2ra-1218/19 — Partajarea averii succesorale, rezervă succesorală, declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra–1218/19

Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul central), (jud. V. Cotorobai)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Chieaev Leonid reprezentat

de avocatul Tonu Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Goloțucov

Vera împotriva lui Leonid Chieaev, Nina Chieaeva, Sandu Sergiu, Sandu Irina,

notarul public Veronica Macar și IP Agenția Servicii Publice cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii rezervatare asupra a 1/6 cotă-parte din

masa succesorală rămasă după decesul mamei Annei Chieaeva, recunoașterea în

calitate de succesor rezervatar, anularea certificatelor de moștenitor testamentar nr.

1127 din 19 februarie 2015, eliberat lui Leonid Chieaev și nr. 1136 din 19

februarie 2015, eliberat Ninei Chieaeva, declararea nulă a contractelor de vânzare-

cumpărare nr. 848, 845, 854 din 02 februarie 2017, determinarea cotelor părți din

masa succesorală, și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Leonid Chieaev și Nina Chieaeva și menținută

hotărârea din 30 martie 2018 a Judecătoriei Hâncești (sediul central),

con st ată:

La 01 aprilie 2015, Goloțucov Vera a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Leonid Chieaev și Ninei Chieaev cu privire la partajarea bunurilor

succesorale.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că prin testamentul din 24 februarie

2009, Chieaeva Anna i-a testat acesteia terenul agricol amplasat în satul Bozieni

raionul Hâncești, iar restul bunurilor aflate în proprietatea testatorului le-a lăsat ca

moștenire copiilor ei - Goloțucov Vera, Chieaeva Nina și Chieaev Leonid.

1

La 09 aprilie 2013, Chieaeva Nina și Chieaev Leonid au depus cerere către

Biroul Notarial prin care a fost pornită procedura succesorală la patrimoniul

succesoral, rămas după decesul Annei Chieaeva, decedată la 07 martie 2013.

Reclamanta a menționat că din motiv că pârâții prin mijloace ilicite creează

impedimente de utilizare și administrare a fostului domiciliu a defunctei, fără a

dispune de un drept prestabilit de lege, consideră necesar partajarea bunurilor

succesorale până la închiderea procedurii succesorale.

Inițial a solicitat partajarea bunurilor succesorale a defunctei Chieaeva Anna

și anume: terenul agricol cu numărul cadastral XXXX amplasat în satul Bozieni

raionul Hâncești cu atribuirea ultimei a 1.0 cotă parte; din imobilele cu numărul

cadastral XXXX, XXXX, XXXX, XXXX, XXXX și XXXX amplasate în satul

Bozieni raionul Hâncești a-i fi atribuit 1/3 din cota-parte

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta și-a modificat cuantumul

pretențiilor, solicitând constatarea acceptării succesiunii rezervatare rămase după

decesul mamei sale în proporție de 1/6 cotă-parte din masa succesorală, anularea

certificatelor de moștenitori testamentari pe numele lui Chiaev Leonid și Chieaev

Nina, eliberate de notarul public Macar Veronica, atribuirea reclamantei a 1/6 cotă-

parte din masa succesorală rămasă după decesul mamei sale și radierea din

Registrul bunurilor imobile a înregistrării privind dreptul de proprietate a pârâților

introdus în baza certificatelor de moștenitori legali sus-numiți.

Totodată, a solicitat atragerea în proces în calitate de pârâți pe Sandu Sergiu și

Sandu Irina, motivând că aceștia au procurat de la Chiaev Leonid și Chieaev Nina

bunurile imobile în litigiu.

În cererea de modificare a cuantumului pretențiilor reclamanta a solicitat

instanței, suplimentar la cerințele inițiale, declararea nulității contractelor de

vânzare-cumpărare a imobilelor, obiect al litigiului, înstrăinate de pârâții Chieaev

Leonid și Chieaev Nina persoanelor anterior indicate.

A mai indicat, că este invalid de gradul 3 pe viață și de aceea urmează a fi

recunoscută ca succesor rezervatar, cu constatarea faptului acceptării succesiunii și

acordarea cote-părți corespunzătoare.

Prin hotărârea din 30 martie 2018 a Judecătoriei Hâncești (sediul central) a

fost admisă parțial acțiunea înaintată de către Goloțucov Vera.

A fost recunoscută Goloțucov Vera în calitate de moștenitor rezervatar asupra

masei succesorale rămase după decesul mamei sale, Chieaeva Anna.

A fost constatat faptul acceptării succesiunii rezervatare de către Goloțucov

Vera, a masei succesorale rămase după decesul mamei sale Chieaeva Anna.

Au fost anulate certificatele de moștenitori testamentari eliberate de notarul

public Macar Veronica pe numele lui Chieaev Leonid și Chieaeva Nina, asupra

masei succesorale rămase după decesul Annei Chieaeva în temeiul testamentului

nr. 10207 din 30 septembrie 2009.

Au fost anulate contractele de vânzare-cumpărare nr. 848, 845 și 854, toate

2

din 02 februarie 2017, încheiate între Chieaeva Nina și Chieaev Leonid, în calitate

de vânzători cu Sandu Sergiu și Sandu Irina, în calitate de cumpărători, având ca

obiect bunurile imobile amplasate în satul Bozieni raionul Hâncești.

A fost atribuit Verei Goloțucova - 1/6, iar lui Chieaev Leonid împreună cu

Chieaev Nina - 5/6 cotă-parte din masa succesorală rămasă după decesul Annei

Chieaeva.

