3ra-658/19 — contestarea actului administrativ si obligarea recalculării pensiei

Dosarul nr. 3ra-658/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. M. Murguleț) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, G. Dașchevici) DECIZIE 19 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Vieru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, împotriva deciziei din 12 februarie 2019, prin care a fost respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 02 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, constată: La data de 10 octombrie 2018 Tatiana Vieru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, începând cu luna iunie 1982, activează în funcția de judecător. A menționat că, la data de 26 iunie 2003, prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 260-XV, a fost numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. A susținut că, la data de 08 noiembrie 2004 i-a fost stabilită pensia pentru limita de vîrstă în mărime de 2890,34 lei, în proporție de 80% din salariul de funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție. Ulterior, la data de 01 decembrie 2007 mărimea pensiei a constituit 5200 de lei. A afirmat că, având în vedere faptul că, prin Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor a fost majorat salariul judecărilor, pensia a fost recalculată în baza noilor prevederi legale și a constituit 13520 de lei.

1 A relevat că, prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 309 din 23 decembrie 2016, începând cu data de 06 ianuarie 2017, a fost numită în funcția de Vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. A invocat că, la data de 30 iulie 2018 a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău o cerere cu privire la recalcularea pensiei, începând cu data de 01 ianuarie 2017, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. A declarat că, prin răspunsul nr. 4040 din 02 august 2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, mun.

Chișinău a respins cererea sa, invocând că, asigurarea cu pensie a unui judecător este reglementată de art. 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, modificată prin Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014. Astfel, conform art. 3 din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014, pensia pentru vechime în muncă stabilită în condițiile alin. (1) se calculează și se plătește doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă. Prin urmare, pensiile calculate în mărimea stabilită până la intrarea în vigoare a Legii nr. 60/2014, beneficiarii cărora activează în continuare în funcție de judecător, nu se vor recalcula în temeiul Legii nr.544/1995.

A notat că, la data de 09 august 2018 a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă cu privire la recalcularea pensiei începând cu data de 06 ianuarie 2017, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, iar la data de 04 octombrie 2018 a primit răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1176/18 din 17 septembrie 2018, prin care a fost informată despre faptul că, pensia de judecător nu poate fi recalculată, deoarece judecătorul Tatiana Vieru beneficiază de pensie pentru vechime în muncă și activează în continuare în funcția de judecător.

Totodată, pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014, achitate judecătorilor care activează, nu se recalculează în baza art. 32 alin. (1) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. A menționat că, Casa Națională de Asigurări Sociale a mai informat-o despre faptul că, conform alin. (3) din art. VIII din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, reexaminarea pensiilor pensionarilor care au activat cel puțin 2 ani după pensionare se aplică doar în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 01 ianuarie 2017. Ulterior, prin Legea nr. 165 din 26 iulie 2018, alin. (3) din articolul enunțat a fost abrogat. A susținut că, din scrisoarea enunțată rezultă că, organul de asigurare socială nu a răspuns nici la un argument invocat în cererea prealabilă din 09 august 2018, ignorând în mod vădit circumstanțele de drept aduse în favoarea admiterii solicitării formulate.

A afirmat că, nu este de acord cu poziția Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău și a Casei Naționale de Asigurări Sociale. 2 A declarat că, argumentul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun.Chișinău și al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la faptul că, asigurarea cu pensie a unui judecător este reglementată de art. 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995, modificată prin Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014, nu are suport juridic. Or, până la ajustarea articolelor cu Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 27 iulie 2017 se aplică doar art. 32, 321și 322 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, în redacția Legii nr. 60/2014, fără restricțiile acesteia.

A relatat că, art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014, la care Casa Națională de Asigurări Sociale a făcut trimitere, are un caracter tranzitoriu în domeniul pensiei, valabil doar pentru perioada în care a fost adoptată. Circumstanța respectivă se demonstrează nemijlocit prin schimbarea politicii statutului în acest domeniu, materializată prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, după caz, Legea nr. 165 din 26 iulie 2018. În acest sens, legislatorul a introdus noțiunea de pensie specială și a prevăzut posibilitatea reexaminării pensiei persoanelor, care continuă să activeze. A considerat că, ignorarea jurisprudenței în acest sens ar conduce inevitabil la încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

A solicitat anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V- 1776/18 din 17 septembrie 2018 și obligarea acesteia de a-i recalcula pensia, începând cu data de 06 ianuarie 2017, atunci cînd a intrat în vigoare Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani acțiunea depusă de către Tatiana Vieru a fost admisă, a fost anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei Tatianei Vieru, ca fiind neîntemeiat și a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia Tatianei Vieru pentru vechimea în muncă, începând cu data de 06 ianuarie 2017, conform Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016, în cuantum de 80% din salariul mediu lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție în funcție, în termen de 30 zile din momentul devenirii irevocabile a prezentei hotărâri. Prin decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 28 martie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestora, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel a interpretat eronat legea. A menționat că, conform art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorii, care au atins vîrsta de 50 de ani, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă, cu condiția că, au realizat o vechime în 3 muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 06 luni în funcție de judecător.

