2r-293/19 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea cererii de apel
2r-293/19 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-293/19
Prima instanță : Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. M. Juganari)
Instanța de apel : Curtea de Apel Chișinău ( jud. : L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici )
D E C I Z I E
15 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de Borta Dumitru, reprezentat de avocatul Paciurca
Iulian,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Labă Ștefan
împotriva lui Borta Dumitru privind recunoașterea valabilității contractului și încasarea
datoriei contractuale, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins cererea lui Borta Dumitru privind repunerea în termenul de declarare a apelului
și s-a restituit apelul ca depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să
efectueze repunerea în termen,
c o n s t a t ă :
La 16 octombrie 2014, Labă Ștefan s-a adresat în instanța de judecată cu cerere
de chemare în judecată împotriva lui Borta Dumitru solicitând recunoașterea
valabilității contractului de schimb (barter) încheiat la 7 noiembrie 2015 între Labă
Ștefan și Borta Dumitru, încasarea sumei de 67120 lei, cu titlu de datorie
contractuală, 12565,23 cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 2390 lei cu titlu
de cheltuieli de judecată.
Prin hotărârea din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, cererea
de chemare în judecată depusă de Labă Ștefan, a fost admisă.
S-a încasat din contul lui Borat Dumitru în beneficiul lui Labă Ștefan suma de
67120 lei cu titlu de datorie contractuală, 12565,23 cu titlu de dobândă de întârziere
și suma de 2390 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 ianuarie 2019 Borta
Dumitru a declarat apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni solicitând admiterea apelului, repunerea în termenul de apel, casarea
hotărârii menționate cu transmiterea cauzei spre rejudecare.
Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea lui Borta Dumitru de repunere în termen de declarare a apelului și s-a
restituit apelul din motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
1
La 23 martie 2019, Borta Dumitru, reprezentat de avocatul Paciurca Iulian, a
declarat recurs împotriva încheierii din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea încheierii contestate, repunerea pe rol a cererii de apel împotriva
hotărârii din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
În motivarea recursului recurentul a menționat că soluția instanței de apel este
eronată deoarece, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele
de fapt ale cauzei și ca urmare, instanța nu a aplicat prevederile art. 116 alin. (4) din
Codul de procedură civilă.
Recurentul a invocat că instanța de fond a examinat cauza în lipsa pârâtului,
nefiind citat legal, iar despre existența hotărârii a aflat prin intermediul executorului
judecătoresc Mușet Marcel.
Hotărârea instanței de fond a contesta-o fără a face cunoștință cu ea.
În opinia recurentului circumstanțele cauzei atestă faptul că hotărârea a fost
contestată în termenul prevăzut de art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
astfel că soluția instanței de apel, este contrară art. 6 & 1 al Convenției.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că
Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 21 februarie 2019.
Conform prevederilor art.425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Recurentul a indicat că cu încheierea instanței de apel a făcut cunoștință la 20
martie 2019.
Cererea de recurs a fost declarată la 23 martie 2019, respectiv în termenul
prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,
pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Conform art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi
respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.
Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond a pronunțat dispozitivul
hotărârii la 25 iunie 2018.
La pronunțarea dispozitivului pârâtul Borta Dumitru, nu a fost prezent.
Potrivit scrisorii de comunicare, în aceeași zi instanța a expediat recurentului
dispozitivul hotărârii judecătorești, prin intermediul oficiului poștal (f.d.75).
La 16 ianuarie 2019, Borta Dumitru a declarat apel împotriva hotărârii din 25
iunie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
În conformitate cu art.362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel.
Potrivit art.362 alin. (3) din Codul de procedură civilă repunerea în termen de apel
se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
2
Colegiul constată că Borta Dumitru, declarând apel la 16 ianuarie 2019, a solicitat
repunerea în termenul de atac, relatând că termenul a fost omis deoarece dispozitivul
hotărârii a fost pronunțat în lipsa acestuia, iar despre existența hotărârii a aflat prin
intermediul executorului judecătoresc Mușet Marcel.
