3ra-596/19 — contestarea actului administrativ

3ra-596/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 3ra-596/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (P. Harmaniuc)

instanța de apel: Curtea de Apel Chușinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Societatea Comercială „Nidgarex” Societate cu

Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Pagoni Domnița,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea Comercială „Nidgarex” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Inspecției de Stat în Construcții cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul declarat de Agenția pentru Supravegherea Tehnică și a fost casată hotărârea

din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost emisă o

hotărâre nouă de respingere a acțiunii

c o n s t a t ă

La 12 septembrie 2017 Societatea Comercială „Nidgarex” Societate cu

Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției de

Stat în Construcții cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în temeiul contractului de

societate civilă nr.3 din 01 iulie 2015 a dobândit certificatul de urbanism nr.593/16

din 30 septembrie 2016 pentru proiectarea și construirea unui bloc de locuințe cu

regim maximal pe verticală D+P+5E+M, cu parcare auto subterană, în limitele

terenului privat număr cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str. V. Horea 16.

Anterior începerii lucrărilor de construcție a obținut acordul proprietarilor

terenurilor învecinate, iar în baza certificatului de urbanism nr.593/16 din 30

septembrie 2016 a obținut și autorizația de construire nr.63-c/l7 din 27 februarie

2017.

Demarând lucrările și fiind în plin proces de construcție, la data de 08 august

2017 inspectorul Inspecției de Stat în Construcții - Știrbu Vitalie, a emis prescripția

nr.0004305 prin care a dispus ca măsură de asigurare a prescripției 0004304 din 08

august 2017 sistarea tuturor tipurilor de lucrări și conservarea obiectivului din mun.

Chișinău, str. V. Horea, 16, evidențiindu-se pretinsa încălcare a procedurii de

eliberare de către autoritatea administrației publice locale a actelor permisive de

construcție.

Consideră reclamantul că actul administrativ emis de Inspecția de Stat în

Construcții (prescripția nr. 0004305) este contradictoriu, or prin acesta se asigură

executarea unei prescripții inexistente cu nr. 0004304 potrivit căreia ar fi constatat

pretinse abateri de la normele în construcții, ce ar condiționa eliberarea actelor

permisive de către administrația publică locală. A fost adoptat cu încălcarea

procedurii și prevederilor legale stabilite de Legea nr.131 din 08 iunie 2012 și

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996, fără a

ține cont de faptul că actele permisive de construcție nu sunt anulate și produc

efecte.

Nefiind de acord cu actul administrativ contestat, la data de 11 august 2017 a

fost depusă o cerere prealabilă la autoritatea emitentă prin care, în temeiul

argumentelor și normelor de drept relevante, s-a solicitat anularea prescripției.

Pe motiv că cererea prealabilă nu a fost soluționată în termenul prevăzut de

lege, a fost depusă prezenta cerere de chemare în judecată.

Solicită reclamanta anularea prescripției Inspecției de Stat în Construcții nr.

0004305 din 08 august 2017, prin care au fost sistate lucrările de construcție pe

adresa mun. Chișinău, str. V. Horea 16.

Prin hotărârea Guvernului nr. 1088 din 18.12.2017 Inspecția de Stat în

Construcții a fost înlocuită cu succesorul în drepturi Agenția pentru Supraveghere

Tehnică.

Prin hotărârea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

acțiunea a fost admisă; a fost anulată prescripția Inspecției de Stat în Construcții nr.

0004305 din 08 august 2017 prin care au fost sistate lucrările de construcție la

obiectivul de pe terenul nr. cadastral xxxxxx din mun. Chișinău, str. Vintilă Horea,

16.

La data de 02 aprilie 2018 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a declarat

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 15 februarie

2018, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii. Concomitent a solicitat și repunerea în termenul de atac, dat fiind faptul că

la ședința instanței de apel nu a participat reprezentantul autorității de resort.

Prin încheierea din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost

admisă cererea de repunere în termen , nu s-a dat curs apelului, s-a comunicat

apelantului privind necesitatea depunerii cererii de apel în conformitate cu

prevederile legii.

În favoarea repunerii în termenul de atac al apelului, instanța de apel a

menționat că cauza în primă instanță a fost examinată în lipsa Inspecției de Stat în

Construcții, iar dispozitivul hotărârii a fost expediat peste termenul de 5 zile.

Conform avizului de recepția se confirmă recepționarea acestuia la data de 13

martie 2018.

La 29 noiembrie 2018 apelantul s-a conformat cerințelor instanței și a depus

apelul motivat în termenul legal acordat de instanța de apel.

2

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Agenția pentru Supravegherea Tehnică; a fost casată hotărârea

din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost emisă o

hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

La 07 martie 2019 SC „Nidgarex Prim” SRL, reprezentată de avocatul Pagoni

Domnița, a declarat recurs împotriva încheierii din 11 octombrie 2018 și deciziei

din 13 decembrie 2018 ale instanței de apel, solicitând casarea acestora.

Ca temei de anulare a încheierii din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău recurentul a invocat că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a cunoscut

despre examinarea litigiului și a avut obligația să se intereseze despre derularea

procesului, nu a manifestat diligență și bună-credință în exercitarea drepturilor sale

procedurale.

