3ra-721/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-721/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Clima, A.Malîi, E.Palanciuc) Î N C H E I E R E 5 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Urzică împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Valeriu Urzică, a fost casată hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a fost emisă o hotărâre nouă, c o n s t a t ă: La 15 decembrie 2017, Valeriu Urzică a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul a indicat că în toate actele (buletinul de identitate, permisul de conducere, legitimația de pensionar), numele său a fost indicat ,,Urzică”, iar în certificatul de naștere sovietic, numele său este indicat greșit ,,Urzîca”, indicând 2 litere greșite. Reclamantul a menționat că conform certificatului eliberat de Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Republicii Moldova, a Comisiei pentru reglementarea onomasticii și terminologiei naționale, formula onomastică ,,Urzică Valeriu” este înregistrată în conformitate cu normele de scriere a numelor de persoană în limba română și etimologia în conformitate cu legislația în vigoare privind ocrotirea onomasticii naționale.

A invocat că tatăl lui este Urzică Ion, iar probleme din cauza numelui au nu doar reclamantul, dar și rudele acestuia, atunci când urmează să-și perfecteze actele. Totodată, a susținut că adresându-se cu cerere prealabilă referitor la rectificarea actului de naștere a primit refuz, motiv din care s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată. Valeriu Urzică a solicitat să-i fie recunoscut refuzul Agenției Servicii Publice nr.01/21-344/17 din 4 decembrie 2017 privind rectificarea actului de naștere, ca 1 neîntemeiat, cu rectificarea actului de naștere (extras) în rubrica numele să fie indicat numele ”Urzică” și nu ”Urzîca”. Prin hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Urzică împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ, a fost respinsă.

La 13 august 2018, Valeriu Urzică, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin a declarat apel împotriva hotărârii din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 12 decembrie 2018, corectată prin încheierea din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Valeriu Urzică, a fost casată hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a fost emisă o hotărâre nouă, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Urzică împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ. A fost recunoscut ca neîntemeiat refuzul Agenției Servicii Publice nr. 01/21- 344/17 din 4 decembrie 2017 cu privire la rectificarea actului de naștere pe numele ,,Urzîca”.

A fost rectificat actul de naștere pe numele ,,Urzîca” Valeriu, născut la XXXX” cu indicarea numelui ,,Urzică” și nu pe numele ,,Urzîca” Ion, născut la XXXX. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile Legii contenciosului administrativ, art. 66 alin. (1), (2) și 67 alin. (2) ale Legii privind actele de stare civilă nr. 100 din 26 aprilie 2001. În această ordine de idei, Colegiul Curții de Apel Chișinău a remarcat că prima instanță incorect a soluționat cauza, respingând acțiunea. Astfel, instanța de apel având la bază prevederile menționate, a ajuns la concluzia că răspunsul Agenției Servicii Publice nr.01/21-344/17 din 4 decembrie 2017 este unul neîntemeiat, deoarece în cazul dat instituția publică având suficiente probe, urma să rectifice actul de naștere pe numele ,,Urzîca” cu indicarea numelui corect ,,Urzică”.

Or, numele corect a apelantului ,,Urzică” se probează și prin extrasul de pe actul de naștere eliberat la 11 iunie 2009 de către OSC Edineț, prin care s-a înregistrat persoana cu numele - Urzică Ion născut la XXXX; prin certificatul de deces eliberat de OSC Chișinău la 13 iunie 2008 privind înregistrarea decesului la XXXX a lui Urzică Ion născut la XXXX; precum și certificatul de naștere duplicat eliberat la 14 iulie 2005 de către OSC Edineț - Urzică Ion născut la XXXX. Finalmente, Colegiul civil a concluzionat că reclamantul a dovedit prin probe certe, pertinente temeinicia pretențiilor formulate, iar concluziile hotărârii primei instanțe privind lipsa suportului probant sunt neîntemeiate și rezultă din aprecierea incorectă a probelor prezentate.

La 16 aprilie 2019, Agenția Servicii Publice a declarat recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, indicând că aceasta este neîntemeiată, emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual. 2 A menționat că instanța de apel nu a luat în considerare că în rezultatul verificărilor întreprinse în fondul de arhivă al Registrelor actelor de stare civilă nu a fost identificat nici un act de naștere pe numele lui Valeriu Urzică, ca fiind născut la XXXX în XXXX, iar certificatul de naștere nu se fală la evidența Direcției generale stare civilă, din care considerent instituția publică se află în imposibilitate de a se expune.

Totodată, recurenta și-a întemeiat cererea de recurs în baza pct. 205 al Instrucțiunii cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă aprobată prin ordinul nr. 4 din 21 ianuarie 2004 al Departamentului Tehnologii Informaționale, care prevede expres că cererea de modificare se examinează numai în cazul identificării actului de stare civilă a cărui modificare este solicitată. Reconstituirea și întocmirea ulterioară a actului de stare civilă are loc în condițiile art. 59 alin. (1) și 60 alin. (1) al Legii nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă. A considerat recurenta că nu s-au luat în considerare dispozițiile menționate supra, or, Valeriu Urzică urma să se adreseze la oficiul de stare civilă potrivit domiciliului întru depunerea cererii de obținere a certificatului de naștere, iar în cazul în care nu era mulțumit de decizia organului de stare civilă, să se adreseze în instanța de judecată.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normelor de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea 3 nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 decembrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 16 aprilie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Agenția Servicii Publice în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Agenția Servicii Publice nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de 4 fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Agenția Servicii Publice.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Agenția Servicii Publice, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva 5