2ra-805/19 — incasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-805/2019 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Cerbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (G. Liulca, R. Burdeniuc, D. Corolevschi) D E C I Z I E 12 iunie 2019 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Svetlana Filincova Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul declarat de Elena Moraru (Macovei), reprezentată de avocatul Violina Munteanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Moraru împotriva Elenei Moraru (Macovei) privind încasarea sumei și cheltuielile de judecată, împotriva deciziei din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 02 decembrie 2015 Mihail Moraru, a depus cerere de chemare în judecată solicitând încasarea din contul Elenei Moraru (Macovei) a sumelor de 10 521 de lei, 825 dolari SUA, 850 Euro, precum și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, s-a aflat în căsătorie cu Elena Moraru din 29 septembrie 2012 până la 01 octombrie 2014. În perioada căsătoriei au fost nevoiți să recurgă periodic la împrumuturi bănești pentru necesitățile familiei, și anume: în octombrie 2012 au primit cu împrumut de la Mihail Ababii suma de 8000 de lei, pe care de unul singur a rambursat-o în luna aprilie 2015; în luna octombrie 2012 a primit cu împrumut de la Angela Noroc sumele de 750 dolari SUA și 600 Euro, rambursându-le la 28 decembrie 2014. La 26 decembrie 2012 de la Asociația de Economii si Împrumut „Ochiul Alb”, a primit în credit suma de 15 000 de lei, care l-a rambursat la 26 decembrie 2013. A susținut că, toate împrumuturile bănești au fost rambursate de către el personal.

A menționat că, la 16 octombrie 2012 a mai primit cu împrumut de la Tarlapan Maria, sumele de 1100 Euro și 900 dolari SUA, care însa nu le-a rambursat pînă în prezent. 1 A remarcat că, așa cum din luna octombrie 2014 locuiesc separat cu pîrîta, respectiv nu au mai avut venituri comune, însă dînsul a continuat achitarea împrumuturilor bănești. Consideră că pârâta este obligată să-i restituie 1/2 cotă-parte din suma împrumuturilor achitate după încetarea relațiilor de familie, care constituie: 8 000 de lei / 2 = 4 000 de lei; 750 dolari SUA / 2 = 375 dolari SUA; 600 Euro / 2 = 300 Euro; 1100 Euro / 2 = 550 Euro; 900 dolari SUA / 2= 450 dolari SUA; 15 000 de lei / 2 = 7 500 de lei; 1958 de lei (dobândă) / 2 = 979 de lei, în total suma de 10521 de lei, 825 dolari SUA și 850 Euro.

A menționat că, după desfacerea căsătoriei i-a propus Elenei Moraru (Macovei) de mai multe ori soluționarea problemelor pe cale extrajudiciară, însă aceasta a refuzat, prin urmare consideră că de la pârâtă urmează a fi încasate și cheltuielile judiciare. Prin hotărîrea din 31 martie 2016 a Judecătoriei Bălți, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Moraru. S-a încasat de la Elena Moraru (Macovei) în beneficiul lui Mihail Moraru suma de 10 521 de lei, 825 dolari SUA și 850 Euro sau echivalentul lor în valuta națională la momentul executării hotărîrii, sume care constituie 1/2 cotă-parte din suma împrumuturilor acordate familiei Moraru în luna octombrie 2012, 11 octombrie 2012, 16 octombrie 2012 și 26 decembrie 2012. S-a încasat de la Elena Moraru (Macovei) în beneficiul lui Mihail Moraru cheltuielile de judecată în sumă de 1486 de lei.

Prin decizia din 22 decembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de apel înaintată de avocatul Violina Munteanu în interesele Elenei Moraru (Macovei), s-a casat hotărîrea din 31 martie 2016 a Judecătoriei Bălți, mun. Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată. Prin hotărîrea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Moraru împotriva Elenei Moraru (Macovei), ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Mihail Moraru în beneficiul Elenei Moraru (Macovei) suma de 4000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecare a pricinii (asistență juridică). Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a considerat că probele anexate la dosar nu justifică pretențiile indicate în cererea de chemare în judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 martie 2018 Mihail Moraru, reprezentat de către avocatul Nina Matveeva, a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de apel depusă de avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele lui Mihail Moraru, s-a casat hotărîrea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei hotărîri noi prin care: s-a admis integral acțiunea și s-a încasat de la Elena Moraru (Macovei) în beneficiul lui Mihail Moraru suma de 10 521 de lei, 825 dolari SUA și 850 Euro sau echivalentul lor în valuta națională la momentul executării hotărîrii, sume care constituie 1/2 cotă-parte din suma împrumuturilor acordate familiei Moraru și cheltuielile de judecată care constituie 1486 de lei, suportate în 2 cadrul examinării cauzei în primă instanță și 923,96 de lei în contul restituirii taxei de stat achitate la depunerea cererii de apel, în total suma de 2409,96 de lei.

Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a menționat că, pârâta urma să compenseze reclamantului ca parte ce și-a asumat obligația restituirii sumelor împrumutate conform contractelor de împrumut menționate, în proporția ce-i revine fiecăruia dintre soți pentru obligațiile asumate în timpul căsătoriei or, pasivul matrimonial reprezintă pasivul fiecarui soț, care include datoriille personale și datoriile comune. Soții răspund cu bunurile comune pentru obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune; obligațiile pe care le-au contractat impreună; obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei în interesul familiei.

Colegiul a reținut că sumele împrumutate pentru necesitățile comune de către unul dintre soți (în cazul de față reclamantul Mihail Moraru), se restituie în mod solidar de către ambii soți; obligația restituirii sumelor litigante fiind imputabile ambilor părți în egală măsură, adică a câte 1/2 cotă-parte. La 27 februarie 2019 Elena Moraru (Macovei), reprezentată de avocatul Violina Munteanu, a declarat recurs solicitând casarea deciziei din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), c), alin. (4) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului a indicat că, stabilirea incompletă de instanța de apel a circumstanțelor de fapt care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii are ca efect aplicarea eronată a normei de drept material.

Instanța de apel făcând trimitere la prevederile art. 24 alin. (1) Codul familiei, urma să aplice aceste prevederi legale în corespundere cu circumstanțele cauzei, prin urmare instanța de apel în mod eronat a ajuns la concluzia pe care își întemeiază soluția, neaplicând legea care urma a fi aplicată. Mai menționează că instanța de apel nu a verificat în măsură deplină corectitudinea circumstanțelor de fapt ale pricinii prin examinarea suficientă a probelor administrate și modului lor de apreciere, soluția fiind dată de către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și fără determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

La 23 aprilie 2019, Mihail Moraru prin intermediul reprezentantului, avocatul Nina Matveeva-Bociog, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, cu menținerea deciziei din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți. Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Instanța de recurs constată că prin scrisoarea Curții de Apel Bălți din 02 ianuarie 2019, în adresa părților a fost expediată copia deciziei instanței de apel (f.d. 219, vol.I). Avocatul Violina Munteanu, reprezentant Elenei Moraru (Macovei) a recepționat copia deciziei recurate la 04 ianuarie 2019 (f.d.

223, vol.I), respectiv recursul declarat la 27 februarie 2019, se consideră a fi depus în termen. 3 Prin încheierea din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Elena Moraru (Macovei), reprezentată de avocatul Violina Munteanu, a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Elena Moraru (Macovei), reprezentată de către avocatul Violina Munteanu, întemeiat și necesită a fi admis din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art.432 alin. (2), (4) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiile sale dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii.

Actele cauzei confirmă faptul că la 02 decembrie 2015, Mihail Moraru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Moraru (Macovei), prin care a solicitat încasarea din contul Elenei Moraru (Macovei) – ½ cotă-parte din suma împrumuturilor achitate, anume sumele de 10 521 de lei, 825 dolari SUA și 850 Euro, precum și cheltuielile de judecată. 4 Prima instanță, Judecătoria Bălți, fiind investită cu judecarea cauzei date, prin hotărârea din 31 martie 2016 a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Moraru.

A încasat din contul Elenei Moraru (Macovei) în beneficiul lui Mihail Moraru suma de 10 521 de lei, 850 Euro și 825 dolari SUA sau echivalentul lor în valuta națională la momentul executării hotărârii, sume care constituie 1/2 cotă-parte din suma împrumuturilor acordate familiei Moraru în luna octombrie 2012, 11 octombrie 2012, 16 octombrie 2012 și 26 decembrie 2012. Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 22 decembrie 2016 a admis apelul declarat de către Elena Moraru (Macovei), reprezentată de avocatul Violina Munteanu, a casat hotărîrea din 31 martie 2016 a Judecătoriei Bălți, și a restituit cauza la o nouă rejudecare, în aceiași instanță, în alt complet de judecată. Prin hotărârea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Moraru.

Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 26 noiembrie 2018, a admis apelul declarat de către Mihail Moraru, reprezentat de avocatul Nina Matveeva-Bociog, a casat hotărîrea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți și a emis o hotărâre nouă prin care s-a încasat din contul Elenei Moraru (Macovei) în beneficiul lui Mihail Moraru suma de 10 521 de lei, 850 Euro și 825 dolari SUA sau echivalentul lor în valuta națională la momentul executării hotărârii, sume care constituie 1/2 cotă-parte din suma împrumuturilor acordate familiei Moraru și cheltuielile de judecată în sumă totală de 2409,96 de lei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând situația de fapt din cauza dată, în raport cu normele de drept material pertinente, reține că concluzia primei instanțe privind necesitatea respingerii cererii de chemare în judecată depusă de către Mihail Moraru este justă, avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită în conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă. Hotărârea primei instanțe a fost adoptată cu respectarea normelor de procedură și cu aplicarea corectă a normelor de drept material.

În susținerea concluziei menționate, instanța de recurs consideră oportun de a scoate în evidență prevederile art. 24 Codul familiei, care statuează că fiecare soț răspunde pentru obligațiile proprii cu bunurile proprietate personală și cu cota-parte din proprietatea în devălmășie, care poate fi determinată de către instanța judecătorească la cererea creditorului. Soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei, precum și pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvîrșirii de către ei a unei infracțiuni, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soților. Din conținutul normelor legale enunțate reiese că, soții în timpul căsătoriei au drepturi și obligațiuni nu doar față de veniturile obținute, însă și față de datoriile acumulate.

Astfel, pasivul matrimonial reprezintă pasivul fiecărui soț, care include datoriile personale și datoriile comune. Totodată, conform art. 512 alin. (1), 513, 514 Cod civil, în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, 5 iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face. Debitorul și creditorul trebuie să se comporte cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației. Este nulă clauza prin care se derogă de la prevederile alin.(1). Obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

În conformitate cu prevederile art. 867 alin. (1) Cod civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta e obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru e i-au fost date. Conform prevederilor art. 871, alin. (1) Cod civil, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în contract. Iar, în corespundere cu prevederile art. 572 alin. (2) Cod civil, obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit. Potrivit art. 530 și art. 531 Cod civil, dacă doi sau mai mulți debitori datorează o prestație în așa fel încît fiecare este dator să efectueze întreaga prestație, iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea, atunci debitorii sînt legați solidar.

O obligație solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic, prin lege sau atunci cînd prestația este indivizibilă. Reieșind din circumstanțele pricinii în raport cu normele legale sus indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată soluția instanței de fond privind respingerea ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Moraru. Din materialele administrate la dosar rezultă că reclamantul Mihail Moraru a înregistrat căsătoria cu pârâta Elena Moraru la 29 septembrie 2012, ulterior prin hotărârea din 01 octombrie 2014 a Judecătoriei Bălți, căsătoria dintre părți a fost desfăcută (f.d. 6, vol.I).

Totodată, prin decizia din 29 ianuarie 2015 a Curții de Apel Bălți, a fost casată parțial hotărârea din 01 octombrie 2014 a Judecătoriei Bălți, cu menținerea acesteia fără modificări în partea desfacerii căsătoriei (f.d. 33-35, vol I). Prin certificatul de divorț eliberat la 10 noiembrie 2015, se confirmă că Mihail Moraru și Elena Moraru au desfăcut căsătoria la 29 ianuarie 2015 (f.d. 31, vol I). Deci, termenul în care soții Moraru au fost în căsătorie este determinat de momentul înregistrării căsătoriei la 29 septembrie 2012 și 29 ianuarie 2015 ziua când hotărârea instanței judecătorești a rămas definitivă.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră necesar de a scoate în evidență că conform contractului de împrumut nr. 478/TS/2012 încheiat la 26 decembrie 2012 între Mihail Moraru și Asociația de Economii și Împrumut „Ochiul Alb”, ultima a acordat beneficiarului, Mihail Moraru, suma de 15 000 de lei pentru un termen de 12 luni, împrumutul fiind scadent la 26 decembrie 2013, iar la pct. 2.2. al contractului menționat, s-a stabilită destinația împrumutului, anume că a fost acordat pentru comerț (f.d. 11, vol.I). Rambursarea împrumutului obținut prin contractul nr. 478/TS/2012 încheiat la 26 decembrie 2012 între Mihail Moraru și Asociația de Economii și Împrumut 6 „Ochiul Alb”, a fost executată la 26 decembrie 2013 de către Mihail Moraru, deci în interiorul termenului legal de căsătorie a soților Moraru.

