2ra-1401/19 — decaderea din drepturile parintesti

2ra-1401/19 — decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1401/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: (A. Roșca)

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

07 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ana Muntean, reprezentată

de avocatul Iulian Paciurca,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Muntean

împotriva lui Stanislav Muntean, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială

și Protecția Familiei Bălți cu privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de Stanislav Muntean și s-a casat hotărârea din 17 octombrie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și în această parte s-a pronunțat o nouă

hotărâre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ana

Muntean împotriva lui Stanislav Muntean, intervenient accesoriu Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu privire la decăderea din drepturile

părintești asupra copilului minor Xxxxxxxxxxxxx,

c o n s t a t ă :

La data de 26 martie 2018 Ana Muntean, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Stanislav Muntean,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu

privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamanta Ana Muntean a indicat că s-a aflat în relații

de căsătorie cu Stanislav Muntean de la data de 22 octombrie 2006. La data de

02 noiembrie 2012 căsătoria a fost desfăcută, fapt confirmat prin certificatul de

divorț xxxxxxx, cu nr. xxxxx, eliberat de Oficiul Stare Civilă Bălți la

data de 30 ianuarie 2013.

Reclamanta Ana Muntean, a menționat că din căsătorie, la data de 01 aprilie

2008, s-a născut copilul comun, fiica xxxxxxxxxxxxx, fapt confirmat prin

certificatul de naștere xxxxxxx, nr. xxx, eliberat la 03 aprilie 2008, de Oficiul Stare

Civilă Bălți. Mai indică că, la desfacerea căsătoriei instanța de judecată a

1

determinat domiciliul copilului minor, xxxxxxxxxxxxx, cu mama sa, Ana

Muntean. Reclamanta a indicat că viața de familie cu pârâtul Stanislav Muntean a

eșuat. Valorile fundamentale, ca stimă, respectul și ajutorul reciproc nu mai

existau, fapt care a dus la desfacerea căsătoriei.

Reclamanta Ana Muntean a susținut că în familie au existat neînțelegeri și

certuri, motivul de bază la desfacerea căsătoriei a fost violența. Comportamentul

brutal și agresiv al pârâtului manifestat în familie a insuflat și copilului minor

anxietate, frică, frustrare, și nedorința de a-l vedea pe tata, respectiv de a petrece

timpul cu el. Acest fapt ilicit, este confirmat de Centrul de Criză familială SOTIS,

care a acordat servicii psihologice familiei Muntean.

La 10 decembrie 2012 Judecătoria Bălți a emis hotărârea privind încasarea de

la Stanislav Muntean în beneficiul Anei Muntean a pensiei alimentare pentru

întreținerea copilului minor Xxxxxxxxxxxxx, în mărime de 1000 lei lunar,

începând cu data de 15 octombrie 2012 până la majoratul copilului minor

Xxxxxxxxxxxxx.

Reclamanta Ana Muntean a afirmat că din anul 2013, pînă în prezent,

Stanislav Muntean, nu și-a executat obligațiile părintești față de fiica sa, astfel,

ignorând graficul de participare la educația și dezvoltarea copilului, totodată,

acumulând o datorie enormă pentru pensia de întreținere a copilului minor.

Reclamanta a invocat că potrivit documentului executoriu nr. 2-3388/2012,

emis la 10 decembrie 2012, de executorul judecătoresc s-a stabilit o restanță la

pensia de întreținere a copilului minor în sumă de 27000 lei.

Reclamanta a susținut că Stanislav Muntean se eschivează de îndeplinirea

obligațiilor părintești, sarcina aceastuia revenindu-i în exclusivitate reclamantei și

consideră a fi rațională și întemeiată decăderea din drepturile părintești a lui

Stanislav Muntean, față de copilul minor Xxxxxxxxxxxxx.

Reclamanta Ana Muntean a solicitat admiterea acțiunii, decăderea din

drepturile părintești a pârâtului Stanislav Muntean față de copilul minor

Xxxxxxxxxxxxx și încasarea din contul pârâtului Stanislav Muntean în beneficiul

Anei Muntean a tuturor cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu

examinarea prezentei cauze civile.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Ana Muntean împotriva lui

Stanislav Muntean, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Bălți cu privire la decăderea din drepturile părintești, a fost decăzut

Stanislav Muntean din drepturile părintești asupra copilului minor

Xxxxxxxxxxxxx, s-a încasat de la Stanislav Muntean în beneficiul Anei Muntean

cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 100 lei, asistența

juridică în sumă de 5000 lei și citarea publică în sumă de 90 lei.

Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Stanislav Muntean și s-a casat hotărârea din 17 octombrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Ana Muntean împotriva lui Stanislav Muntean, intervenient accesoriu

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu privire la decăderea din

drepturile părintești și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Ana Muntean împotriva lui Stanislav Muntean,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu

2

privire la decăderea din drepturilor părintești asupra copilului minor

Xxxxxxxxxxxxx.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că copilul minor

Xxxxxxxxxxxxx s-a născut la data de 01 aprilie 2008, în calitate de părinți fiind

indicați: tata – Stanislav Muntean și mama – Ana Muntean, care la momentul

nașterii copilului se aflau în relații de căsătorie. Potrivit hotărîrii judecătorești din

10 decembrie 2012, de la Stanislav Muntean, a fost încasată în beneficiul Anei

Muntean pensia de întrețienre a copilului minor Xxxxxxxxxxxxx, în mărime de

1000 lei. Potrivit informației oferite de executorul judecătoresc Natalia Buzurniuc

din 06 martie 2018, a fost reținut că în rezultatul neachitării de către Stanislav

Muntean a pensiei de întreținere s-a format o datorie în mărime de 27000 lei.

Conform avizului Autorității Tutelare din cadrul Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Bălți din 17 octombrie 2018, se consideră oportună decăderea

din drepturile părintești a lui Stanislav Muntean asupra copilului minor

Xxxxxxxxxxxxx, deoarece s-a eschivat de la exercitarea obligațiunilor părintești.

Instanța de apel a indicat că este neîntemeiat argumentul intimatei Anei

Muntean referitor la faptul că apelantul Stanislav Muntean urmează a fi decăzut

din drepturile părintești ca urmare a neparticipării la întreținerea copilului minor, la

cheltuielile suplimentare necesare dezvoltării copilului minor, lipsa de interes față

de soarta copilului, or, din informația oferită de executorul judecătoresc Natalia

Buzurniuc, reiese că, ultimul are intentată procedura executory, în baza titlului

exectoriu privind încasarea de la Stanislav Muntean în beneficiul Anei Muntean a

pensiei de întreținere pentru fiica minoră, Xxxxxxxxxxxxx.

Instanța de apel a stabilit că comportamentul lui Stanislav Muntean în raport

cu copilul său nu reprezintă relațiile model între tată și fiică, însă neexercitarea

corespunzătoare a drepturilor părintești trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a

atrage sancțiunea decăderii din drepturile părintești, astfel că nu orice atitudine sau

comportament necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile

părintești. Or comportamentul lui Stanislav Muntean nu a atins gradul de gravitate

pentru a fi temei de decădere din drepturile de tată. Apreciind circumstanțele din

speța sub aspectele invocate, se reține că sancțiunea decăderii din drepturile

părintești poate fi aplicată față de părinții care, din culpă gravă, nu-și îndeplinesc

obligațiunile față de copii sau fac abuz de drepturile părintești.

De asemenea, instanța de apel a indicat că nu au fost prezentate probe, ce ar

confirma culpa gravă a pârâtului Stanislav Muntean la neîndeplinirea obligațiilor

părintești și nici faptul că acesta este nedemn pentru a fi tatăl copilului. Apreciind

explicațiile participanților la proces făcute în ședințele de judecată în instanța

inferioară, cît și a autorității tutelare, prin prisma principiului asigurării și

promovări cu prioritate a interesului superior al copilului, având în vedere prezența

dublului aspect, menționat supra, și anume legătura copilului cu tata, instanța de

apel conchide că prezența lui Stanislav Muntean în viața fiicei sale și participarea

acestuia la educarea ei, sunt în interesul copilului minor.

Instanța de apel a remarcat că decăderea din drepturile părintești este o

sancțiune foarte drastică, astfel încît ea trebuie aplicată față de părinți, numai după

ce se va constata că alte măsuri luate față de părinții ce nu-și îndeplinesc obligațiile

părintești, precum cele prevăzute de art. 74 al Codului familiei, nu au dat nici un

efect. Astfel, în situația când Stanislav Muntean nu face abuz grav de drepturile

3

sale părintești, ca de exemplu, refuzul acestuia de a consimți deplasarea copilului

în străinătate în scopuri turistice, educaționale, medicale, nu a fost niciodată

preîntâmpinat sau amendat contravențional, pedepsit penal pentru comportamentul

său față de copil, o hotărâre de decădere, chiar dacă se întrevăd unele abateri de la

exercitarea drepturilor părintești, nu este legitimă.

