2rc-84/19 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- restituirea apelului
2rc-84/19 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2rc-84/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Gh. Stratulat)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhnaci, L.Pruteanu, M. Guzun)
DECIZIE
12 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Svetlana Filincova
Victor Burduh
examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Agro
Domain Group”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa
Agricolă de Producție „Slobozia Hanesei” împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „Agro Domain Group” cu privire la încasarea datoriei, a venitului ratat și a
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a restituit cererea de apel,
c o n s t a t ă:
La 04 iulie 2017, Cooperativa Agricolă de Producție „Slobozia Hanesei” (în
continuare C.A.P. „Slobozia Hanesei”) a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Agro Domain Group” (în continuare
SRL „Agro Domain Group”) solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de
19552, 95 de lei, a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de
586,60 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 de lei.
La 02 iulie 2018, C.A.P. „Slobozia Hanesei”, reprezentată de avocatul Rodica
Bevziuc, a depus cerere de completare și concretizare a cerințelor prin care a solicitat
încasarea prejudiciului material în sumă de 14610,00 de lei, a venitului ratat în sumă
de 4942, 95 de lei, a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de
586,60 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 de lei.
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-
a admis cererea de chemare în judecată depusă de C.A.P. „Slobozia Hanesei” și s-a
încasat de la SRL „Agro Domain Group” în beneficiul C.A.P. „Slobozia Hanesei”
datoria în sumă de 14610 de lei, venitul ratat în sumă de 4942 de lei, taxa de stat în
sumă de 586, 60 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 de lei.
La 19 februarie 2019, SRL „Agro Domain Group” a depus cererea de apel
împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu respingerea cerințelor C.A.P.
„Slobozia Hanesei” privind încasarea datoriei în sumă de 14610 de lei, a venitului
1
ratat în sumă de 4942 de lei, a taxei de stat în sumă de 586, 60 de lei, a cheltuielilor
de asistență juridică în sumă de 5000 de lei.
Prin încheierea din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în baza art. 369
alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, s-a restituit apelul declarat de SRL „Agro
Domain Group” împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
La 18 aprilie 2019, SRL „Agro Domain Group” a declarat recurs împotriva
încheierii din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii
de recurs, casarea încheierii, judecarea cererii de apel, casarea hotărârii din 16
noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, repunerea în termen în
conformitate cu art. 116 Cod de procedură civilă.
În motivarea recursului s-a invocat că este ilegală încheierea instanței de apel,
deoarece nu a participat în ședința de judecată când a fost pronunțată hotărârea, iar
prima instanță nu a expediat dispozitivul hotărârii pentru cunoștință. La 21
noiembrie 2018 a solicitat să fie redactă hotărârea motivată, iar la 17 ianuarie 2019,
instanța de judecată a pregătit pentru expediere hotărârea motivată. Respectiv, la 18
februarie 2019 a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În continuare recurentul a expus argumentele ce exprimă dezacordul cu
hotărârea pronunțată în prima instanță, inclusiv circumstanțele de fapt și de drept ale
cauzei.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Instanța de apel a adoptat încheierea contestată la 02 aprilie 2019, iar SRL
„Agro Domain Group” a declarat recurs la 18 aprilie 2019.
La materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care ar confirma data când
încheierea contestată a fost comunicată recurentului, ceea ce denotă că recursul este
declarat în termen și nu este necesară repunerea în termen prin prisma art. 116 Cod
de procedură civilă.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor
invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
va respinge recursul declarat de SRL „Agro Domain Group” și va menține încheierea
contestată, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
Art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă statuează că termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța
de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură
2
pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,
să fie prezentate documentele respective etc.).
Corelând normele de drept procedural citate cu situația de fapt, Colegiul
apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind restituirea cererii de
apel ca fiind depusă în afara termenului legal.
În acest sens, Colegiul relevă că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de C.A.P.
„Slobozia Hanesei” împotriva SRL „Agro Domain Group” cu privire la încasarea
datoriei, a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată, a fost pronunțat la 16
noiembrie 2018 (f.d.99).
La 19 februarie 2019, SRL „Agro Domain Group” a depus cererea de apel
împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(f.d.108-111).
În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
Art. 113 Cod de procedură civilă prevede că dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
În această ordine de idei, deși, art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă
stipulează expres că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii, SRL „Agro Domain Group” a declarat apel la
19 februarie 2019, fără a solicita repunerea în termen, fapt corect reținut de instanța
de apel.
În consecință, acest aspect a generat restituirea de către instanța de apel prin
încheierea din 02 aprilie 2019 a cererii de apel a SRL „Agro Domain Group” ca fiind
depusă în afara termenului legal.
Or, art. 369 alin. (1) lit.b) Cod de procedură civilă statuează că instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului
legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
Chiar și în condițiile în care recurentul/pârâtul nu a recepționat dispozitivul
hotărârii primei instanțe din 16 noiembrie 2018, pârâtul a cunoscut despre existența
litigiului, fiind prezent, prin intermediul reprezentantului său Nelea Jechiu, în
ședința de judecată din 14 martie 2018 (f.d.51), fiind înștiințat contra semnătură
pentru următoarea ședință de judecată (f.d.52). Or, în conformitate cu art. 102 alin.
(41) Cod de procedură civilă participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu
pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.
