2ra-1064/19 — rectificarea inscrierii in carnetul de munca

Dosarul nr.2ra-1064/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Buhnaci, L. Prutean, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Boris Cracan, reprezentat de

avocatul Aurelia Mîrzîncu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Cracan

împotriva Societății pe Acțiuni „Floare-Carpet” privind rectificarea înscrierii din

carnetul de muncă,

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 ianuarie 2018, Boris Cracan a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Floare-Carpet”, ulterior concretizată la 22 mai 2018 privind

rectificarea și modificarea înscrisului din carnetul de muncă, fișa personală,

contractul individual de muncă din funcția „electro-gazo-sudor” în funcția „electro-

sudor cu sudare manuală” corespunzător codului profesiei 13023 din Clasificatorul

ocupațiilor din Republica Moldova”; eliberarea certificatului în care să fie indicat

că a activat la întreprindere în calitate de electro-sudor cu sudare manuală

corespunzător codului fiscal 13023 din Clasificatorul ocupațiilor din Republica

Moldova, cu indicarea domeniului de activitate.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 15 decembrie 1983 a fost angajat la SA

„Floare-Carpet”, în calitate de gazo-electro-sudor la sudare manuală, cu codul

conform clasificatorului de ocupații 17950 - gazo-sudor și sudor cu arc electric cu

codul profesiei 13023, care este și profesia de bază conform atestatului nr. 416 din

06.07.1972 - sudor electric.

A indicat că, la momentul angajării, nu dispunea de certificatul de sudor cu

gaze cu codul 17950, și nu cunoaște motivul angajării sale concomitent pe două

profesii, nefiind legitimat ca gazo-sudor cu codul 17950.

A menționat că probele care determină ocupația și profesia sa sunt materialele

de lucru, cablu pentru sudare, utilajul tehnic, Гост12.1.005-882, Держатель для

1

сварки, astfel că pe tot parcursul activității sale a prestat lucrări ce ține de sudură

cu arc electric la sudare manuală, cu codul 13023, ca profesie de bază.

A susținut că, la 16 decembrie 1991, a fost autorizat ca specialist în domeniul

prelucrării metalelor cu flacăra, cu profesia Резка металлакислородом, газом

пропан-бутан N 02617. În ce privește profesia de electro-gazo-sudor cu codul

12901, pe care administrația SA „Floare-Carpet” dorește să i-o implementeze,

susține că aceasta nu există, deoarece ordine de transfer din profesia de bază în

profesia a doua - Гост 12.03036-84 Газопламенная обработка металлов nu

există.

A afirmat că înscrierile din carnetul său de muncă sunt în contradicție cu

înscrierile din fișa personală. SA „Floare-Carpet” nici nu dispune de utilajul

necesar pentru activarea în funcția de electro-gazo-sudor, iar această profesie cu

codul 12901, care i-a fost atribuită, nu există la întreprinderea respectivă.

A indicat că în acte nu este indicat corect codul profesiei conform

Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova, deoarece funcția pe care de

fapt a îndeplinit-o, și anume funcția de electro-sudor cu sudare manuală,

corespunde codului 13023. Astfel, prin indicarea incorectă a codului profesiei

conform Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova după funcția pe care a

îndeplinit-o, adică funcția de electro-sudor la sudare manuală, i-au fost încălcate

drepturile. Or, în urma acestei erori, a fost lipsit de anumite beneficii, precum

adăugiri salariale și alte beneficii pecuniare, care a influențat la calcularea mărimii

pensiei sale.

A susținut că SA „Floare-Carpet” refuză să corecteze eroarea, ignorând toate

solicitările adresate în acest sens.

Prin hotărîrea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Boris Cracan împotriva Societății

pe Acțiuni „Floare-Carpet” privind rectificarea înscrierii din carnetul de muncă, ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Boris Cracan, și s-a menținut hotărîrea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a constatat că soluția oferită de prima

instanță este justă și argumentată, fiind în concordanță cu normele ce guvernează

raportul juridic litigios.

A constatat că în contextul probatoriului administrat, înscrierile din carnetul

de muncă al salariatului Boris Cracan, în ce privește denumirea funcției pe care a

deținut-o, sunt corecte. Or, atât organul de asigurări sociale, cât și Inspecția Muncii

au constatat că Cracan Boris a deținut funcția de electrogazosudor, ce corespunde

codului 12901 din Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova, funcția

respectivă fiind inclusă în statele de personal a SA „Floare-Carpet”. Respectiv,

alegația apelantului-reclamant, precum că funcția de electrogazosudor nu există în

cadrul SA „Floare-Carpet” nu și-a găsit confirmare.

A conchis că apelantul-reclamant nu a reușit să probeze faptul că a activat în

funcția de electrosudor cu sudare manuală, corespunzător codului profesiei 13023

din Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova, sarcina probațiunii nefiind

realizată efectiv. Prin urmare, instanța de fond just a concluzionat despre

netemeinicia acțiunii și a hotărât respingerea acesteia.

2

A stabilit că apelantul nu a prezentat argumente veridice și admisibile în

combaterea soluției adoptate de prima instanță. Or, argumentele apelului se combat

prin constatările faptice descrise mai sus, raportate la prevederile legale incidente

cauzei.

A concluzionat că instanța de fond a elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, a oferit apreciere justă probelor administrate

și a aplicat corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind în

concordanță cu art. 239-240 din Codul de procedură civilă.

La 22 martie 2019 Boris Cracan, reprezentat de avocatul Aurelia Mîrzîncu, a

declarat recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu

pronunțarea unei hotărîri noi prin care să fie admisă cererea de chemare în

judecată.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (4) Cod de

procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat argumentele privind dezacordul cu soluțiile

adoptate de instanțele ierarhic inferioare și a menționat că instanțele de judecată nu

au apreciat arbitrar probele ajungînd la o concluzie eronată, nu au luat în

considerare cele invocate de recurent și nu s-au expus în hotărîre asupra

argumentelor reclamantului, ignorînd și probele prezentate.

A indicat că instanțele de judecată incorect au concluzionat că nu a prezentat

probe suficiente care ar confirma că dînsul a activat în funcția de electro-sudor la

sudare manuală ce corespunde codului 13023 or, au fost prezentate un șir de acte

care au fost ignorate de instanțe.

A susținut că instanțele de judecată nu și-au argumentat hotărîrile privind

respingerea acțiunii, au apreciat arbitrar probele ajungînd la o concluzie eronată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform

scrisorii de însoțire la 06 martie 2019 (f.d. 163).

Astfel, recursul declarat de Boris Cracan, reprezentat de avocatul Aurelia

Mîrzîncu, la 22 martie 2019 a fost depus în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Boris Cracan, reprezentat de

avocatul Aurelia Mîrzîncu, este inadmisibil din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Boris Cracan, reprezentat de

avocatul Aurelia Mîrzîncu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

4

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția

instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a

se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau

Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Boris Cracan, reprezentat de avocatul

Aurelia Mîrzîncu.

În conformitate cu art. 270, 433 lit.a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Boris Cracan, reprezentat de

avocatul Aurelia Mîrzîncu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5