Instanța de apel a conchis că prima instanță, nejustificat s-a pronunțat asupra

admiterii acțiunii privind decăderea din drepturile părintești a lui Stanislav

Muntean fapt pentru care, instanța de apel ajunge la concluzia de a admite apelul și

de a casa hotărîrea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

La 28 mai 2019, Ana Muntean, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, a

declarat prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 28 februarie

2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurenta Ana Muntean, a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel o consideră vădit ilegală și neîntemeiată care

urmează a fi casată deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în

mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenta Ana Muntean, a menționat că, instanța de apel la soluționarea

pricinii a apreciat eronat circumstanțele cauzei și a aplicat eronat legea și anume

prevederile art. 67 lit. a), lit. c) din Codul familiei în care este stipulat că, părinții

pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă se eschivează de la exercitarea

obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere.

Recurenta Ana Muntean, a relatat că Stanislav Muntean reprezintă un părinte

care a abuzat de drepturile sale asupra copilului minor Xxxxxxxxxxxxx prin faptul

că a aplicat violența fizică și psihică asupra copilului minor, fapt confirmat de

Centrul de Criză familială SOTIS, care a acordat servicii psihologice familiei

Muntean.

Totodată, recurenta a specificat că instanța de apel nu a reținut spre examinare

faptul că intimatul Stanislav Muntean nu a achitat restanța la pensia de întreținere a

copilului minor, având o datorie acumulată de mulți ani în sumă de 27000 lei,

precum și faptul că acesta nu a contribuit nici moral la educarea copilului minor

Xxxxxxxxxxxxx.

Recurenta Ana Muntean, consideră că decizia instanței de apel este una

eronată, deoarece faptele abuzive cu caracter ilicit precum violența și neexecutarea

obligațiilor de plată a pensiei de întreținere sunt circumstanțe care permit

decăderea din drepturile părintești a lui Stanislav Muntean fiind o sancțiune

echitabilă.

Recurenta Ana Muntean, a indicat că instanța de apel nu a audiat copilul

minor Xxxxxxxxxxxxx, care avea deja vîrsta de 10 ani la momentul pronunțării

deciziei, respectiv recurenta consideră că a fost ignorat dreptul la opinie a

copilului minor garantat de art. 54 din Codul familiei deoerece instanța de apel nu

putea să tragă careva concluzie cu privire la legătura dintre copil și tată precum și

participarea tatălui la educația lui fără opinia copilului minor.

Recurenta consideră că familia reprezintă valoarea supremă în societate și

copilul minor trebuie să beneficieze de dreptul la întreținerea relațiilor personale și

4

contacte directe regulate cu tatăl său, dar la moment aceste drepturi sunt violate din

motivul că acțiunile tatălui, în calitate pe parte vinovată, demostrează indiferență

fată de copilul minor, deoarece în raport cu fiica sa are obligația de a se comporta

cu maturitate, înțelegere și abținere de la oricare violență.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces

la data de 27 martie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 6198 (f.d. 94), fiind

recepționată de recurenta Ana Muntean la data de 08 aprilie 2019, fapt ce se

confirmă prin dovada trimiterii poștale nr. DS3118104665AS, anexată la

materialele cauzei (f.d. 98).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

prin intermediul oficiului poștal de Ana Muntean, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca, la data de 28 mai 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434

Cod de procedură civilă.

La 13 iunie 2019, în adresa intimatului Stanislav Muntean și intervenientului

accesoriu Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți a fost expediată

copia recursului declarat de Ana Muntean, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul Stanislav Muntean și intervenientul accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Bălți nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv

și nu au depus referințe în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ana Muntean, reprezentată de

avocatul Iulian Paciurca, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Ana Muntean, reprezentată de

avocatul Iulian Paciurca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

5

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ana Muntean,

reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Ana Muntean, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ana Muntean, reprezentată de avocatul

Iulian Paciurca.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ana Muntean, reprezentată de

avocatul Iulian Paciurca, împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel

6

Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Muntean

împotriva lui Stanislav Muntean, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială

și Protecția Familiei Bălți cu privire la decăderea din drepturile părintești.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

7