Prin urmare, Colegiul reține că prima instanță corect a stabilit ca beneficiar al împrumutului a fost Mihail Moraru or, destinația contractului de împrumut potrivit pct. 2.2. al contractului menționat, stabilește ca fiind unul pentru comerț, astfel nu poate fi constatat faptul că banii împrumutați au fost utilizați de către reclamant exclusiv pentru necesitățile familiale, precum și care ar fi destinația concretă a acestora. Prin contractul de împrumut (recipisă) încheiat la 16 octombrie 2012 între Mihail Moraru și Maria Tarlapan se stabilește că ultima i-a împrumutat lui Mihail Moraru suma de 900 dolari SUA și 1100 Euro, data rambursării fiind stabilită până la sfârșitul anului 2015 (f.d. 10, vol.I).

Astfel, instanța de recurs reține că prima instanță corect a stabilit faptul că din conținutul recipisei nu rezultă că banii împrumutați de către Mihail Moraru au fost folosiți în scopul familiei, precum nici faptul că aceste sume de bani au fost cheltuite de către ambii soți, în scopuri comune, dar că nu le-a folosit reclamantul în scopurile sale personale. Mai mult, din materialele cauzei, explicațiile paricipaților la proces în instanța de judecată, rezultă că soții Moraru, după încheierea căsătoriei au locuit împreună doar aproximativ 7 luni, iar recurenta conform mențiunilor din pașaport, fiind în căsătorie, cît și după divorț până în prezent, s-a aflat majoritatea timpului la muncă peste hotarele țării în Federația Rusă (f.d.

61-77, vol.I). În acest context, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele intimatului de aplicare prin lege a răspunderii solidare a soților pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei or, probe în acest sens nu au fost prezentate, iar argumentele intimatului sunt apreciate ca fiind pur declarative. Totodată, instanța de recurs va da o apreciere critică și actelor prezentate drept recipise de către reclamant și anume actul încheiat la 29 septembrie 2015 între Mihail Moraru și Mihail Ababii, în conținutul căruia se indică că ultimul i-a acordat cu împrumut lui Mihail Moraru în luna octombrie 2012 suma de 8 000 de lei (f.d.

8, vol.I) și actul încheiat între Mihail Moraru și Angela Noroc, în conținutul căruia se indică că ultima i-a acordat cu împrumut lui Mihail Moraru la 11 octombrie 2012 suma de 750 dolari SUA și 600 Euro or, prevederile art. 680 Cod civil, statuează că dacă pentru valabilitatea contractului legea stabilește o anumită formă sau dacă părțile au prevăzut o anumită formă, contractul se consideră încheiat în momentul îndeplinirii condiției de formă. La caz, conform art. art. 210 alin. (1) și 211 alin. (1) Cod civil, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

Nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic. În această ordine de idei, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că actele încheiate de Mihail Moraru cu Mihail Ababii și Angela Noroc, prezintă dubii de conținut și formă or, nu 7 a fost respectată forma solicitată de lege în calitate de condiție ad validatem sau ad probationem a actului juridic civil respectiv. Prin urmare, instanța de fond corect a apreciat că reclamantul nu a prezentat o recipisă în conformitate cu cerințele legale sau un alt act asimilat contractului de împrumut, din care ar rezulta cu certitudine data și suma pe care Mihail Ababii și Angela Noroc le-ar fi acordat cu titlu de împrumut lui Mihail Moraru.

De menționat că prin prisma art. 118, 130 Cod de procedură civilă, prima instanță corect a conchis că pretențiile reclamantului Mihail Moraru nu și-au găsit confirmare din punct de vedere al temeiniciei și legalității. Colegiul constată că instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei soluții greșite, pe când instanța de fond în mod temeinic și legal a respins acțiunea. Așa fiind, având în vedere că decizia instanței de apel este neîntemeiată, iar hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite recursul declarat de către Elena Moraru (Macovei), reprezentată de avocatul Violina Munteanu, a casa decizia instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Elena Moraru (Macovei), reprezentată de către avocatul Violina Munteanu. Se casează decizia din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți și se menține hotărîrea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Moraru împotriva Elenei Moraru (Macovei) privind încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Svetlana Filincova Nicolae Craiu Victor Burduh 8