A susținut că, în rezultatul verificării documentelor din dosarul de pensionare s-a constatat că, intimata, începând cu data de 08 noiembrie 2004, beneficiază de pensie pentru vechime în muncă, ca judecător, calculată în proporție de 80% din salariul funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție în mărime de 2890,34 de lei lunar. A afirmat că, odată cu majorarea salariului judecătorului în exercițiu în baza Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, de la data de 01 decembrie 2005 și de la data de 01 decembrie 2007 pensia a fost recalculată și constituie după ultima recalculare 5200 de lei lunar.

A afirmat că, în legătură cu majorarea salariilor judecătorilor efectuată prin Legea nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 355- XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, pensia a fost recalculată de la data de 01 ianuarie 2013 în mărime de 6880 de lei lunar, iar conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 cu privire la salarizarea judecătorilor, cuantumul pensiei a fost recalculat de la data de 01 ianuarie 2014 și a constituit 13520 de lei lunar.

A relatat că, conform art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, judecătorii, care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția în funcția de judecător, vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi, adică 16 mai 2014. A invocat că, având în vedere faptul că, conform listei judecătorilor, care beneficiază de pensie pentru vechime în muncă și continuă să activeze în funcția de judecător, prezentată de către Consiliul Superior al Magistraturii, intimata continuă să activeze în funcție de judecător și, prin urmare, nu este temei de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă ca judecător din salariul Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. 4 Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea anulării răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei Tatianei Vieru și de a emite în această parte o nouă hotărâre, iar în rest de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe din următoarele considerente. Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, începând cu luna iunie 1982, Tatiana Vieru activează în funcția de judecător.

La data de 26 iunie 2003, prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 260-XV, Tatiana Vieru a fost numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, s-a constatat că, la data de 08 noiembrie 2004 Tatianei Vieru i- a fost stabilită pensia pentru limita de vîrstă în mărime de 2890,34 de lei, în proporție de 80% din salariul funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar la data de 01 decembrie 2007 mărimea pensiei a constituit 5200 de lei. Ulterior, având în vedere faptul că, prin Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor a fost majorat salariul judecărilor, pensia Tatianei Vieru a fost recalculată în baza noilor prevederi legale și a constituit 13520 de lei.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 309 din 23 decembrie 2016, începând cu data de 06 ianuarie 2017, Tatiana Vieru a fost numită în funcția de Vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. La data de 09 august 2018 Tatiana Vieru a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă cu privire la recalcularea pensiei începând cu data de 06 ianuarie 2017, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Prin adresa nr. V-1176/18 din 17 septembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat recalcularea pensiei Tatianei Vieru, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, deoarece conform art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, judecătorii care beneficiază de 5 plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Totodată, pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014 judecătorilor care activează în continuare în funcție de judecător nu se recalculează în temeiul art.32 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

De asemenea, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că, conform alin.(3) din art. VIII din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, reexaminarea pensiilor pensionarilor care au activat cel puțin 2 ani după pensionare se aplică doar în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 01 ianuarie 2017. Ulterior, prin Legea nr. 165 din 26 iulie 2018, alin. (3) din articolul enunțat a fost abrogat.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Tatiana Vieru a solicitat anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1776/18 din 17 septembrie 2018 și obligarea acesteia de a-i recalcula pensia, începând cu data de 06 ianuarie 2017, atunci cînd a intrat în vigoare Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, anulând răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei Tatianei Vieru ca fiind neîntemeiat și obligând Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia Tatianei Vieru pentru vechimea în muncă, începând cu data de 06 ianuarie 2017, conform Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016, în cuantum de 80% din salariul mediu lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție în funcție, în termen de 30 zile din momentul devenirii irevocabile a prezentei hotărâri. Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, la data de 04 aprilie 2014 a fost adoptată Legea nr. 60 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (în vigoare de la 16 mai 2014), prin care a fost modificată și completată Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Urmare a modificărilor operate, art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului are următorul conținut: „(1) Judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu. 6 (2) Prevederile alin. (1) se aplică și judecătorilor care au activat în instanțele internaționale, luându-se în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curții Supreme de Justiție.

