2r-312/19 — încasarea datoriei, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, prejudiciului moral şi cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii de apel, restituirea cererii de apel
2r-312/19 — încasarea datoriei, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-312/2018 prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud: C. Crețu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, V. Buhnaci, I. Muruianu) D E C I Z I E 05 iunie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecători Victor Burduh Galina Stratulat examinând recursul declarat de Leonid Batrac, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Batrac împotriva Anei Gîncota cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral, venitului ratat și cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Leonid Batrac c o n s t a t ă : La 09 iunie 2017, Leonid Batrac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Gîncota, prin care a solicitat încasarea datoriei în sumă de 75 de Euro, prejudiciului moral în sumă de 10000 de lei, venitului ratat în sumă de 5000 de lei și cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea lui Leonid Batrac împotriva Anei Gîncota cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral, venitului ratat și cheltuielilor de judecată. La 13 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Leonid Batrac a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin încheierea din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i fixat apelantului termen până în data 06 martie 2019 pentru înlăturarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și dovezii de achitare a taxei de stat, totodată, apelantul a fost preîntâmpinat că dacă nu va îndeplini în termen cerințele instanței, cererea de apel va fi restituită.
Leonid Batrac, în termenul fixat de instanța de apel, nu s-a conformat indicațiilor instanței de apel și nu a lichidat neajunsurile, respectiv nu a prezentat apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat. Astfel, prin încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit lui Leonid Batrac cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. La 19 aprilie 2019, Leonid Batrac a declarat recurs împotriva încheierii din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia cu restituirea cauzei instanței de apel pentru judecarea apelului. În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel pasibilă casării, deoarece nu a recepționat încheierea instanței de apel prin care nu s-a dat curs cererii de apel, iar în consecință nu a avut posibilitate de a înlătura neajunsurile în termenul stabilit.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 07 martie 2019. Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei încheierii prin scrisoarea de însoțire din 04 aprilie 2019 (f.d. 91), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia de către participanții la proces. Astfel, recursul declarat la 19 aprilie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului, pornind de la următoarele. Actele cauzei cert denotă că la 09 iunie 2017, Leonid Batrac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Gîncota cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral, venitului ratat și cheltuielilor de judecată.
Prima instanță fiind învestită cu examinarea prezentei cauze prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Leonid Batrac împotriva Anei Gîncota cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral, venitului ratat și cheltuielilor de judecată. La 13 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Leonid Batrac a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Instanța de apel prin încheierea din 24 ianuarie 2019 nu a dat curs cererii de apel, acordând apelantului termen până în data 06 martie 2019 pentru înlăturarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și dovezii de achitare a taxei de stat, totodată, apelantul a fost preîntâmpinat că dacă nu va îndeplini în termen cerințele instanței, cererea de apel va fi restituită.
Urmare a neîndeplinirii cerințelor din încheierea din 24 ianuarie 2019 a instanței de apel, prin încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită lui Leonid Batrac cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. 2 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului, pornind de la următoarele.
În conformitate cu art. 368, alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
În conformitate cu art. 369, alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că instanța de apel corect a restituit cererea de apel lui Leonid Batrac, în cazul în care aceasta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și nu a prezentat apelul motivat și dovada de achitare a taxei de stat.
În conformitate cu art. 100, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. În conformitate cu art. 106 Cod de procedură civilă, dacă destinatarul refuză să primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită să o înmâneze consemnează refuzul pe citație sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești.
Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării unui act procedural. Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea cauzei sau efectuarea actului procedural. Sensul autentic al normelor precitate, determinat din perspectiva interpretării logico-gramaticale a textului legal, denotă faptul că refuzul de a primi citația sau înștiințarea ori nereclamarea de către destinatar a citației sau înștiințării se consideră că ultimul a fost citat legal, deoarece citarea are drept scop înștiințarea destinatarului despre, locul data și ora îndeplinirii unui act de procedură. Colegiul constată că instanța de apel a comunicat încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel recurentului Leonid Batrac (f.d.
79, 79-81). Astfel, copia încheierii din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la adresa indicată de Leonid Batrac, și anume mun. Chișinău, str. XXXXX, fapt confirmat prin cererea de apel nemotivată depusă instanței, în care este indicată anume această adresă (f.d. 64), ceea ce demonstrează că recurentul a fost înștiințat în conformitate cu normele procedurale. În aceiași ordine de idei, Colegiul constată că instanța de apel nu a îngrădit dreptul lui Leonid Batrac de acces liber la justiție și a întreprins toate măsurile posibile în vederea aducerii la cunoștința apelantului a încheierii din 24 ianuarie 3 2019 a Curții de Apel Chișinău, totodată citându-l la adresa indicată în cererea de apel.
Cu privire la aceste aspecte, Colegiul notează că CtEDO, în jurisprudența sa, promovează cu consecvență, cu titlu de principiu, obligația părților de a se interesa de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11.09.2007).
Așadar, instanța de apel corect a învederat faptul că în perioada de la 13 decembrie 2018, când apelantul a depus cererea de apel nemotivat și până la 06 martie 2019, când urma să prezinte apelul motivat și dovada de achitare a taxei de stat, Leonid Batrac a dispus de 83 de zile calendaristice, un termen rezonabil și suficient pentru a se interesa de soarta propriei cauze, precum și a dispus de posibilitate reală de a lichida neajunsurile instrumentului de atac, însă apelantul nu a preferat să manifeste o minimă doză de diligență, situație care indică că a pierdut interesul față de acest litigiu. Articolul 6 §1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor si obligațiilor sale civile.
Totuși, dreptul la o instanță nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. În acest context, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 § 1 al Convenției, decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat.
Conform practicii CtEDO restricția impusă accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea cauza Malahov c. Moldovei, hotărârea din 07 iunie 2007). Subsidiar, instanța de recurs constată că apelantul a fost obligat să cunoască și să înțeleagă consecințele inacțiunii sale, având în vedere faptul că cadrul legal, la acest compartiment, este clar, simplu și lipsit de obscuritate.
În această ordine de idei, Colegiul reține că instanța de apel a respectat dispozițiile art. 369, alin. (1), lit. a) în coroborare cu art. 368, alin. (1) Cod de procedură civilă, iar alegațiile recurentului precum că, încheierea instanței de apel din 24 ianuarie 2019 nu a recepționat-o și nu a cunoscut despre deficiențele depistate și termenul de înlăturare acordat, nu pot fi reținute, reieșind din raționamentele descrise supra. Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din 07 martie 2019, în cazul în care apelantul nu și-a exercitat în volum deplin drepturile procedurale și nu a depus cererea de apel motivată și dovada de achitare a taxei de stat în termenul legal, iar în consecință instanța de apel a curmat în mod legal orice abuz din partea acestuia.
În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de 4 îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.
Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Leonid Batrac. Se menține încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Batrac împotriva Anei Gîncota cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral, venitului ratat și cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecători Victor Burduh Galina Stratulat 5
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.