2ac-103/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-103/19 ÎNCHEIERE 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând demersul Curții de Apel Bălți cu privire la strămutarea cauzei la o instanță egală în grad cu Judecătoria Bălți, sediul central, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Danielei Corceac, Alinei Braga, Victoriei Dolghii-Munteanu, Ludmilei Plămădeală, Ludmilei Colțeniuc, Ingăi Eremciuc, Ecaterinei Țarălungă, Tatianei Țurcanu și Alexandru Roșca împotriva Curții de Apel Bălți, intervenient accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile salariale compuse din diferența între gradele de salarizare, c o n s t a t ă: La data de 11 ianuarie 2019, Daniela Corceac, Alina Braga, Victoria Dolghii- Munteanu, Ludmila Plămădeală, Ludmila Colțeniuc, Inga Eremciuc, Ecaterina Țarălungă, Tatiana Țurcanu și Alexandru Roșca au depus cerere de chemare în judecată împotriva Curții de Apel Bălți,

intervenient accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile salariale compuse din diferența între gradele de salarizare. Conform fișei de repartizare, cauza a fost distribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Alexandru Roșca (f.d. 1). Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Alexandru Roșca (f.d. 74). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Eduard Balan (f.d.76).

1 Prin încheierea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Eduard Balan (f.d. 79). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Aliona Donos (f.d. 81). Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Aliona Donos (f.d. 84). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Svetlana Ghercavîi (f.d. 85). Prin încheierea din 24 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Svetlana Ghercavîi (f.d.

89). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Natalia Costaș (f.d. 91). Prin încheierea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Natalia Costaș (f.d. 94). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Vladislav Schibin (f.d. 97). Prin încheierea din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Vladislav Schibin (f.d. 100). Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a fost modificat sediul Sîngerei pentru examinarea cauzei date aflate în procedura judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul central-Vladislav Schibin prin intermediul PIGD altui judecător din același sediu (f.d.103).

Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Hristina Craveț (f.d. 105). Prin încheierea din 15 aprilie 2019 Judecătorul Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, și-a declinat competența de la examinarea prezentei cereri, judecătorilor specializați în materie de contencios administrativ, care deja s-au abținut de la examinarea prezenței cereri. Prin încheierea din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a fost transmisă cauza la Curtea de Apel Bălți în vederea examinării chestiunii cu privire la strămutarea acesteia la o altă instanță. Prin încheierea din 03 mai 2019 a Curții de Apel Bălți a fost transmisă cauza în adresa Curții Supreme de Justiție în vederea soluționării strămutării cauzei la o altă instanță.

Prin demersul nr. 8971 din 13 mai 2019, Curtea de Apel Bălți a expediat respectiva cauză în adresa Curții Supreme de Justiție, în vederea examinării cererii de strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite demersul judecătorului Curții de Apel Bălți, Stela Procopciuc, cu privire la strămutarea cauzei 2 la o altă instanță de același grad, cu strămutarea cauzei spre judecare la Judecătoria Orhei, sediul Telenești, din următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În corespundere cu art. 192 Cod administrativ, pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători. În temeiul art. 193 alin. (1) și (2) Codul administrativ, în judecătorii acțiunile în contencios administrativ se soluționează de un singur judecător. Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în conformitate cu art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

În debut, pentru a se pronunța asupra temeiniciei cererii de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad, Colegiul consideră necesar a reitera că drept temei pentru înaintarea acestei cereri a servit faptul că nepărtinirea judecătorilor Judecătoriei Bălți, sediul central, ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces, și anume a reclamantului Alexandru Roșca, care deține funcția de judecător la această instanță judecătorească. Tot aici, Colegiul consideră necesar de a menționa faptul că, Alexandru Roșca a fost numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Bălți. Această circumstanță profilează temeinicia aserțiunilor precum că nepărtinirea judecătorilor Judecătoriei Bălți, sediul central, ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces, și anume a reclamantului Alexandru Roșca.

Or, acesta deține funcția de judecător la această instanță judecătorească, iar acest fapt ar putea să nu inspire încredere în imparțialitatea și absența prejudecății sau părtinirii judecătorilor Judecătoriei Bălți, sediul central, la examinarea prezentei cauze. În această ordine de idei, Colegiul conchide că, în condițiile din speță, nu au fost oferite garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința imparțialității judecătorilor Judecătoriei Bălți, sediul central, la soluționarea litigiului dedus judecății în care unul din justițiabili este coleg de breaslă de al lor. Acest fapt face incidentă aplicabilitatea prevederilor articolul 198 alin. (3) lit. a) din Codul administrativ și necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad, dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

3 Mai mult, Colegiul reține că Curtea de Apel Bălți corect a concluzionat că nu este în drept să se pronunțe asupra cererii de strămutare înaintate de Judecătoria Bălți, sediul central, deoarece calitatea de pârât în cauza dată o are însăși Curtea de Apel Bălți. Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că strămutarea cauzei date la o altă instanță de același nivel cu Judecătoria Bălți, sediul central urmează a fi admisă, doar că dosarul urmează a fi transmis la o instanță care nu se află sub jurisdicția Curții de Apel Bălți, dat fiind faptul că în speță ultima are calitatea de pârât. Respectiv, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 200 5), Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom). În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono și Profesorii Prometeiști c. Moldovei, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland). În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

4 Sub acest aspect urmează a fi remarcat că, potrivit articolului 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Din considerentele relevate supra, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că demersul privind strămutarea examinării cauzei este întemeiat și urmează a fi admis, iar cauza de contencios administrativ sus-numită urmează a fi strămutată pentru examinare în fond la Judecătoria Orhei, sediul Telenești, ca fiind instanța de judecată egală în grad și situată în nemijlocita apropriere a Judecătoriei Bălți, sediul central. În conformitate cu art. 198 alin. (3) lit.a) din Codul administrativ, art. 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se admite demersul Curții de Apel Bălți cu privire la strămutarea cauzei la o instanță egală în grad cu Judecătoria Bălți, sediul central.

Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Daniela Corceac, Alina Braga, Victoria Dolghii-Munteanu, Ludmila Plămădeală, Ludmila Colțeniuc, Inga Eremciuc, Ecaterina Țarălungă, Tatiana Țurcanu și Alexandru Roșca împotriva Curții de Apel Bălți, intervenienți accesorii Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile salariale compuse din diferența între gradele de salarizare, la Judecătoria Orhei, sediul Telenești.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Mariana Pitic judecătorul Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 5