3ra-715/19 — contestarea actului administrativ

3ra-715/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-715/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Întreprinderea Individuală

„Prițcan Gherasim”, reprezentată de avocatul Ludmila Stoianov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea Individuală „Prițcan Gherasim” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu

privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Prițcan Gherasim”, reprezentată

de avocatul Stoianov Ludmila și a fost menținută hotărârea din 25 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă,

c o n s t a t ă:

La data de 05 iunie 2017 ÎI „Prițcan Gherasim” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor

administrative și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 31 octombrie 2016, Curtea de

Apel Cahul a pronunțat hotărârea de admitere a cererii introductive a SRL ,,Rodals”

privind declararea insolvabilității ÎI ,,Prițcan Gherasim”. Nefiind de acord cu soluția

instanței, petiționarul ÎI ,,Prițcan Gherasim” a declarat recurs la Curtea Supremă de

Justiție.

A afirmat că, la 23 decembrie 2016 la cererea lui M. Cerga, prin încheierea Curții

de Apel Cahul, împuternicirile de reprezentare a întreprinderii au fost menținute lui

Prițcan Gherasim, fondatorul întreprinderii.

A susținut că, la 13 decembrie 2016 IFS Hîncești a efectuat un control la ÎI

,,Prițcan Gherasim”. La efectuarea controlului fondatorul și administratorul Prițcan

Gherasim nu a fost informat. Acesta nu a fost citat nici la examinarea actului de control

și adoptarea deciziei nr.753/3 din 29.11.2016 și a celei din 16.02.2017.

1

A comunicat că, în textul actelor contestate se menționează că, administratorul ar fi

refuzat prezentarea actelor contabile pentru control, însă administratorul în exercițiu nu

a fost citat niciodată. Actele contabile au fost ridicate de organele de drept și se aflau la

CNEJ al MJ pentru efectuarea expertizei dispuse în cadrul unui dosar penal.

A notat că, la 18 ianuarie 2017 Curtea Supremă de Justiție a casat hotărârea din 31

octombrie 2016 a Curții de Apel Cahul.

Astfel, a considerat că, actele IFS Hîncești sunt lovite de nulitate absolută. Acestea

au fost emise cu încălcarea procedurii prestabilite - în lipsa

fondatorului/administratorului și nici nu au fost aduse la cunoștință în modul

corespunzător.

A menționat că, la 30 iunie 2017, după ce a luat cunoștință de conținutul actelor

IFS Hîncești, a înaintat cerere prealabilă prin care a solicitat anularea actelor emise în

privința sa. Contestația a fost remisă instanței ierarhic superioare Serviciului Fiscal de

Stat pentru soluționare.

A afirmat reclamantul că, la 01 august 2017, a recepționat răspunsul SFS prin care

i s-a comunicat că cererea prealabilă a fost lăsată fără soluționare pe motivul depășirii

termenului de prescripție pentru înaintarea cererii prealabile și că aceasta a fost semnată

de o persoană neîmputernicită.

A consideră că actele serviciului fiscal sunt ilegale și neîntemeiate din mai multe

considerente. A susținut că a înaintat cererea prealabilă în termen. Acesta a fost calculat

din momentul recepționării la 31 mai 2017 a unei copii de pe deciziile contestate din

dosarul de insolvabilitate.

A subliniat că, la formularea refuzului Serviciul Fiscal de Stat nu a argumentat în

ce mod actele contestate au fost aduse la cunoștința petiționarului și care este dovada

înmânării unei copii de pe actele administrative de sancționare emise în privința lui. La

invocarea tardivității instituția publică era obligată să indice data începerii curgerii

termenului de prescripție și ziua expirării lui. Înaintarea și examinarea cererii prealabile

sunt acțiuni procedurale ale unui proces de contencios administrativ. În procesul

contenciosului administrativ, de la inițierea și până la finalizarea lui, sarcina probațiunii

îi revine instituției publice. Aceeași instituție publică, emitenta actului administrativ, sau

instituția ierarhic superioară este învestită cu împuterniciri potrivit legii să efectueze

justiția administrativă extrajudiciară.

A mai indicat că, referitor la alegația pîrîtului precum că reprezentantul nu ar fi

avut împuterniciri de a înainta cerere prealabilă, consideră că reprezentantul său -

avocatul L. Stoianov a acționat în baza mandatului, iar în conținutul mandatului, anexat

la cererea prealabilă, sunt înserate expres împuterniciri de a semna în numele

reclamantului cereri și a le depune. La fel a mai menționat că, înaintarea cererii

prealabile este prevăzută de Legea contenciosului administrativ și constituie în sine o

parte componentă a procesului administrativ.

