3ra-699/19 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-699/19 Prima instanță: Judecătoria Străşeni, sediul Central (jud: I.Talmaci) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru) ÎNCHEIERE 5 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chişca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iulian Rusanovschi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iulian Rusanovschi împotriva lui Ghenadie Pavliuc, vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, intervenienți accesorii Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalității şi Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Iulian Rusanovschi şi a fost menținută hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Străşeni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 20 august 2018, Iulian Rusanovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Pavliuc, vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, intervenienți accesorii Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalității şi Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul a indicat că vicepreşedintele Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc, a emis în mod abuziv dispoziția nr. 11 din 20 iunie 2018, prin care a condiționat, accesul participanților la proces şi a altor persoane, a presei acreditate, cu prezentarea obligatorie a buletinului de identitate cu consemnarea numelui/prenumelui persoanei în registrul special care se află la personalul de pază de la punctul de trecere situat la etajul 2 al clădirii. A invocat că potrivit dispoziției nominalizate, accesul procurorilor şi a avocaților în incinta Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, va fi precedată obligatoriu de verificarea legitimației de serviciu.

Totodată, a susținut că accesul în sala de judecată se face obligatoriu pe la etajul 2, iar accesul la ascensor de la etajul 3. Astfel, în fiecare zi, persoane cu vârstă înaintată sau cu handicap fizic se proptesc să ridice pe jos 3 etaje, deoarece ascensorul de la parter este blocat şi uşa de acces încuiată cu lacăt, pentru a putea pune în aplicare dispoziția nr.11 din 20 1 iunie 2018 şi a obliga toate persoanele să se legitimeze la punctul de control instalat abuziv de vicepreședintele instanței, Ghenadie Pavliuc.

Reclamantul a menționat că pe lângă caracterul discriminatoriu al acestei dispoziții, deseori reprezentanții serviciului de pază nu permit accesul cetățenilor, a avocaților etc., în incinta judecătoriei, pe motiv că aceștia nu au asupra lor un act de identitate sau legitimația de serviciu, situații în care, personalul de pază obligă persoana să telefoneze judecătorul sau grefierul ca să coboare şi să confirme faptul că urmează a fi prezent în ședință de judecată. A reflectat că în răspunsul la cererea prealabilă, vicepreședintele Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, a invocat faptul că avocații şi procurorii sunt obligați să poarte asupra lor legitimațiile sau alt act de identitate pentru a pleda în ședință, însă nu face trimitere la nicio normă de drept în acest sens.

Or, justițiabilii nu sunt obligați să poarte asupra lor acte de identitate şi chiar dacă ar avea o asemenea îndatorire, instanța de judecată este cea care legitimează persoanele ce asistă la o ședință de judecată şi nicidecum agentul de pază la indicația lui Ghenadie Pavliuc. În opinia reclamantului, prin dispoziția nominalizată, se condiționează / restricționează prezența unei persoane pe holul instanței de judecată. Iulian Rusanovschi cu referire la prevederile alin. (2) al art. 161 din Legea privind organizarea judecătorească, a susținut că vicepreședintele Ghenadie Pavliuc şi-a adjudecat o prerogativă neprevăzută de lege, prin comiterea unui abuz în drept.

Or, hotărârea privind aprobarea Regulilor de conduită a justițiabililor şi a altor persoane în instanța judecătorească nr. 504/17 din 3 iunie 2014, la care face trimitere pârâtul, nu conține nicio prevedere ce i-ar putea da prerogativa emiterii unei dispoziții, în baza căreia să oblige persoanele şi participanții la proces să poarte asupra lor acte de identitate, legitimații şi cu atât mai mult să le prezinte unui paznic la intrarea în instituție cu includerea unor date cu caracter personal în registrul aşa-zis special. Astfel, a considerat reclamantul că prin această decizie, justițiabilii sunt privați de dreptul de a se urca până în sala de judecată cu ascensorul, fiind obligați să urce şi să coboare 3 etaje pentru a se autoriza în faţa unor persoane neîmputernicite conform legii cu acest drept.

