2ra-1100/19 — cu privire la decaderea din drepturile parintesti

Dosarul nr. 2ra-1100/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central – S. Ghercavii

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Corcenco, Dm. Corolevschi, D. Stănilă

ÎNCHEIERE

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ana Frumusache și

Anatolie Frumusache,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie

Frumusache și Ana Frumusache împotriva Tatianei Smirnov, intervenient accesoriu

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu privire la decăderea din

drepturile părintești,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de către Ana Frumusache și Anatolie Frumusache și s-a

menținut hotărârea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

constată :

La 16 februarie 2017 Anatolie Frumusache și Ana Frumusache s-au adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Smirnov, intervenient accesoriu

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, prin care au solicitat decăderea

Tatianei Smirnov din drepturile părintești față de copilul minor XXXXX.

În motivarea cererii reclamanții au indicat că în luna iunie 2015 au depus la

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cererea privind verificarea

compatibilității de a fi adoptatori, cu intenția de a adopta un copil, fiind aprobată și

eliberat atestat de adoptator.

În luna decembrie 2015 Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți

le-a comunicat că este un copil abandonat și se iau măsurile corespunzătoare. Acest

copil li s-a încredințat în îngrijire parentală, ca ulterior să-l adopte, deoarece mama

biologică l-a abandonat și refuză categoric să-l ia acasă.

Ulterior, în anul 2016 au aflat că Tatiana Smirnov este mama biologică a

copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, care a fost abandonată chiar de la

naștere, fiind plasată în Centrul Perinatologic din mun. Bălți. Tatiana Smirnov a

depus cerere de refuz de drepturi a copilului său, care a fost luată la evidență ca copil

rămas fără ocrotire părintească.

1

Au menționat că Comisia municipală pentru protecția copilului a decis plasarea

temporară a copilului XXXXX în Centrul de Plasament Temporar și Reabilitare

pentru Copii din mun. Bălți. Ulterior, Autoritatea Tutelară a decis, prin decizia nr. 9

din 16 iulie 2015, plasarea copilului în Centrul respectiv.

Autoritatea tutelară a elaborat împreună cu mama biologică a copilului minor

un Plan individualizat de asistență în scopul depășirii situației de dificultate. Însă,

Tatiana Smirnov a arătat o lipsă totală de interes, o indiferență și s-a eschivat în

totalitate de obligațiile sale părintești. Astfel, reintegrarea copilului în familia

biologică a fost imposibil de a se efectua, deoarece mama biologică a vizitat copilul

la CPTRC Bălți o singură dată și doar la insistența angajaților Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Bălți.

Reclamanții consideră că indiferența față de copilul său, a fost manifestată

repetat de către Tatiana Smirnov, prin cererile întocmite în luna decembrie de refuz

benevol față de copilul său, fiind dat acordul de a fi decăzută din drepturile părintești.

Prin dispoziția nr. 796 din 07 decembrie 2015 Primarul mun. Bălți a instituit

tutela asupra minorei XXXXX, născută la XXXXX. A numit pe Anatolie

Frumusache și Ana Frumusache în calitate de tutori asupra minorei XXXXX.

Consideră că copilul s-a integrat în familia lor, fiindu-i oferit toată atenția și

căldura părintească și că ea nu ar concepe altă realitate.

Au indicat că Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți a inițiat

procedura de integrare a copilului în cadrul familiei biologice, însă mama biologică

nu manifestă nici un interes față de copil, motivând că nu dispune de surse financiare

pentru a vizita copilul.

Prin hotărârea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Frumusache și Ana

Frumusache împotriva Tatianei Smirnov, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Bălți cu privire la decăderea din drepturile părintești.

(f.d. 211, 217-225, vol. I)

Prin decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de

apel declarată de către Anatolie Frumusache, Ana Frumusache și s-a menținut

hotărârea din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. (f.d. 127, 128-136,

vol. II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că principiul

interesului superior al copilului reprezintă mesajul fundamental al Convenției

internaționale cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova

din 25 februarie 1993, iar implementarea ei, reprezintă o obligație de prim ordin

pentru statele membre care au ratificat-o. Conform art. 3 alin. (1) din Convenția

internațională cu privire la drepturile copilului în toate deciziile care îi privesc pe

copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către

tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale

copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Instanțele au menționat că împrejurările faptice, care au condus la abandonul

copilului minor de către mama biologică, au decăzut, fapt ce condiționează lipsa

temeiului invocat în vederea decăderii din drepturi părintești în baza art. 67 lit. b)

din Codul familiei.

Totodată, au reținut că prin hotărârea din 01 iunie 2016 și hotărârea

suplimentară din 26 august 2016 a Judecătoriei Bălți, care a devenit definitivă prin

2

decizia din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți și irevocabilă, prin decizia din

21 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cerința înaintată de către

Direcția Asistență și Protecția Familiei Bălți cu privire la decăderea Tatianei

Smirnov din drepturile părintești față de copilul XXXXX.

La 28 martie 2019 Anatolie Frumusache și Ana Frumusache au depus recurs

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 05

iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea hotărârilor

instanțelor inferioare, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite cererea de

chemare în judecată integral. (f.d. 148-153, vol. II)

În motivarea recursului au invocat că instanțele inferioare la emiterea soluțiilor

sale au încălcat și aplicat eronat normele de drept material, au apreciat arbitrar

probele cauzei, fiind comise erori grave, care au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Consideră că instanțele au dat apreciere eronată interesului superior al copilului

și dreptului la viață de familie, limitându-se la transcrierea normelor de drept și a

jurisprundenței CtEDO, fără a aprecia probele din dosar.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 31 ianuarie 2019,

a publicat-o pe pagina web a instanței la 11 martie 2019.

Prin scrisoarea de însoțire nr. 4973 din 12 martie 2019 instanța de apel a

expediat recurenților copia deciziei, care a fost recepționată la data de 18 martie

2019.

Recursul depus la data de 28 martie 2019, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Ana

Frumusache și Anatolie Frumusache este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Ana Frumusache și Anatolie Frumusache asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Ana Frumusache și Anatolie Frumusache, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Ana Frumusache și Anatolie Frumusache, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

4