2r-312/18 — recunoasterea dreptului de proprietate anularea contractului de vinzare cumparare

2r-312/18 — recunoasterea dreptului de proprietate anularea contractului de vinzare cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: C. Vîrlan dosarul nr. 2r-312/18

instanța de apel: N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță

D E C I Z I E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către reprezentantul Valentinei Strugaru,

avocatul Andrei Briceac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dora Gavgaș

(Loghin) împotriva lui Gheorghe Loghin, Nicolai Mușet, Valentina Strugaru cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și

recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare,

și acțiunea înaintată de Valentina Strugaru împotriva Dorei Gavgaș

(Loghin), Gheorghe Loghin, Nicolai Mușet, Rodica Rusu, Societatea cu răspundere

limitată „Stilconstruct” și Oficiul Cadastral teritorial Chișinău Întreprinderea de

Stat „Cadastru” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului

imobil, recunoașterea nulității contractelor de vânzare-cumpărare și obligarea

înregistrării dreptului de proprietate în Registrul Bunurilor Imobile,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2018, în partea

respingerii cererii avocatului Andrei Briceac în interesele Valentinei Strugaru

privind scutirea de la plata taxei de stat și nu a fost dat curs cererii de apel depusă

de către Valentina Strugaru,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2007 Dora Gavgaș (Loghin) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Loghin și Valentina Strugaru cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și recunoașterea

nulității contractului de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, din luna iunie 2002 locuiește

împreună cu Gheorghe Loghin și duc o gospodărie în comun, construind în acest

timp din mijloace comune casă de locuit situată în mun. Chișinău str. Columna 144

E, înregistrată la OCT cu nr. cadastral 0100418067 la 24 martie 2006, ca

construcție nefinisată.

A menționat că toate materialele de construcție au fost procurate din

mijloace comune, iar la 14 iulie 2005 a fost încheiat contractul de vânzare -

cumpărare a terenului de pământ de lângă casă cu suprafața de 0,051 ha, conform

titlului de autentificare nr. 0100418067, care a fost procurat, de asemenea, din

mijloace comune.

1

A declarat că la 16 iunie 2006 în baza contractului de vânzare-cumpărare,

autentificat notarial, a fost vândut lui Nicolai Mușet casa de locuit, situată în

mun.Chișinău str. Columna 144 E.

La 23 iunie 2008 în ședința de judecată reclamanta Dora Gavgaș (Loghin)

și-a modificat cerințele acțiunii, înaintând cerere suplimentară împotriva lui

Nicolai Mușet solicitând anularea contractului de vânzare - cumpărare din 16 iunie

2006 a casei de locuit situată în mun.Chișinău str. Columna 144 E.

A indicat că prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 11

februarie 2008 a fost constatat faptul concubinajului, începând din luna iunie 2002,

între Dora Gavgaș și Gheorghe Loghin. Astfel, consideră că îi aparține 1/2 cotă -

parte din imobilul constituit din casă și terenul cu suprafața de 0,051 ha din str.

Columna 144 „E” mun. Chișinău, iar contractul de vânzare - cumpărare a fost

întocmit fără acordul ei și din aceste considerente solicită anularea contractului de

vânzare - cumpărare a casei din 16 iunie 2006 și radierea înscrierii dreptului de

proprietate din Registrul Bunurilor Imobile.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău 27 iunie 2008 acțiunea a

fost admisă integral. A fost recunoscut după Dora Gavgaș (Loghin) dreptul de

proprietate asupra 1/2 cotă – parte a casei de locuit, situată pe str. Columna 144

„E”, mun. Chișinău nr. cadastral 0100418067 și terenului de pământ cu suprafața

de 0,051 ha, titlul de autentificare nr. 100418067. A fost recunoscut nul contractul

de vânzare - cumpărare din 16 iunie 2006 conform căruia Gheorghe Loghin a

vândut lui Nicolai Mușet casa de locuit, situată pe str. Columna 144 „E”, mun.

Chișinău și terenul cu suprafața de 0,051 ha. A fost dispusă radierea înscrierii

dreptului de proprietate a lui Nicolai Mușet asupra casei de locuit, situată pe str.

