3ra-901/19 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-901/19 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (R. Pascari) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna) ÎNCHEIERE 17 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând cererea de recuzare înaintată de către Serghei Mocanu, judecătorilor Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și constatarea încălcării termenului de examinare a plângerii, împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 21 august 2017, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova privind anularea actului administrativ şi constatarea încălcării termenului de examinare a plângerii.

A solicitat reclamantul Mocanu Serghei anularea ca fiind ilegală decizia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal nr. 165 din 24 iulie 2017 şi constatarea încălcării termenului de 30 de zile pentru examinarea plângerii sale din 20 octombrie 2014. Prin hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani s-a admis parţial acțiunea. S-a constatat încălcarea de către Centrul Național pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a termenului legal de 30 de zile privind examinarea plângerii din 20 octombrie 2014. S-a respins acţiunea depusă de Mocanu Serghei către Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal în partea ce ţine de anularea ca ilegală decizia nr. 165 din 24 iulie 2017. Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 27 mai 2019 Mocanu Serghei a solicitat casarea deciziei instanței de apel şi a hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate 1 eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. La 17 iulie 2019, prin intermediul poștei electronice, Serghei Mocanu, a depus cerere de recuzare completului de judecată constituit din judecătorii Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru.

În motivarea cererii de recuzare s-a invocat că judecătorii Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie: Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru urmează a fi recuzaţi de la judecarea cererii de recurs depuse împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, deoarece în privinţa acestora planează o bănuială rezonabilă că nu pot fi imparţiali şi obiectivi, deoarece fac parte dintr-un organ de stat, considerat acaparat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 08 iunie 2019 şi care funcţionează în detrimentul drepturilor şi libertăţilor omului. Mai mult, au fost promovaţi de un regim criminal şi au emis mai multe decizii ilegale.

De altfel, a precizat că la indicaţia aceluiaşi regim a fost tras la răspundere penală. Întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanţiilor procesuale instituite la art. 6 alin.(1) CEDO, care reglementează dreptul la un proces echitabil, a opinat că urmează a fi admis cererea de recuzare. Or, conform jurisprudenţei CtEDO, judecătorii nu doar trebuie să îndeplinească criterii obiective de imparţialitate, dar să fie percepuţi ca fiind imparţiali. Miza este încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire justițiabililor într-o societate democratică şi instanţa de judecată trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar.

Instanţa trebuie să fie imparţială din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privinţă (cauza Gregori vs Marea Britanie, 1997, 25 EHRR 577). Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanţele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire populaţiei, inclusiv şi acuzatului (Castillo Algar vs Spania, 1998, 30 EHRR 827). Studiind cererea de recuzare, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de recuzare înaintată de către Serghei Mocanu, judecătorilor Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 50 alin.(1) Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora; b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiaşi cauze; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi; d) şi-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

2 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Serghei Mocanu, depunând cererea de recuzare, nu a invocat expres un temei de drept prin prisma art. 50 alin.(1) Cod de procedură civilă care reglementează temeiurile de recuzare, indicând la general art. 50, 53 Cod de procedură civilă, însă, totodată, a pretins „planarea” unei bănuieli rezonabile privind imparţialitatea şi obiectivitatea judecărilor recuzaţi, deoarece ar face parte din organ de stat considerat acaparat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 08 iunie 2019. Iniţial Completul precizează că ordinea procesuală a soluţionării cererilor de recuzare a judecătorilor inserată în art.53 Cod de procedură civilă, precum şi limitele/condiţiile expuse în art. 52 Cod de procedură civilă pentru admiterea recuzărilor, urmează să contracareze abuzurile justiţiabililor şi să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiţiei.

De altfel, în contextul prevederilor art. 52 alin.(5) Cod de procedură civilă, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparţialitatea lui dacă nu sânt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării. Cu referire la aserţiunea expusă în cererea de recuzare referitor la bănuială rezonabilă privind imparţialitatea şi obiectivitatea judecărilor recuzaţi, deoarece ar face parte din organ de stat considerat acaparat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 08 iunie 2019, Completul notează că judecătorul este persoana învestită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută în baza legii.