A relatat că în răspunsul la cererea prealabilă, Ghenadie Pavliuc urma să indice în baza căror acte normative a emis o asemenea dispoziție şi care a fost acel factor ce a determinat emiterea unui act abuziv şi contrar eticii judecătorești. La fel, a comunicat reclamantul că dispoziția contestată, îl afectează de rând cu justițiabilii, şi în opinia sa reprezintă un act administrativ cu caracter normativ. Iulian Rusanovschi a solicitat anularea răspunsului vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc, emis la 27 iulie 2018 și revocarea/anularea dispoziției nr.11 din 20 iunie 2018 emisă de vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc (f.d.3-4).

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către Iulian Rusanovschi împotriva lui Ghenadie Pavliuc, vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, intervenienți accesorii Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalității şi Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ. (f.d.123-130) 2 La 3 decembrie 2018, prin intermediul poștei electronice, Iulian Rusanovschi a declarat apel împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. (f.d.118-119) Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Iulian Rusanovschi şi a fost menținută hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile Legii contenciosului administrativ, art. 117 alin. (1), 118 alin. (1), 121 şi 130 ale Codului de procedură civilă. În această ordine de idei, Colegiul Curții de Apel Chișinău a remarcat că prima instanță just a soluționat cauza, respingând prin urmare acțiunea. Astfel, instanța de apel având la bază noțiunea de act administrativ, oferită și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, Colegiul civil a conchis că răspunsul vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc, nr.07-6-1123 din 27 iulie 2018, nu constituie act administrativ, nu lezează în niciun fel drepturile și interesele legitime ale lui Iulian Rusanovschi și prin urmare, acesta nu constituie obiect de examinare în procedura contenciosului administrativ.

Astfel, cererea prealabilă a fost lăsată fără examinare, şi respectiv, nu produce anumite efecte juridice, ci doar conține punctul de vedere al intimatului asupra cererii apelantului, inclusiv conține informații asupra problemelor abordate prin aceasta. Prin urmare, instanța de apel a notat cu referire la pretenția de bază a acțiunii, privind anularea dispoziției nr.11 din 20 iunie 2018 emisă de vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc, că art.16 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ, prevede dreptul de contestare a actului administrativ în beneficiul persoanei căreia îi sunt aduse atingeri asupra drepturilor și intereselor legitime prin actul contestat.

Astfel, Colegiul civil a concluzionat că dispoziția nr.11 din 20 iunie 2018 emisă de vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc, este contestată de către Iulian Rusanovschi, invocând la baza dezacordului cu actul contestat drepturile și interesele legitime ale persoanelor neputincioase și nu interesul propriu. Instanța de apel în consolidarea soluției sale, a reținut prevederile art.7 alin.(1) Cod de procedură civilă şi a conchis ca fiind justă concluzia instanței de fond potrivit căreia, apelantul/reclamant nu poate contesta un act administrativ, în interesul unui anumit grup de persoane fără a avea împuterniciri de a reprezenta interesul legitim al celor al căror interes îl apără.

La 24 aprilie 2019, Iulian Rusanovschi a declarat recurs împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe. A menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea şi au fost încălcate şi aplicate greșit normele de drept material. Totodată, recurentul a reiterat motivele de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată şi cererea de apel. 3 A considerat recurentul că nu au fost elucidate pe deplin circumstanțele cauzei. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.

Prin referința din 4 iunie 2019, Tudor Gamarţ a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normelor de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 februarie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 24 aprilie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Iulian Rusanovschi în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârşirea altor încălcări decât cele 4 indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Iulian Rusanovschi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes 5 (cauza Rebai şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Iulian Rusanovschi.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) şi 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Iulian Rusanovschi, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chişca-Doneva 6