Columna 144 „E”, mun. Chișinău și terenul cu suprafața de 0,051 ha. A fost

dispusă perfectarea de către Oficiul Cadastral teritorial a schimbărilor respective în

Registrul Bunurilor Imobile (f.d. 91- 93, Vol. I)

La data de 03 septembrie 2014 Valentina Strugaru a depus cerere de

revizuire împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 iunie

2008, solicitând repunerea în termen a cererii de revizuire, admiterea cererii de

revizuire, casarea hotărârii sus indicate și adoptarea unei noi hotărârii de

respingerea acțiunii înaintate de către Dora Gavgaș (Loghin) (f.d. 97 – 99, Vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 02 martie 2015 a

fost repusă în termen cererea de revizuire și admisă revizuire depusă de către

Valentina Strugaru, a fost casată integral hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 27 iunie 2008 și a fost dispusă rejudecarea cauzei (f.d.168-171, Vol.

I).

La 21 decembrie 2015 Valentina Strugaru a înaintat acțiune recovențională

împotriva lui Gheorghe Loghin, Dora Gavgaș (Loghin), Nicolai Mușet și SRL „Stil

Construct” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă parte

din terenul cu suprafața de 0,051 ha situate pe adresa mun. Chișinău, str. Columna

144E, nr. cadastral 0100418.067, recunoaștea nulă a contractul de vânzare-

cumpărare din 16 iunie 2006, înregistrat sub nr. 1803 încheiat între Gheorghe

Loghin și Nicolai Mușet.

La 10 septembrie 2014 Valentina Strugaru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Loghin, Dora Gavgaș (Loghin), Rodica Rusu,

SRL „Stilconstruct” și ÎS „Cadastru” cu privire la anularea contractului de vânzare

2

cumpărare nr. 5133 din 04 mai 2012, anularea contractului de vânzare cumpărare

nr. 7658 din 10 iulie 2012, recunoașterea dreptului de proprietate a Valentinei

Strugaru asupra 1/2 cotă parte din terenul cu nr. cadastral 0100418.067 situat în

mun. Chișinău, str. Columna 144 E, obligarea ÎS „Cadastru” să înregistreze în

Registru Bunurilor Imobile dreptul de proprietate a Valentinei Strugaru asupra 1/2

cotă parte din terenul cu nr. cadastral 0100418.067 situat în mun. Chișinău str.

Columna 144 E și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 mai 2016 cauza

civilă la acțiunea Valentinei Strugaru împotriva lui Gheorghe Loghin, Dorei

Gavgaș (Loghin), Rodicăi Rusu, SC ”Stilconstruct” SRL și ÎS „Cadastru” cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate și anularea contractelor de

vânzare-cumpărare a fost conexată cu cauza civilă la acțiunea Dorei Gavgaș

(Loghin) împotriva lui Gheorghe Loghin și Valentinei Strugaru privind partajarea

averii comune.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 09 iunie 2017

acțiunea înaintată de Dora Gavgaș (Loghin) împotriva lui Gheorghe Loghin,

Nicolai Mușet și Valentina Strugaru a fost admisă parțial și a fost recunoscut nul

contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil compus din casa de locuit și

teren situate pe str. Columna, 144E, mun. Chișinău încheiat la data de 16 iunie

2006 între Gheorghe Loghin și Nicolai Mușet. În rest, cerințele au fost respinse.

Acțiunea Valentinei Strugaru împotriva Dorei Gavgaș (Loghin), Gheorghe Loghin,

Nicolai Mușet, SRL „Stilconstruct”, Rodica Rusu și ÎS „Cadastru” a fost respinsă

ca nefondată (f.d.39-46, Vol. III).

La data 15 iunie 2017 reprezentantul Valentinei Strugaru, avocatul Andrei

Briceac, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani din 09 iunie 2017, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii depuse

de Valentina Strugaru.

La data de 07 iulie 2017 Dora Loghin (Gavgaș) a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 09 iunie

2017, solicitând admiterea apelului, casarea încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 02 martie 2015, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii depuse de Valentina Strugaru.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 nu a fost dat

curs cererilor de apel depuse de către reprezentantul Valentinei Strugaru, avocatul

Andrei Briceac și Dora Loghin (Gavgaș) și a fost acordat apelanților termen de 10

zile din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea cererilor de apel

motivate și a dovezii de plată a taxei de stat, a fost explicat apelanților că în caz

dacă nu vor lichida neajunsurile în termenul indicat, cererile de apel nu vor fi

considerate depuse și împreună cu toate actele vor fi restituite, a fost numită cauza

spre examinare pentru data de 31 ianuarie 2018, ora 10:00.

La data de 14 decembrie 2017 reprezentantul Valentinei Strugaru, avocatul

Andrei Briceac, a depus cerere de apel motivată. Concomitent cu apelul motivat a

anexat ordinul de încasare a taxei de stat din data de 15 decembrie 2017 în sumă de

300 de lei, solicitând scutirea parțială de la plata taxei de stat.

