2r-312/19 — încasarea datoriei, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, prejudiciului moral şi cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii de apel, restituirea cererii de apel
2r-312/19 — încasarea datoriei, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-312/2018
prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud: C. Crețu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, V. Buhnaci, I. Muruianu)
D E C I Z I E
05 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
judecători Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Leonid Batrac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Batrac
împotriva Anei Gîncota cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral,
venitului ratat și cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost restituită cererea de apel depusă de Leonid Batrac
c o n s t a t ă :
La 09 iunie 2017, Leonid Batrac a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Anei Gîncota, prin care a solicitat încasarea datoriei în sumă de 75 de
Euro, prejudiciului moral în sumă de 10000 de lei, venitului ratat în sumă de 5000
de lei și cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni
a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea lui Leonid Batrac împotriva Anei Gîncota
cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral, venitului ratat și cheltuielilor
de judecată.
La 13 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Leonid Batrac a
depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe și a solicitat
casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs
cererii de apel, fiindu-i fixat apelantului termen până în data 06 martie 2019 pentru
înlăturarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și
dovezii de achitare a taxei de stat, totodată, apelantul a fost preîntâmpinat că dacă
nu va îndeplini în termen cerințele instanței, cererea de apel va fi restituită.
Leonid Batrac, în termenul fixat de instanța de apel, nu s-a conformat
indicațiilor instanței de apel și nu a lichidat neajunsurile, respectiv nu a prezentat
apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat.
Astfel, prin încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost
restituit lui Leonid Batrac cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 13
decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
La 19 aprilie 2019, Leonid Batrac a declarat recurs împotriva încheierii din 07
martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia cu restituirea
cauzei instanței de apel pentru judecarea apelului.
În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel
pasibilă casării, deoarece nu a recepționat încheierea instanței de apel prin care nu
s-a dat curs cererii de apel, iar în consecință nu a avut posibilitate de a înlătura
neajunsurile în termenul stabilit.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 07 martie 2019.
Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei
încheierii prin scrisoarea de însoțire din 04 aprilie 2019 (f.d. 91), însă lipsesc date
despre recepționarea acesteia de către participanții la proces.
Astfel, recursul declarat la 19 aprilie 2019, este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi
respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele
de drept procedural care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului,
pornind de la următoarele.
Actele cauzei cert denotă că la 09 iunie 2017, Leonid Batrac a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Anei Gîncota cu privire la încasarea datoriei,
prejudiciului moral, venitului ratat și cheltuielilor de judecată.
Prima instanță fiind învestită cu examinarea prezentei cauze prin hotărârea din
13 decembrie 2018 a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Leonid Batrac împotriva
Anei Gîncota cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral, venitului ratat și
cheltuielilor de judecată.
La 13 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Leonid Batrac a
depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe și a solicitat
casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
Instanța de apel prin încheierea din 24 ianuarie 2019 nu a dat curs cererii de
apel, acordând apelantului termen până în data 06 martie 2019 pentru înlăturarea
neajunsurilor și anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și dovezii de
achitare a taxei de stat, totodată, apelantul a fost preîntâmpinat că dacă nu va
îndeplini în termen cerințele instanței, cererea de apel va fi restituită.
Urmare a neîndeplinirii cerințelor din încheierea din 24 ianuarie 2019 a
instanței de apel, prin încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a
fost restituită lui Leonid Batrac cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 13
decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
2
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele
de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului,
pornind de la următoarele.
În conformitate cu art. 368, alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de
apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă
fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea
dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să
nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea
neajunsurilor.
În conformitate cu art. 369, alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă, instanța
de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.
(1).
Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că
instanța de apel corect a restituit cererea de apel lui Leonid Batrac, în cazul în care
aceasta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii din 24 ianuarie 2019 a Curții de
Apel Chișinău și nu a prezentat apelul motivat și dovada de achitare a taxei de stat.
În conformitate cu art. 100, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de
chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și
persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,
prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului
executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act
și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
În conformitate cu art. 106 Cod de procedură civilă, dacă destinatarul refuză
să primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită să o înmâneze
consemnează refuzul pe citație sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești.
Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată
despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării
unui act procedural. Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea cauzei sau
efectuarea actului procedural.
Sensul autentic al normelor precitate, determinat din perspectiva interpretării
logico-gramaticale a textului legal, denotă faptul că refuzul de a primi citația sau
înștiințarea ori nereclamarea de către destinatar a citației sau înștiințării se
consideră că ultimul a fost citat legal, deoarece citarea are drept scop înștiințarea
destinatarului despre, locul data și ora îndeplinirii unui act de procedură.
Colegiul constată că instanța de apel a comunicat încheierea prin care nu s-a
dat curs cererii de apel recurentului Leonid Batrac (f.d. 79, 79-81).
Astfel, copia încheierii din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost
expediată la adresa indicată de Leonid Batrac, și anume mun. Chișinău, str.
XXXXX, fapt confirmat prin cererea de apel nemotivată depusă instanței, în care
este indicată anume această adresă (f.d. 64), ceea ce demonstrează că recurentul a
fost înștiințat în conformitate cu normele procedurale.
În aceiași ordine de idei, Colegiul constată că instanța de apel nu a îngrădit
dreptul lui Leonid Batrac de acces liber la justiție și a întreprins toate măsurile
posibile în vederea aducerii la cunoștința apelantului a încheierii din 24 ianuarie
3
2019 a Curții de Apel Chișinău, totodată citându-l la adresa indicată în cererea de
apel.
Cu privire la aceste aspecte, Colegiul notează că CtEDO, în jurisprudența sa,
promovează cu consecvență, cu titlu de principiu, obligația părților de a se interesa
de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și
desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (Van
Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11.09.2007).
Așadar, instanța de apel corect a învederat faptul că în perioada de la 13
decembrie 2018, când apelantul a depus cererea de apel nemotivat și până la 06
martie 2019, când urma să prezinte apelul motivat și dovada de achitare a taxei de
stat, Leonid Batrac a dispus de 83 de zile calendaristice, un termen rezonabil și
suficient pentru a se interesa de soarta propriei cauze, precum și a dispus de
posibilitate reală de a lichida neajunsurile instrumentului de atac, însă apelantul nu
a preferat să manifeste o minimă doză de diligență, situație care indică că a pierdut
interesul față de acest litigiu.
Articolul 6 §1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor si obligațiilor sale civile.
Totuși, dreptul la o instanță nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa,
supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea
statului.
În acest context, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un
tribunal nu se conciliază cu art. 6 § 1 al Convenției, decât în cazul în care acestea
urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele
utilizate și scopul vizat.
Conform practicii CtEDO restricția impusă accesului la o instanță
judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă
aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între
mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea cauza Malahov c.
Moldovei, hotărârea din 07 iunie 2007).
Subsidiar, instanța de recurs constată că apelantul a fost obligat să cunoască și
să înțeleagă consecințele inacțiunii sale, având în vedere faptul că cadrul legal, la
acest compartiment, este clar, simplu și lipsit de obscuritate.
În această ordine de idei, Colegiul reține că instanța de apel a respectat
dispozițiile art. 369, alin. (1), lit. a) în coroborare cu art. 368, alin. (1) Cod de
procedură civilă, iar alegațiile recurentului precum că, încheierea instanței de apel
din 24 ianuarie 2019 nu a recepționat-o și nu a cunoscut despre deficiențele
depistate și termenul de înlăturare acordat, nu pot fi reținute, reieșind din
raționamentele descrise supra.
Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din
07 martie 2019, în cazul în care apelantul nu și-a exercitat în volum deplin
drepturile procedurale și nu a depus cererea de apel motivată și dovada de achitare
a taxei de stat în termenul legal, iar în consecință instanța de apel a curmat în mod
legal orice abuz din partea acestuia.
În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile
art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale sunt
urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin
pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
4
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de
procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către
judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale
vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la
proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de
prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din
drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a
completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în
drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de
lege.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Leonid Batrac.
Se menține încheierea din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Batrac împotriva Anei
Gîncota cu privire la încasarea datoriei, prejudiciului moral, venitului ratat și
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
judecători Victor Burduh
Galina Stratulat
5