A susținut că, în vederea inițierii procedurii de soluționare a litigiului de contencios

administrativ nu sunt necesare împuterniciri speciale, altele decât cele reflectate în

contractul de asistență juridică și în mandatul de avocat.

2

A considerat că, explicațiile pîrîtului sunt niște percepții greșite despre ceea ce

înseamnă procesul de contencios administrativ, drepturile și împuternicirile avocatului

în exercitarea profesiei.

În contextul celor expuse, a solicitat constatarea netemeiniciei refuzului de a

soluționa cererea prealabilă, constatarea ilegalității și anularea deciziilor IFS pe r-nul

Hîncești nr.753/3 din 29 decembrie 2016 și nr.80/3 din 16 februarie 2017.

Concomitent cu soluționarea cerințelor de bază a solicitat instanței de judecată să

aplice dispozițiile art. 94, 96 din CPC potrivit cărora instanța de judecată obligă partea

care a pierdut procesul să plătească la cerere părții care a avut cîștig de cauză

cheltuielile de judecată, inclusiv de asistență juridică și să dispună recuperarea costurilor

de judecare a cauzei.

Prin urmare, a solicitat reclamantul constatarea ilegalității și netemeiniciei

refuzului Serviciului Fiscal de Stat de a examina cererea prealabilă privind anularea

deciziilor nr. 753/3 din 29 decembrie 2016 și nr. 80/3 din 16 februarie 2017, emise de

IFS Hîncești privind aplicarea sancțiunii fiscale ÎI „Prițcan Gherasim”; constatarea

ilegalității și anularea în întregime a deciziilor IFS Hîncești nr.753/3 din 29 decembrie

2016 și nr.80/3 din 16 februarie 2017 de aplicare a sancțiunii fiscale ÎI ,,Prițcan

Gherasim”, încasarea de la pârâtă a tuturor cheltuielilor de judecare a cauzei, potrivit

actelor constatatoare prezentate suplimentar.

Prin hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

depusă de ÎI ,,Prițcan Gherasim” a fost respinsă ca fiind tardivă.

La data de 06 iunie 2018, ÎI ,,Prițcan Gherasim”, reprezentantă de avocatul

Stoianov Ludmila, a depus cerere de apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 mai 2018, cu emiterea unei hotărâri de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de ÎI „Prițcan Gherasim”, reprezentat de avocatul Ludmila Stoianov și a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a stabilit că la 08 august 2016 SRL

„Rodals”, în persoana administratorului Veaceslav Guțuleac a depus cerere de intentare

a procesului de insolvabilitate în privința ÎI „Prițcan Gherasim” (f.d.35).

A constatat instanța de apel că prin încheierea din 12 august 2016 a Curții de Apel

Cahul a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de SRL „Rodals”

privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului ÎI „Prițcan

Gherasim”, a fost dispusă aplicarea măsurilor de asigurare în perioada de până la

intentarea procesului de insolvabilitate în scopul prevenirii modificării stării bunurilor,

ca administrator provizoriu fiind desemnat Mihai Cerga, deținătorul autorizației nr.67

din 14.01.2015 (f.d.36), iar prin hotărârea Curții de Apel Cahul din 31 octombrie 2016 s-

a admis cererea introductivă depusă de SRL „Rodals” și s-a constatat insolvabilitatea

debitorului ÎI „Prițcan Gherasim” (f.d.36).

A reținut instanța de apel că în baza demersului nr.69-2/2/4073 din 01 noiembrie

2016, Serviciul Fiscal de Stat Leova, a expediat în adresa Serviciului Fiscal de Stat

Hîncești hotărârea din 31 decembrie 2016 a Curții de Apel Cahul pentru efectuarea

3

controlului fiscal în legătură cu admiterea spre examinare a cererii introductive și

constatarea insolvabilității debitorului ÎI ,,Prițcan Gherasim” (f.d. 45).

Conform deciziei privind inițierea controlului fiscal nr.3355 din 08.12.2016,

Serviciul Fiscal de Stat Hîncești a decis de a efectua control fiscal total la ÎI ,,Prițcan

Gherasim”, perioada ce urmează a fi supusă controlului 01 ianuarie 2013-01 noiembrie

2016 (f.d. 46).

Subsecvent, conform încheierii din 23 decembrie 2016, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții de Apel Cahul, a admis cererea lichidatorului ÎI

,,Prițcan Gherasim”, Cerga Mihail privind desemnarea reprezentantului pentru a

reprezenta interesele întreprinderii (f.d. 12).