Judecătorii instanţelor judecătoreşti sânt independenţi, imparţiali şi inamovibili şi se supun numai legii şi iau decizii în mod independent şi imparţial şi acţionează fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, inclusiv judiciare. Or, aceste criterii caracteristice judecătorului, purtător al puterii judecătoreşti, sunt menţionate expres în art. 1 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995. Mai mult, evoluţia, precum şi promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară este un element caracteristic carierei judecătorului şi nu poate constitui un temei de recuzare, iar însăşi exercitarea funcţiei de judecător se realizează până la atingerea de către acesta a plafonului de vârstă, ceea ce presupune exercitarea atribuţiilor de înfăptuire a justiţiei în baza legii, independent şi indiferent de perioada şi activitatea politică a statului.

Subsecvent, Completul reiterează că motivele de recuzare a judecătorilor Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie, Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, precum că nu ar putea fi imparţiali şi obiectivi, deoarece ar face parte dintr-un organ de stat considerat capturat, confom Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova din 8 iunie 2019, precum şi promovarea judecătorilor într-o anumită perioadă, nu cad sub incidenţa normei de drept ce stipulează expres temeiurile de recuzare ale judecătorului. La fel, Completul apreciază critic afirmaţia privind emiterea mai multor decizii ilegale expusă în cererea de recuzare şi o califică ca fiind declarativă şi neîntemeiată.

Adiţional Completul evidenţiază că argumentele invocate de Serghei Mocanu în susţinerea propunerii de recuzare nu indică la existenţa unor prejudecăţi sau idei preconcepute a magistraţilor recuzaţi, susceptibile de a afecta imparţialitatea 3 subiectivă. Or, obiectivitatea şi imparţialitatea judecătorului se apreciază în concret, la speţă şi nu în general.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanţa trebuie să fie imparţială, învederează că imparţialitatea se defineşte de regulă prin lipsa oricărei prejudecăţi sau atitudini părtinitoare şi poate fi analizată în diverse moduri [Wettstein împotriva Elveţiei, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93]. Imparţialitatea trebuie evaluată [Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93]: potrivit unui demers subiectiv, ţinându-se seama de convingerea personală şi comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăţi personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanţa a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanţii pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparţialitatea sa.

Delimitarea între imparţialitatea subiectivă şi imparţialitatea obiectivă nu este totuşi ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparţialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza şi chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumţia de imparţialitate subiectivă a judecătorului, cerinţa de imparţialitate obiectivă acordă o garanţie mult mai importantă [a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 şi 10]. De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparţialitatea obiectivă a judecătorilor ţine de evaluarea aparenţelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparţialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Concomitent, art. 2 din „Principiile de bază ale independenţei sistemului judiciar” redactate de Naţiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără vreo restricţie, influenţă incorectă, sugestie, presiune, ameninţare sau interferenţă, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”. Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de aşa măsură încât să păstreze prestanţa postului lor şi imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic”.

Pornind de la criteriile enunţate de apreciere a imparţialităţii judecătorilor, precum şi circumstanţele invocate de către Serghei Mocanu, în susţinerea cererii de recuzare a judecătorilor Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, Completul conchide că acestea nu indică la existența unor împrejurări ce ar confirma bănuială rezonabilă privind imparţialitatea şi obiectivitatea magistraților recuzați. Considerentele expuse anterior permit completului Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție de a conchide că, în lipsa unor motive plauzibile, cererea de recuzare este una neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 52-53, art. 269-270 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : 4 Se respinge cererea de recuzare înaintată de către Serghei Mocanu, judecătorilor Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie: Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, de la judecarea în ordine de recurs a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și constatarea încălcării termenului de examinare a plângerii, la recursul declarat de Serghei Mocanu, împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curţii de Apel Chişinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5