La data de 31 ianuarie 2018 reprezentantul Valentinei Stugaru, avocatul

Andrei Briceac, a depus cerere prin care a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare

3

a acțiunii, prin aplicarea sechestrului asupra terenului cu suprafața de 0,051 ha, din

mun. Chișinău, str. Columna 144E, nr. cadastral 0100418.067. Totodată a depus și

cerere de amânare a ședinței de judecată din aceași dată invocând motivul

antrenării în altă ședință de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuare 2018 au fost respinse

cererile reprezentantului Valentinei Strugaru, avocatului Andrei Briceac, cu privire

la amânarea ședinței de judecată, cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a

acțiunii, a fost respinsă cererea reprezentantului Valentinei Strugaru, avocatului

Andrei Briceac, cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat, nu a fost dat

curs cererii de apel depusă de Valentina Strugaru și a fost acordat apelantei termen

pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea dovezii de plată a taxei de stat

în mărime de 18450 de lei până la următoarea ședință de judecată. A fost admisă

cererea reperezentantului Dorei Loghin, avocatul Oleg Eni, cu privire la

prelungirea termenului pentru achitarea taxei de stat și a fost acordat apelantei

Dora Loghin termen suplimentar pentru lichidarea neajunsurilor stabilite prin

încheierea din 23 noiembrie 2017 și anume prezentarea dovezii de plată a taxei de

stat până la următoarea ședință de judecată. Ședința de judecată a fost stabilită

pentru data de 21 martie 2018, ora 12:00.

La 21 februarie 2018 reprezentantul Valentinei Strugaru, avocatul Andrei

Briceac, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 31

ianuarie 2018, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate în

partea respingerii cererii de scutire parțială de plata taxei de stat a apelantei și

obligarea Valentinei Strugaru să achite taxa de stat cu pronunțarea unei noi hotărâri

de scutire parțială a Valentinei Strugaru de la plata taxei de stat la depunerea

apelului.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu încheierea în partea recurată,

considerând-o ilegală și neântemeiată care urmează a fi casată și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a cererii apelantei Valentina Strugaru cu privire la scutirea

parțailă de la plat ataxei de stat.

În motivarea recursului, reprezentantul Valentinei Strugaru, avocatul Andrei

Briceac, a invocat că dreptul apelantei de a se adresa în instanța de judecată nu

poate fi îngrădit prin impunerea achitării taxei de stat în sumă de 18 450 de lei,

sumă pe care apelanta este în imposibilitate de a o achita în volum deplin din cauza

lipsei surselor financiare, nefiind angajată în câmpul muncii.

A considerat că impunerea apelantei la plata integrală a taxei de stat este

inechitabil și încalcă dreptul apelantei de acces la justiție.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține că, recursul declarat se consideră a fi depus în termen, deoarece

din materialele dosarului nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării

recurentei cu încheierea contestată.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

4

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea

încheierii instanței de apel în partea contestată din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 84 din Codul de procedură civilă, se impune cu taxă de stat

fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea

de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității,

cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale,

cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor

(duplicatelor) de pe actele judecătorești.

În conformitate cu art. 85 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în funcție

de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau

juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata

taxei de stat sau de plata unei părți a ei.

Articolul 4 alin. (1) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992

prevede că, în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanța

judecătorească, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest

sens, este în drept să elibereze, complet sau parțial, de plata taxei de stat persoanele

fizice și juridice, precum și să eșaloneze sau să amîne achitarea taxei de stat.

Din sensul acestor norme de drept rezultă, că instanța de judecată, în vederea

neîngrădirii dreptului părților privind accesul liber la justiție, la cerere, poate scuti

persoana fizică sau juridică de plata taxei de stat, în urma justificării situației

materiale a acesteia. Scutirea poate fi totală sau parțială, apreciindu-se în

dependență de cerere și de dovezile prezentate.

În cererea de scutire a persoanei fizice se vor expune circumstanțele care

justifică solicitarea și vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanțe

(avizul Comisiei pentru protecție socială, certificat despre mărimea salariului,

pensiei sau a altor venituri; existența la întreținere a copiilor minori sau a altor

persoane, dovada lipsei conturilor bancare etc.).

Colegiul relevă că, accesul liber la justiție este o parte componentă incipientă

a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului și presupune posibilitatea oricărei persoane de a se adresa

direct și nemijlocit la o instanță de judecată, pentru apărarea drepturilor și

intereselor legitime. Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justiție nu poate fi

un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cît timp acestea sunt

rezonabile și proporționale cu scopul urmărit.