Instanța de apel a reținut că, prin citația nr.65-3/5814 din 31 octombrie 2016,

Serviciul Fiscal de Stat Hîncești a invitat pe Cerga Mihail și Prițcan Gherasim, pe data

de 14.11.2016, la Inspectoratul de Stat Hîncești pentru a prezenta documentele de

evidență contabilă și sistemul informațional de evidență contabilă pentru perioada

ianuarie 2013-septembrie 2016, bilanțurile, documentele cu regim special aflate în stoc

(f.d. 47).

Totodată, conform citației seria D nr.150716 din 30 noiembrie 2016, Serviciul

Fiscal de Stat Hîncești l-a invitat pe Cerga Mihail și Prițcan Gherasim, pe data de 08

decembrie 2016, la Inspectoratul de Stat Hîncești pentru a prezenta documentele de

evidență contabilă și sistemul informațional de evidență contabilă pentru perioada

ianuarie 2013-septembrie 2016, în legătură cu efectuarea controlului total (f.d. 49).

La fel, conform citației nr.65-3/7071 din 13 decembrie 2016, Serviciul Fiscal de

Stat Hîncești a invitat pe Cerga Mihail și Prițcan Gherasim, pe data de 29 decembrie

2016, la Inspectoratul de Stat Hîncești în scopul examinării cazului de încălcare fiscală

(f.d. 48).

Instanța de apel a atestat, că în conformitate cu decizia nr.753/3 din 29 decembrie

2016 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către ÎI ,,Prițcan Gherasim”,

Serviciul Fiscal de Stat Hîncești a decis: a încasa la buget suma impozitelor, taxelor

calculate suplimentar în rezultatul controlului: 32094 de lei și 66481 de lei, a încasa la

buget majorarea de întârziere, 10420 de lei și 1635 de lei; a aplica pentru încălcările

legislației: pentru diminuarea impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat în

sumă de 32094 de lei, a aplica amendă în mărime de 30% din suma diminuării și anume

9628 de lei, pentru diminuarea TVA în sumă de 66481 de lei, a aplica amendă în mărime

de 30% din suma diminuării și anume 19944 de lei, pentru prezentarea dărilor de seamă

declarațiilor privind TVA pentru perioadele fiscale L/01/2013-09/2014 și declarațiilor cu

privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale A/2013- A/2015 cu informații

neautentice se aplică amendă în mărime de 7000 de lei, pentru prezentarea dărilor de

seamă Declarațiilor privind TVA pentru perioadele fiscale L/07/2013-10/2014 se aplică

amendă în mărime de 4000 de lei, pentru lipsa parțială a evidenței contabile se

sancționează cu amendă în mărime de 50000 de lei (f.d. 8-9). Conform deciziei nr.80/3

din 16.02.2017 suplimentară de modificare a deciziei nr.753/3 din 29.12.2016, s-a

modificat p.2 lit.a) a părții constatatoare din decizia nr.753/3 din 29.12.2016 și va avea

următorul conținut: neprezentarea de către contribuabil (reprezentantul acestuia) sau

4

persoana lui cu funcție de răspundere, în totalitate sau parțial a documentelor de evidență

și/sau dărilor de seamă fiscale, ca rezultat conform art. 189 alin.(2), art. 225 din Codul

fiscal organul fiscal calculează impozitele și taxele prin metode și din surse indirecte,

efectuând ulterior recalcularea lor după prezentarea documentelor respective; a

impozitului pe venit provenit din activitatea de întreprinzător în sumă de 32194,6 lei

inclusiv pentru anul 2013 în sumă de 12854 lei, anul 2014 în sumă de 13190,4 lei, anul

2015 în sumă de 6150,2 lei; Se modifică p.I a părții decisive referitor la încasarea la

buget a sumelor impozitelor, taxelor calculate suplimentar în rezultatul controlului: la

clasificația economică 111210 și va avea următorul conținut: -111210- 32194.6 lei.

Conform art. 261 alin. (4) titlul V din Codul fiscal pentru diminuarea impozitului

pe venit din activitatea de antreprenoriat în sumă de 32194.6 lei, a aplica amendă în

mărime de 30% din suma diminuării și anume 9658.38 de lei (f.d. 7).

S-a mai constatat că, prin cererea prealabilă din 30 iunie 2017, reprezentantul ÎI

,,Prițcan Gherasim” a solicitat de la Serviciul Fiscal de Stat anularea actului de control

fiscal efectuat la ÎI ,,Prițcan Gherasim” nr.5-679183 din 13.12.2016 și dispunerea

efectuării unui nou control cu participarea fondatorului administratorului, anularea

deciziei IFS Hîncești nr.753/3 din 29.12.2016 privind încasarea plăților la buget și

aplicarea amenzii, anularea deciziei IFS Hîncești nr.80/3 din 16.02.2017 privind

modificarea deciziei nr.753/3 din 29 decembrie 2016 (f.d. 10-11).