Împotriva deciziei instanței de apel recurenta a invocat că concluziile

instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

După cum rezultă din speță, litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul Administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar conform alin. (2) la data intrării în vigoare a

prezentului cod, se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10.02.2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinînd

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a casa decizia

din 13 decembrie 2018 ale Curții de Apel Chișinău și încheierea din 11 octombrie

2018 și cu emiterea unei decizii noi sub formă de încheiere prin care apelul urmează

a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 236 alin. (2) Cod administrativ, apelul se declară

inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1).

3

În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 362 alin. (1,3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

La caz, s-a constatat că hotărârea primei instanțe a fost emisă la data de 15

februarie 2018, cu pronunțarea dispozitivului.

Cererea de apel a fost depusă la data de 02 aprilie 2018, peste termenul de

declarare a apelului de 30 de zile pentru contestarea hotărârii judecătorești.

Prin încheierea din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost

admisă cererea de repunere în termen, nu s-a dat curs apelului, s-a comunicat

apelantului privind necesitatea depunerii cererii de apel în conformitate cu

prevederile legii.

Drept temei pentru aplicarea art. 369 alin. (1) lit. b) CPC și repunerea în

termen a apelului, instanța de apel a invocat că Agenția pentru Supraveghere

Tehnică a recepționat dispozitivul hotărârii din 15 februarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, la data de 13 martie 2018. Prin urmare, instanța de apel a

conchis că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a omis justificat termenul de

declarare a apelului.

Instanța de recurs conchide că încheierea instanței de apel din 11 octombrie

2018 este una neîntemeiată și emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept

procedural, respectiv nu poate fi menținută.

În susținerea netemeiniciei încheierii de repunere în termen a apelului instanța

de recurs menționează că din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată

din 15 februarie 2018 rezultă că Agenția pentru Supraveghere tehnică a fost citată

legal pentru ședința respectivă. Cu titlu de dovadă, la dosar este anexat avizul de

recepție a corespondenței poștale din 05 ianuarie 2018, iar instanța de judecată,

constatând că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a fost citată legal în ședința de

judecată, a dispus judecarea cauzei în lipsa acesteia.

Se remarcă că prin cererea de apel Agenția pentru Supraveghere Tehnică a

solicitat repunerea în termen, din considerentul că reprezentantul Agenției nu a fost

prezent în ședința de judecată la care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii.

Din prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, se deduce că

termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul comunicării

4

dispozitivului, nu de la data depunerii cererii de întocmire a hotărârii integrale, ci de

la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Aceste prevederi sunt aplicabile atât pentru partea care a fost prezentă la

pronunțarea dispozitivului deciziei cât și pentru partea care a fost absentă.

Din materialele dosarului și anume din procesul-verbal al ședinței de judecată

rezultă că la pronunțarea dispozitivului hotărârii primei instanțe din 15 februarie

2018, reprezentantul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nu a fost prezent, însă a

fost înștiințat despre ședința de judecată stabilită, fapt confirmat prin avizul de

recepție.

Prin urmare, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a cunoscut despre

examinarea litigiului și a avut obligația să se intereseze despre derularea procesului

și soluția emisă de instanță. Or, acesta nu a dat dovadă de diligență și bună-credință

în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale

procedurale prin îngrădirea accesului la justiție.

În astfel de circumstanțe, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiate

argumentele instanței de apel expuse în încheierea de repunere în termen, soluția

instaței de apel privind admiterea cererii de repunere în termen fiind în contradicție

cu prevederile art. 116 Cod de procedură civilă și probatoriu administrat la dosar.

Astfel, în speță termenul de declarare a apelului a început să curgă la data de

16 februarie 2018, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 17 martie 2018. Pe când cererea de apel a fost depusă la

data de 02 aprilie 2018, fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea termenului

de declarare.

Colegiul constată că instanța de apel neîntemeiat a admis cererea de repunere

în termen a apelantului, deoarece probele prezentate de către reprezentantul Agenția

pentru Supraveghere Tehnică la depunerea cererii de apel nu dovedesc omiterea

termenului de îndeplinire a unui act de procedură din motive întemeiate.

În consecință se deduce netemeinicia concluziei instanței de apel privind

repunerea apelului în termen.

Or, în conformitate cu art. 116 alin. (1,3) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului

Totodată, colegiul remarcă că prin prisma prevederilor art. 116 alin. (5) Cod de

procedură civilă, încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune

recursului, respectiv legalitatea unei astfel de încheieri poate fi verificată odată cu

fondul cauzei.

Astfel, instanța de recurs consideră că este neîntemeiată repunerea în termen a

apelului, fapt ce impune necesitatea casării încheierii, or, menținerea acesteia în

condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a dreptului recurentului de a dispune de

drepturile sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, care sunt garantate și

de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia din 13

decembrie 2018 și încheierea din 11 octombrie 2018 ale Curții de Apel Chișinău cu

5

emiterea unei decizii sub formă de încheiere prin care a respinge cererea privind

repunerea în termenul de depunere a apelului și a declara apelul inadmisibil.

În conformitate cu art. 248 lit. c) Cod administrativ, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se casează decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

încheierea din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se emite o nouă

decizie sub formă de încheiere prin care:

Se respinge cererea Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la

repunerea în termenul de declarare a apelului.

Se declară inadmisibil apelul declarat de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6