Colegiul consideră neîntemeiate argumentele recurentului, or la 20 septembrie
2018, avocatul Paciurca Iulian acționând în interesele lui Borta Dumitru, a depus în
instanța de fond o cerere prin care a solicitat eliberarea hotărârii din 25 iunie 2018 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
Așa deci, chiar dacă în instanța de fond cauza s-a examinat în lipsa pârâtului, și ca
urmare a fost în imposibilitate de a contestat hotărârea în termen, prin prisma art.116
alin. (4) Cod de procedură civilă, care reglementează că repunerea în termen nu poate fi
dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de
împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să
cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură, Borta
Dumitru urma ca să depună cererea de apel până la 20 octombrie 2018.
Acest termen este în cauza de față depășit, iar în ceea ce privește repunerea în
termenul de apel, prin prisma motivelor invocate Colegiul constată că nu sunt
îndeplinite condițiile art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Or, recurentul urma să prezinte probe pertinente și concludente cu privire
temeinicia repunerii în termenul de declarare a recursului, dat fiind faptul că părțile au
obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența
CEDO (Cauza Van Harn vs Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut. Aceasta pentru că, el nu are
caracterul unei libertăți absolute, fiind supus unor limitări.
În acest sens, se menționează că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului Curtea a
reiterat că nu este sarcina sa de a substitui instanțele judecătorești naționale în procesul
de interpretare a legislației naționale. Le revine, în primul rând, autorităților naționale,
îndeosebi instanțelor judecătorești, să soluționeze problemele apărute la interpretarea
acesteia. Acest principiu se aplică, în special, interpretării de către instanțele
judecătorești a prevederilor cu caracter procedural, cum ar fi termenul de prescripție
pentru inițierea acțiunilor judecătorești. Sarcina Curții se rezumă la stabilirea faptului
dacă efectele unei asemenea interpretări sunt compatibile cu Convenția, în general, și cu
principiul securității raporturilor juridice garantat de articolul 6, în special (a se vedea,
mutatis mutandis, Platakou v. Greece, nr. 38460/97, § 37, ECHR 2001-I).
În cauza Perez de Rada Cavanilles c. Spaniei Curtea a afirmat că, stabilirea bazei
legale a unei acțiuni, de către instanța și termenele-limită pentru introducerea unei
acțiuni, se numără printre limitările permise, ale dreptului de acces la o instanță.
În cauza Popov v. Moldova Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor
pentru repunerea pârâtului în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act
procedural, instanțele naționale au încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil.
Astfel, instanța de apel întemeiat a respins cererea lui Borta Dumitru privind
repunerea în termen de declarare a apelului și a restituită cererea de apel, ca fiind depusă
în afara termenului legal.
Or, apelantul a cunoscut despre hotărârea din 25 iunie 2018 a Judecătoriei
Hîncești, sediul Ialoveni din data de 20 septembrie 2018, însă cererea de repunere în
termenul de apel o formulează abia la 16 ianuarie 2019.
3
În condițiile art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile
sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește
tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Deci neepuizând calea de atac permisă de lege, se prezumă că părțile au fost de
acord cu soluția emisă, admițând în mod tacit efectele actului de dispoziție judecătoresc.
Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv va încălca principiul securității
raporturilor juridice.
În această ordine de idei, este cert că depunând cererea de apel la 16 ianuarie
2019 împotriva hotărârii pronunțate la 25 iunie 2018, adică în afara termenului legal,
apelatul a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în legislația
națională.
Instanța de recurs notează că, instanța de apel, corect a concluzionat despre
restituirea cererii de apel declarată de Borta Dumitru deoarece apelantul a omis
termenul legal de contestare a hotărârii judecătorești, precum și motive întemeiate
privind repunerea în termen a apelului nu s-au constatat.
Având în vedere cele expuse, încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, este întemeiată și legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de
drept procedural și urmează a fi menținută.
În conformitate cu art. 427 lit. (a), 428 Codul de procedură civilă, Colegiul Civil,
Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Borta Dumitru, reprezentat de avocatul Paciurca
Iulian.
Se menține încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Labă Ștefan împotriva lui
Borta Dumitru privind recunoașterea valabilității contractului și încasarea datoriei
contractuale, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
4