprezintă

90% din: salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, în cazul procurorului din

Procuratura Generală sau din procuraturile specializate, cu vechimea în muncă

corespunzătoare.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul

bugetar nr. 355 din 23.12.2005, (1) Persoanele care dețin funcții de demnitate

publică (cu excepția celor cu statut de magistrat) au dreptul, pentru activitatea

desfășurată în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, la un salariu lunar

stabilit conform anexelor nr.2, 3 și 15, care reprezintă unica formă de salarizare a

lor.

Potrivit art. 45 din Legea cu privire la procuratură nr. 902 din 29.01.1992,

salariul procurorilor și anchetatorilor se stabilește în funcție de post, gradul de

clasificare și de vechimea în muncă și corespunde salariilor judecătorilor instanțelor

judecătorești de gradul de clasificare respectiv, cu o deviere în limita a 5%.

Procurorii și anchetatorii au dreptul la toate înlesnirile, garanțiile, recompensele și

suplimentele, prevăzute pentru judecători. Totodată, potrivit art. 32 din Legea cu

privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20.07.1995, judecătorul are dreptul la

pensie conform Legii cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat.

La caz, se reține că conform hotărîrii Curții Constituționale nr. 27 din

20.11.2011 privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor

de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, au fost

declarate neconstituționale art. II și pct. 7 și 9 ale art. III din Legea nr. 56 din

09.06.2011, adică acele prevederi care se refereau la condițiile de pensionare pentru

judecători. Însă, prin Legea nr. 56 din 09.06.2011, care se referă la stabilirea pensiei

pentru procurori nu au fost declarate neconstituționale și respectiv, ele au rămas în

vigoare de la data adoptării și sunt în vigoare și în prezent.

Curtea Constituțională a conchis că: „aplicativ la prezenta cauză (la sesizările

din octombrie 2010 și iulie 2011), un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul

la pensie ce se află în plată, care deja are o valoare economică și astfel constituie un

drept de proprietate al persoanei”, susținând că drepturile diminuate prin normele

Legii nr. 56 din 09.06.2011 ca drepturi potențiale sau aleatorii se referă la viitorii

procurori (după 09.06.2011) cu drept de pensionare. În ceea ce privește situația

procurorilor pensionați până la 01.01.2004, Curtea Constituțională în pct. 80 din

hotărârea nr. 27 din 20.12.2011 privind controlul Constituționalității unor legi de

modificare a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele

categorii de salariați, își menține ferm concluziile expuse în Hotărârea nr. 9 din

20.03.2004 privind declararea parțial neconstituțională a Legii nr. 358 din

31.07.2003, apreciind ca inadecvată o paralelă între Legea nr. 358 din 31.07.2003,

parțial declarată neconstituțională prin hotărârea Curții nr. 9 din 30.03.2004, și

7

legile contestate în prezenta cauză. Legea nr. 358 din 31.07.2003, prin dispozițiile

sale, anula și pensiile aflate în plată ale unor categorii speciale de angajați, vizate și

în sesizările care fac obiectul prezentei cauze. Astfel, în sensul constatărilor de la

pct. 79 supra, Legea nr. 358 din 31.07.2003 aducea atingere unor drepturi de

proprietate dobândite - pensiilor aflate în plată.

Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, rezultă că, un drept social poate

fi obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 și respectiv, art. 1 din

protocolul nr. 1 la Convenția Europeană numai în cazul când dreptul social

respectiv este dobândit și are o valoare economică.

Conform art. 28 alin. (l) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire

la Curtea Constituțională, actele Curții Constituționale sunt acte oficiale și

executorii, pe întreg teritoriul țării, pentru toate autoritățile publice și pentru toate

persoanele juridice și fizice.

Totodată, art. 54 alin. (1) din Constituția RM prevede că, în Republica Moldova

nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile, libertățile

fundamentale ale omului și cetățeanului.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ține să menționeze că, dreptul social, cu privire la beneficierea de pensie

pentru vechime în muncă, inclusiv și recalcularea acesteia,a fost dobândit de către

Mânzat Gheorghe, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului superior al

secției anchete a mun. Chișinău, ținând cont de majorarea salariului procurorului,

începând cu data de 05.04.2013 în baza Legii nr. 37 din 07 martie 2013 reieșind din

salariul lunar achitat procurorului în exercițiu în funcția deținută la data ieșirii la

pensie, iar de la data de 01.08.2016 în baza Legii nr. 3 din 25.02.2016 și Legii nr.

152 din 01.07.2016 reieșind din salariul procurorului superior al secției anchete a

mun. Chișinău.

Pe cale de consecință, instanțele judecătorești temeinic și legal au obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia pentru vechime în muncă și să

achite pensia pentru vechime în muncă lui Gheorghe Mânzat, reieșind din salariul

mediu lunar achitat procurorului superior al secției anchete a mun. Chișinău, cu

recalcularea acesteia începând cu data 05.04.2013, ulterior continuând cu data

01.08.2016, ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu

pe perioada de pensionare și de funcția deținută la data ieșirii la pensie; s-a dispus

recalcularea pensiei de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost și va fi

efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, instanțele judecătorești greșit au anulat ca fiind ilegal în fond

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1235/18 din 22.06.2018.

Or, răspunsul unei autorități publice cuprinde punctul de vedere cu privire la

interpretarea unei legi sau a unui act administrativ, precum și atestă date existente în

evidența unei autorități publice și nu poate fi considerat drept un act administrativ

producător de efecte juridice, iar dacă autoritatea publică, printr-o adresă, refuză

emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte, precum și în cazul în care

8

cererea nu este examinată în termenul legal, persoana poate contesta inacțiunile

autorității publice, care sunt asimilate actului administrativ.

În acest sens, instanța de recurs ține să menționeze că, adresa Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. M-1235/18 din 22.06.2018 constituie o decizie a acesteia

privind refuzul în recalcularea pensiei intimatului și, în consecință, urmează a fi

recunoscută ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V M-

1235/18 din 22.06.2018 privind refuzul în recalcularea pensiei lui Gheorghe

Mânzat.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea anulării ca fiind ilegal

în fond răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1235/18 din

22.06.2018 ca fiind neîntemeiat și de a emite în această parte o nouă hotărâre, prin

care decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1235/18 din 22.06.2018

privind refuzul în recalcularea pensiei lui Gheorghe Mânzat de recunoscut ca fiind

ilegală, iar în rest de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mânzat

Gheorghe împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea ilegală a deciziei și obligarea recalculării și achitării pensiei în partea

anulării răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1235/18 din

22.06.2018 privind refuzul în recalcularea pensiei lui Gheorghe Mînzat ca fiind

neîntemeiat și se emite în această parte o nouă hotărâre, prin care:

Se recunoaște ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

M-1235/18 din 22 iunie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei lui Gheorghe

Mânzat.

În rest decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

26 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

9