A fost obligat notarul public Macar Veronica în termen de 10 zile

calendaristice, calculate din data definitivării hotărârii, să elibereze pe numele

reclamantei Goloțucov Vera, certificat de moștenitor legal rezervatar asupra 1/6

cotă-parte din averea succesorală rămasă după decesul mamei sale Chieaeva Anna.

A fost respinsă acțiunea Verei Goloțucov formulată împotriva IP Agenția

Servicii Publice ca fiind nefondată.

A fost respinsă pretenția Verei Goloțucov cu privire la compensarea

cheltuitelor de judecată.

A fost respinsă pretenția Verei Goloțucov privind partajarea bunurilor

succesorale rămase după decesul Annei Chieaeva, cu atribuirea reclamantei a 1/3

cotă-parte din bunuri.

A fost încasat în mod solidar din contul pârâților Chieaev Leonid, Chieaev

Nina, Sandu Sergiu și Sandu Irina taxa de stat, de plata căreia a fost scutită

reclamanta Goloțucov Vera la depunerea acțiunii.

Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Leonid Chieaev și Nina Chieaeva și menținută hotărârea din 30

martie 2018 a Judecătoriei Hâncești (sediul central).

Pentru a emite soluția în cauză, instanțele ierarhic inferioare au reținut că,

Goloțucov Vera este încadrată fără termen în gradul III de invaliditate, și ținând

cont de faptul că aceasta, prin testamentul nr. 10207 din 30 septembrie 2009,

perfectat de defuncta Chieaeva Anna, nu a fost inclusă în lista moștenitorilor

testamentari, în virtutea art. 1505 al Codului civil (în redacția în vigoare la data

nașterii raportului juridic), are calitatea de succesor rezervatar și dreptul de a

moșteni cel puțin ½ cotă-parte din cota care s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de

succesiune legală. Din acest considerent a fost respinsă pretenția privind partajarea

și atribuirea ei a 1/3 cotă-parte din averea succesorală.

Totodată, probatoriul prezentat de părți și administrat de instanțele de

judecată atestă că, de fructul bunului rămas după decesul Annei Chieaev – cota de

echivalent de teren, în anul 2013, a beneficiat Goloțucov Vera, care a ridicat plata

pentru arendă, sub formă de 300 kg de grâu. La fel, este cert că la masa succesorală

au aspirat toți copii defunctei și, până la adresarea la notar și deschiderea dosarului

succesoral, toți trei au acceptat succesiunea prin intrarea în posesie.

Instanțele au respins argumentele pârâților referitoare la tardivitatea acțiunii,

ori acțiunea nu este una prescrisă, Goloțucov Vera, imediat după decesul mamei,

dată care a și fost punctul de plecare pentru calcularea termenului de acceptare a

3

succesiunii, a accepta-o, atât prin intrarea în posesie, cât și prin adresarea la notar

cu declarația corespunzătoare.

În acest context, notarul în mod eronat, la 19 februarie 2015, a eliberat

certificatul de moștenitor testamentar nr. 1136, doar lui Chieaev Leonid și Chieaev

Nina, cu excluderea fără temei și contrar prevederilor legii, din cercul de succesori

și, ulterior, de moștenitori, a Verei Goloțucov, considerent din care a fost declarată

nulitatea certificatelor de moștenitori testamentari eliberate de notarul public

Veronica Macar pe numele lui Chieaev Leonid și Chieaev Nina.

În ceea ce ține de pretenția cu privire la nulitatea contractelor de vânzare-

cumpărare întocmite între pârâți, instanțele au relevat în hotărârile contestate că,

Chieaev Leonid și Chieaev Nina, au manifestat un comportament de rea credință,

înstrăinând bunurile imobile în condițiile în care cunoșteau cu certitudine despre

existența litigiului pe rolul instanței, prin care s-a solicitat declararea nulă a

certificatelor de moștenitor testamentar.

Deci, sunt întemeiate revendicările reclamantei de constatarea faptului

acceptării succesiunii și anularea certificatelor de moștenitori testamentari, a

contractelor de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile ce au constituit patrimoniul

succesoral, or Goloțucov Vera dispune de dreptul de succesiune și moștenire

asupra 1/6 cotă-parte din masa succesorală rămasă după decesul mamei sale,

deoarece, în cazul unei succesiuni legale i-ar fi revenit 1/3 cotă-parte din această

avere.

Totuși, instanțele au respins capătul de cerere înaintat împotriva Agenției

Servicii Publice, or aceasta și-a exercitat atribuțiile în corespundere cu prevederile

legale, corect înregistrând dreptul de proprietate a lui Chieaev Leonid și Chieaev

Nina în baza certificatelor de moștenitori testamentari eliberate de notar și

contractelor de vânzare cumpărare, la acel moment nefiind înregistrate careva

interdicții, grevări sau notări.

La 22 aprilie 2019 (prin oficiul poștal), Chieaev Leonid reprezentat de

avocatul Tonu Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

apreciat în mod arbitrar probele, considerând un fapt dovedit numai prin copia de

pe un document.

La 03 iunie 2019 (prin oficiul poștal), Goloțucov Vera a depus o referință la

recursul declarat de către Chieaev Leonid reprezentat de avocatul Tonu Alexandru,

solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Chieaev Leonid reprezentat de avocatul Tonu Alexandru, neîntemeiat și

4

care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Chieaev Leonid reprezentat de avocatul

Tonu Alexandru, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

5

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Chieaev Leonid reprezentat de

avocatul Tonu Alexandru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Chieaev Leonid

reprezentat de avocatul Tonu Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

6