Astfel, în situația relatată, având în vedere diligența părților de a urmări
desfășurarea procesului, precum și obligația participanților la proces, în contextul
prevederilor art. 56 alin. (3), art. 61 alin.(1) Cod de procedură civilă, de a se folosi
cu bună-credință de drepturile lor procedurale, Colegiul conchide că recurentul a
3
eludat obligația sa de a-și valorifica drepturile procedurale în termenul stabilit de
legiuitor.
Prezintă relevanță și faptul că la 30 noiembrie 2018, SRL „Agro Domain
Group”, prin intermediul reprezentantului Nelea Jechiu, de altfel, ultima a și semnat
și cererea de recurs a SRL „Agro Domain Group”, în bază de procură, ca fiind
juristul pârâtului, a luat cunoștință de materialele cauzei, conform mențiunii
efectuate pe coperta dosarului, or, materialele cauzei includeau și dispozitivul
hotărârii primei instanțe.
Adițional, Colegiul relevă că anterior, prin cererile înregistrate la 21 noiembrie
2018, reprezentantul SRL „Agro Domain Group”-Nelea Jechiu, a solicitat de a lua
cunoștință de materialele cauzei și de a fi redactată hotărârea motivată pronunțată în
cauza dată (f.d.101-102), împrejurări ce atestă suplimentar că recurentul a cunoscut
despre existența dispozitivului hotărârii primei instanțe.
În altă ordine de idei, apelantul SRL „Agro Domain Group” din moment ce a
luat cunoștință de materialele dosarului, nu a fost lipsit de dreptul de a înregistra în
termenul stabilit de lege o cerere de apel, iar ulterior, având în vedere dispoziția art.
365 alin. (11) Cod de procedură civilă, care stipulează că elementele cererii de apel
prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară
depusă după data întocmirii hotărârii integrale, urma să înregistreze o cerere de apel
suplimentară. Însă apelantul ignorând aceste reglementări legale, a înregistrat
cererea de apel la 19 februarie 2019, adică peste termenul de 30 de zile prevăzut
pentru contestarea hotărârii primei instanțe din 16 noiembrie 2018, fără a solicita
repunerea în termen.
Colegiul reiterează că în contextul prevederilor art. 362 alin. (3) Cod de
procedură civilă, repunerea în termenul de apel se face de către instanța de apel în
cazurile și în ordinea prevăzute de art.116, adică la cererea apelantului de repunere
în termen cu anexarea probelor ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului în
termen, însă la caz apelantul nu și-a valorificat acest drept.
Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind corectă constatarea instanței de
apel precum că apelantul nu a solicitat repunerea în termen pentru exercitarea căii
de atac-apelul, în condițiile în care textul cererii de apel atestă lipsa unor cerințe în
acest sens. Dealtfel, la materialele cauzei lipsesc alte cereri formulate separat de
cererea de apel, prin care s-ar solicita repunerea în termenul de apel. Respectiv,
instanța de apel just a conchis despre lipsa cererii de repunere în termen la declararea
apelului.
Concomitent, Colegiul accentuează că repunerea în termenul de apel putea fi
soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care apelantul ar fi formulat
o cerere de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în
justificarea acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește. Or, solicitarea de repunere în
termen este o prioritate a apelantului și nu poate fi soluționată din oficiu de către
instanța de apel.
Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea
valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a
justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Or, legiuitorul prin stabilirea unui termen de declarare a apelului a urmărit:
asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare
și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea
4
persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-l valorifica într-un termen prevăzut
de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei
instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării
unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua
cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel.
Totodată, Colegiul reliefă că, deși, recurentul contestă încheierea din 02 aprilie
2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a restituit cererea de apel, nu a adus
anumite argumente care coroborate cu circumstanțele cauzei ar duce la identificarea
unor încălcări ce ar fi fost admise de instanța de apel la adoptarea soluției prin
încheierea contestată. Or, aserțiunile recurentului exprimă dezacordul cu hotărârea
primei instanțe și care, în opinia sa, confirmă netemeinicia hotărârii judecătorești din
16 noiembrie 2018.
Din alegațiile invocate de recurent nu se disting anumite încălcări sau
interpretări/aplicări eronate ale normelor de drept procedural care ar fi fost admise
de instanța de apel la restituirea cererii de apel și care ar putea fi analizate sub
aspectul temeiniciei pentru a determina legalitatea/ilegalitatea încheierii contestate.
În corolar, pornind de la lipsa unor încălcări de ordin procedural sau de altă
natură, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind
restituirea apelului ca fiind declarat în afara termenului legal, precum și faptul că
apelantul nu a solicitat repunerea în termen.
Dealtfel, din textul art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă se distinge că
restituirea cererii de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului prevăzut de lege,
nu este decât o sancțiune procedurală, adică o urmare nefavorabilă, stabilită de
normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport
procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de
procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1
din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat
și în jurisprudența CtEDO, circumstanțele reliefate anterior, denotă că recurentul și-
a neglijat obligațiile sale procedurale pentru a-și valorifica drepturile procedurale în
termen.
În conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în
drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,
de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus
judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea
și mijloacele procedurale de apărare.
Din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
5
declarat cu menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Agro
Domain Group”.
Se menține încheierea din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa Agricolă de
Producție „Slobozia Hanesei” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Agro
Domain Group” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței ,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Svetlana Filincova
Victor Burduh
6