(3) Pensia pentru vechime în muncă stabilită în condițiile alin. (1) se calculează și se plătește doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. (4) În cazul în care judecătorii demisionați sunt numiți iarăși în funcția de judecător, plata pensiei se suspendă”. Totodată, art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 stabilește că, judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Deci, în rezultatul modificărilor, judecătorii, care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător, nu mai beneficiază de dreptul la recalcularea pensiei, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

La caz, se reține că, în Hotărârea nr. 9 din 30 martie 2004 pentru controlul constituționalității unor prevederi ale art. I pct. 22 și art. II-V din Legea nr. 358-XV din 31 iulie 2003 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative”, Curtea Constituțională a menționat că, dreptul subiectiv, constituit în baza unei legi anterioare, nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare. Legea nouă nu este susceptibilă aplicării unor fapte din trecut, cazurile contrare intrând în contradicție cu art. 22 din Constituție. Conform regulii generale, legea nouă poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, îl poate suprima sau îl poate înlocui cu un alt drept, însă legea nouă nu poate desființa modalitatea prin care legea anterioară a instituit dreptul respectiv și efectele lui.

La fel, Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 27 ianuarie 2000 prevede că, la adoptarea unor legi noi și a altor acte juridice este inadmisibil de a diminua protecția juridică a statutului judecătorului, consfințit în Legea cu privire la statutul judecătorului. Curtea Constituțională s-a pronunțat univoc asupra faptului că, cuantumul pensiei, stabilit printr-o lege anterioară, nu poate fi micșorat, iar plata pensiei fixate nu poate fi suspendată printr-un act normativ adoptat ulterior. Conform art. 28 alin. (l) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională, actele Curții Constituționale sunt acte oficiale și executorii, pe întreg teritoriul țării, pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice Totodată, art. 54 alin. (1) din Constituția RM prevede că, în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile, libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, dreptul social, cu privire la beneficierea de pensie pentru vechime în muncă, inclusiv și recalcularea acesteia, a fost dobândit de către Tatiana Vieru anterior modificărilor din 04 aprilie 2014 (în vigoare din 16 mai 2014) 7 operate la art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Dreptul constituit în baza unor legi anterioare nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare. Legea nouă nu poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, nu poate desființa modalitatea, prin care legea anterioară a instituit dreptul respectiv și efectele lui.

În aceste condiții, instanța de recurs conchide că, instanțele judecătorești corect au concluzionat că, în privința Tatianei Vieru urmează a fi aplicate în continuare dispozițiile art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului în redacția de până la 16 mai 2014, dispoziții care au instituit dreptul la recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului judecătorului în exercițiu și au efect ultraactiv. Or, o eventuală respingere a pretențiilor ar încălca dreptul intimatei de a avea un „bun”, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și la o „așteptare legitimă” că plățile legate de pensia pentru vechimea în muncă îi vor fi plătite.

Pe cale de consecință, instanțele judecătorești temeinic și legal au obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia Tatianei Vieru pentru vechimea în muncă, începând cu data de 06 ianuarie 2017, conform Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016, în cuantum de 80% din salariul mediu lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție în funcție, în termen de 30 zile din momentul devenirii irevocabile a prezentei hotărâri. Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești greșit au anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei Tatianei Vieru.

Or, răspunsul unei autorități publice cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ, precum și atestă date existente în evidența unei autorități publice și nu poate fi considerat drept un act administrativ producător de efecte juridice, iar dacă autoritatea publică, printr-o adresă, refuză emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte, precum și în cazul în care cererea nu este examinată în termenul legal, persoana poate contesta inacțiunile autorității publice, care sunt asimilate actului administrativ.

În acest sens, instanța de recurs ține să menționeze că, adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1776/18 din 19 septembrie 2018 constituie o decizie a acesteia privind refuzul în recalcularea pensiei intimatei și, în consecință, urmează a fi recunoscută ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V- 1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei Tatianei Vieru.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea anulării răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în 8 recalcularea pensiei Tatianei Vieru ca fiind neîntemeiat și de a emite în această parte o nouă hotărâre, prin care decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V- 1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei Tatianei Vieru de recunoscut ca fiind ilegală, iar în rest de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se casează decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Vieru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei în partea anulării răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei Tatianei Vieru ca fiind neîntemeiat și se emite în această parte o nouă hotărâre, prin care: Se recunoaște ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.V-1776/18 din 19 septembrie 2018 privind refuzul în recalcularea pensiei Tatianei Vieru.

În rest decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas Nicolae Craiu Nina Vascan 9