Instanța de recurs menționează că, taxa de stat nu este un impediment al

accesului liber la justiție, atât timp cît statul asigură aplicarea eficientă și uniformă

a prevederilor normative referitoare la cuantumul taxei de stat, la scutirile de taxa

de stat dispuse din oficiu ori la solicitarea persoanei interesate. Dreptul de acces la

un tribunal consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

urmează a fi înțeles ca un drept de acces concret și efectiv, ceea ce determină

instanța de judecată de a supune adresarea oricărei persoane în justiție cu o

5

restricție pecuniară clară și concretă, evidențiind-o în conținutul încheierii de

contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul

de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei administrări în justiție

și proporționalitatea unei astfel de restricții.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a accentuat în argumentarea soluției

din cauza Kreuz vs Polonia (28249/95), faptul că dreptul de acces la o instanță de

judecată nu are un caracter absolut, fiind normal și dezirabil ca acesta să fie supus

anumitor limitări, intrinseci forței de reglementare legislativă specifice oricărui stat

de drept. Astfel, pot exista limitări de natură procedurală, precum imperativul

parcurgerii unei proceduri prealabile și chiar limitări de natură financiară, precum

impunerea unor taxe judiciare. Importantă rămâne însă rezonabilitatea acestor

limitări, ele trecând limitele convenționale atunci când restricționează accesul la

justiție în asemenea mod încât aduc atingere însăși esenței dreptului consacrat în

beneficiul tuturor justițiabililor. În acest sens, este respinsă teza ce echivalează

dreptul de acces la justiție cu gratuitatea actului de justiție.

Din perspectiva celor menționate supra, Colegiul constată că, instanța de

apel justificat a respins scutirea parțială de la achitarea taxei de stat la depunerea

cererii de apel înaintate de Valentina Strugaru, deoarece titulara cererii de recurs în

suportul solicitării vizate nu a prezentat probe concludente și pertinente ce ar

confirma starea financiară precară a Valentinei Strugaru ținînd cont de faptul că, o

concluzie obiectivă la acest capitol nu poate fi concepută în lipsa informației de la

Inspectoratul Fiscal de Stat ce demonstrează existența conturilor bancare la toate

instituțiile financiare, informația de la oficiul Cadastral privind imobilele deținute,

informația de la Întreprinderea de Stat “Registru” privind mijloacele de transport,

pe care le are în proprietate și alte probe ce demonstrează valoarea patrimoniului

disponibil.

Mai mult, cele invocate în sprijinul solicitării cu privire la scutirea parțială

de la plata taxei de stat de reprezentantul recurentei precum că din spusele lui

Valentina Strugaru, este în imposibilitate de a achita taxa de stat din cauza lipsei

surselor financiare, nefiind angajată în câmpul muncii, poartă un caracter

declarativ și nu este susținut prin probe în sensul art. 85 alin. (4) din Codul de

procedură civilă.

În concluzie, Colegiul reține ca fiind justă respingerea de către instanța de

apel a cererii de scutire parțială de la plata taxei de stat în circumstanțele lipsei

probelor în acest sens, precum și soluția de a nu da curs apelului, deoarece la

materialele cauzei lipsește dovada achitării integrale a taxei de stat, lacună care

urmează a fi înlăturate.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, încheierea Curții

de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2018 în partea contestată este întemeiată și

legală, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de reprezentantul

Valentinei Strugaru, avocatul Andrei Briceac, și a menține încheierea instanței de

apel.

6

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către, reprezentantul Valentinei Strugaru,

avocatul Andrei Briceac.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2018, în

partea contestată de reprezentantul Valentinei Strugaru, avocatul Andrei Briceac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dora Gavgaș (Loghin)

împotriva lui Gheorghe Loghin, Nicolai Mușet, Valentina Strugaru cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și recunoașterea

nulității contractului de vânzare-cumpărare, și acțiunea înaintată de Valentina

Strugaru împotriva Dorei Gavgaș (Loghin), Gheorghe Loghin, Nicolae Mușet,

Rodica Rusu, Societatea cu răspundere limitată „Stilconstruct” și Oficiul Cadastral

teritorial Chișinău Întreprinderea de Stat „Cadastru” cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil, recunoașterea nulității contractelor

de vânzare-cumpărare și obligarea înregistrării dreptului de proprietate în Registrul

Bunurilor Imobile.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7