2ra-1127/19 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1127/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni sediul central (jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Organizația de Microfinanțare „Credite Pentru Toți” Societate cu Răspundere

Limitată, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Organizației de

Microfinanțare „Credite Pentru Toți” Societate cu Răspundere Limitată,

reprezentată de avocatul Natalia Covaliov împotriva Olgăi Boian (Hemei) cu

privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Organizația de Microfinanțare „Credite Pentru

Toți” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov

și menținută hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Strășeni sediul central, prin

care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 11 iunie 2018, OM „Credite Pentru Toți” SRL, reprezentată de avocatul

Natalia Covaliov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Boian

(Hemei) cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 4 februarie 2017, între OM „Credite

Pentru Toți” SRL în calitate de împrumutător și Olga Boian (Hemei) în calitate de

împrumutat a fost încheiat contractul de împrumut nr. 15012.

A remarcat că pentru nerespectarea termenului de rambursare a

împrumutului, debitorul și-a asumat angajamentul să plătească și o penalitate

contractuală, care se raportează duratei de întârziere.

La 4 februarie 2017, OM „Credite Pentru Toți” SRL și-a onorat obligațiunea

sa, transferând debitorului împrumutul acordat, însă pârâta până în prezent nu și-a

1

onorat corespunzător obligațiunile contractuale pe care urma să le execute conform

contractului menționat.

A accentuat că în adresa Olgăi Boian (Hemei) a fost expediată reclamația,

prin care ultima a fost informat despre nerespectarea clauzelor contractuale și

obligațiunea acesteia a returnării împrumutului, a dobânzii contractuale și a

penalităților calculate conform contractului.

Reieșind din faptul că pârâta nu și-a onorat obligația de plată conform

contractului de împrumut, la data înaintării cererii de chemare în judecată datoria

acesteia constituie suma de 12227 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 525 alin. (1), 624 alin. (1),

(3), 867 alin. (1), 872 alin. (2), 1030 alin. (1) Cod civil, 96 alin. (1), (11), 206

alin. (1), (5), 1821, 1825 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Olga Boian (Hemei) în

beneficiul OM „Credite Pentru Toți” SRL a sumei de 12227 de lei compusă din

datoria de bază – 9960 de lei, penalitatea și dobânda de întârziere contractuală –

2267 de lei, precum și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 1000 de lei și

a taxei de stat în sumă de 366,81 de lei.

Prin hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Strășeni sediul Central, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată din contul Olgăi Boian (Hemei) în beneficiul OM „Credite

Pentru Toți” SRL datoria contractuală în sumă totală de 12227 de lei și cheltuielile

suportate în legătură cu plata taxei de stat în mărime de 366,81 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de OM „Credite Pentru Toți” SRL, reprezentată de avocatul Natalia

Covaliov și menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția primei instanțe privind

respingerea pretenției de încasare a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă

de 1000 de lei, deoarece acestea nu au fost suportate de către OM „Credite Pentru

Toți” SRL, astfel, nefiind respectate condițiile prevăzute la art. 94 și 96 alin. (1),

(11) CPC.

Totodată, instanța de apel a reținut că prima instanță nu avea temei legal și

pentru încasarea cheltuielilor de asistență juridică în beneficiul SRL „Incaso”, care

de fapt a achitat serviciile de asistență juridică în cadrul judecării cauzei, aceasta

neavând calitatea procesuală în cadrul judecării cauzei.

La 18 aprilie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, OM „Credite Pentru

Toți” SRL, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov a declarat recurs împotriva

deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

încasarea de la intimată în beneficiul OM „Credite Pentru Toți” SRL a sumei de

1000 de lei drept cheltuieli de asistență juridică și a taxei de stat în sumă de 203 de

lei.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a menținut hotărârea

primei instanțe, prin care au fost respinse integral cerințele privind încasarea

2

cheltuielilor de judecată, ca fiind achitate de SRL „Incaso” și nu de OM „Credite

Pentru Toți” SRL.

La depunerea cererii de chemare în judecată, a fost anexat bonul de plată în

original care atestă faptul că serviciile juridice în sumă de 1000 de lei au fost

achitate în contul CA „Natalia Covaliov” de către OM „Credite Pentru Toți” SRL.

Totodată, pentru depunerea dosarului în instanța de judecată, OM „Credite

Pentru Toți” SRL a achitat taxa de stat în mărime de 270 de lei, care la fel a fost

respinsă integral.

A remarcat că în conformitate cu procura din 2 martie 2016 eliberată în baza

contractului de prestare serviciu de recuperare a creanțelor nr. 02/11-2010 din

1 iulie 2015, OM „Credite Pentru Toți” SRL a împuternicit SRL „Incaso” să o

reprezinte în raport cu instanțele de judecată de toate nivelurile, va desemna

avocați și va semna oriunde va fi necesar, semnătura SRL „Incaso” fiind opozabilă

OM „Credite Pentru Toți” SRL.

Având în vedere prevederile contractului nr. 02/11-2010 din 1 iulie 2015 și

principiul libertății contractuale și a contractului de mandat, SRL „Incaso” a fost

împuternicită să achite taxa de stat și serviciile juridice din cont propriu pentru

înaintarea dosarului în instanța de judecată.

A obiectat că taxa de stat și serviciile juridice achitate de SRL „Incaso”

urmează a fi considerate drept cheltuieli de judecată percepute de la persoanele în

ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile.

Astfel, avocatul Natalia Covaliov, potrivit contractului de asistență juridică

încheiat cu SRL „Incaso”, a fost împuternicită să reprezinte interesele OM „Credite

Pentru Toți” SRL, inclusiv având dreptul de a semna și de a depune dosarul în

judecată, fapt confirmat prin împuternicirile acordate pe verso-ul mandatului de

avocat.

Această acțiune de delegare a împuternicirilor SRL „Incaso”, în calitate de

mandatar, a efectuat-o, deoarece dispune de dreptul de a semna împuternicirile

avocatului în baza procurii eliberate de OM „Credite Pentru Toți” SRL în calitate

de mandant/beneficiar.

De asemenea, delegarea împuternicirilor de către SRL „Incaso” a fost

efectuată în conformitate cu prevederile art. 1478 alin. (2) Cod civil, prin urmare,

prin procura menționată semnată de administratorul OM „Credite Pentru Toți”

SRL orice act juridic/tranzacție pot fi semnate și de administratorul SRL „Incaso”

Veaceslav Mîrza.

A accentuat că lucrul avocatului nu constă doar în prezența fizică în fața

instanței, dar activitatea lui pe o cauză este mult mai complexă și cuprinde mult

mai multe activități atât în faza de pregătire a acțiunii spre înaintare în judecată, cât

și urmărirea mersului procesului și, după caz, realizarea căilor de atac sau

depunerea titlului spre executare.

Deci, taxa achitată pentru serviciile juridice, pe această cauză, corespunde

cerințelor legislației în vigoare, deoarece este reală, necesară și rezonabilă.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 18 aprilie 2019 împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de OM „Credite Pentru Toți” SRL,

reprezentată de avocatul Natalia Covaliov, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de OM „Credite Pentru

Toți” SRL, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

4

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

OM „Credite Pentru Toți” SRL, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov

urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Organizația de

Microfinanțare „Credite Pentru Toți” Societate cu Răspundere Limitată,

reprezentată de avocatul Natalia Covaliov împotriva deciziei din 19 februarie 2019

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5