Prin răspunsul nr.26-2-11/2476 din 26 iulie 2017, s-a comunicat ,,ÎI Prițcan

Gherasim”, că contestația împotriva deciziilor nr.753/3 din 29 decembrie 2016 și nr.80/3

din 16.02.2017, asupra cazului de încălcare a legislației, emise de IFS Hîncești a fost

depusă cu încălcarea termenului de prescripție de 30 de zile (f.d. 13).

Instanța de apel aplicând prevederile art. 1 alin. (2), art. 14, 15 alin. (1), 17 alin. (1)

din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, a reținut că decizia

nr.753/3 din 29 decembrie 2016 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către

ÎI ,,Prițcan Gherasim” a fost adusă la cunoștință la data de 10 ianuarie.2017, fapt

confirmat prin avizul de recepție nr.DS3400025469AS (f.d.50), iar decizia nr.80/3 din

16 februarie 2017 a fost adusă la cunoștință reclamantului la data 01 martie 2017,

cererea prealabilă fiind depusă abia la 05 iulie 2017.

Astfel, Colegiul civil al instanței de apel a considerat justă concluzia primei

instanțe care a conchis asupra faptului că decizia nr.753/3 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de către ÎI ,,Prițcan Gherasim”, a fost emisă de către Inspectoratul

Fiscal de Stat raionul Hîncești la 29 decembrie 2016, adusă la cunoștință la data de 10

ianuarie 2017, cererea prealabilă urmând a fi înaintată până la data de 10 februarie 2017,

iar acțiunea în instanța de judecată urma a fi înaintată în termen de 30 de zile de la

momentul în care a primit sau trebuia să primească răspuns la cererea prealabilă, adică

din 12 martie 2017.

Totodată, instanța de apel a reținut că prima instanță just a relevat, că, decizia

nr.80/3 din 16 februarie 2017 suplimentară de modificare a deciziei nr.753/3 din 29

decembrie 2016, a fost emisă de către Inspectoratul Fiscal de Stat raionul Hîncești la 01

martie 2017, adusă la cunoștință la data de 01 martie 2017, cererea prealabilă urmând fi

înaintată până la data de 01 aprilie 2017, iar acțiunea în instanța de judecată urma a fi

5

înaintată în termen de 30 de zile de la momentul în care a primit sau trebuia să

primească răspuns la cererea prealabilă, adică din data 01 mai 2017.

Corespunzător, în temeiul celor enunțate, Colegiul civil al instanței de apel a

conchis că este întemeiată concluzia instanței de fond, care a concluzionat asupra

faptului că, reclamantul ÎI ,,Prițcan Gherasim”, cunoscând cu certitudine despre emiterea

deciziei nr.753/3 din 29 decembrie 2016 la 10 ianuarie 2017 și despre decizia nr.80/3 din

16 februarie 2017 la 01 martie 2017, însă s-a adresat cu cererea prealabilă abia la 05

iulie 2017, adică peste 04 luni 25 zile, și respectiv 03 luni 04 zile de la expirarea

termenului de prescripție pentru depunerea cererii prealabile, iar în instanța de judecată

s-a adresat abia la 06 septembrie 2017, adică peste 03 luni 25 zile, și respectiv 02 luni 04

zile de la expirarea termenului de prescripție, astfel termenul de 30 zile, în care

reclamantul avea dreptul să depună cererea de chemare în judecată s-a prescris la 10

martie 2017 și respectiv 01 mai 2017, pe când reclamantul a depășit în mod esențial

acest termen.

Așadar, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a considerat întemeiată concluzia

primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii ca tardivă.

La data de 22 aprilie 2019, ÎI „Prițcan Gherasim”, reprezentat de avocatul Ludmila

Stoianov, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel la emiterea acesteia a încălcat esențial și a aplicat eronat

normele de drept material și procedural la fel instanța de apel a judecat cauza cu

încălcarea competenței jurisdicționale și cu încălcarea dreptului la apărare.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

6

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 30 ianuarie 2019, dar date care

ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 22 aprilie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

7

recursul depus de ÎI „Prițcan Gherasim”, reprezentat de avocatul Ludmila Stoianov nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de ÎI „Prițcan Gherasim”,

8

reprezentat de avocatul Ludmila Stoianov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.

433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Întreprinderea Individuală „Prițcan Gherasim”, reprezentată de

avocatul Ludmila Stoianov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9