2ac-24/19 — achitarea salariului potrivit gradelor de salarizare, recalcularea și achitarea datoriei cu privire la diferența între gradele de salarizare

Dosarul nr. 2ac-24/19

ÎNCHEIERE

20 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea coreclamanților Cheptea Dumitru, Tilipeț Marina,

Răileanu Andrei și Puiu Eduard cu privire la strămutarea cauzei la o instanță egală

în grad cu Judecătoria Bălți, sediul central,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Balan

Diana, Bogatîriov Irina, Cheptea Dumitru, Tilipeț Marina, Țîmbaliuc Mariana,

Vasîlos Snejana, Covali Diana, Macarenco Alina, Dogolici Angela, Smoleac

Cristina, Petucovschi Diana, Pușcaș Lilia, Răileanu Andrei, Cebanu Oleg,

Peterman Veronica, Tuhari Natalia, Pînzaru-Ocinschi Marina, Gutium Cristina,

Martîn Oxana, Pîrlițan Diana, Tofan Marina, Țeruș Elena, Cebotari Victoria, Gînga

Olga, Romaniuc Marina, Bocicariova Galina, Svetenco Natalia, Burdujan Marina,

Snatinschi Natalia, Solcan Natalia, Clapco Rodica, Zaharcu Inga, Alexei Mariana,

Pinteac Mariana, Rotari Inna, Cristal Vitalina, Cruc Angela, Morohai Galina,

Curicheru Olga, Puiu Eduard, Cușniriuc Rodica, Cojocaru Mihail împotriva Curții

de Apel Bălți, intervenienți accesorii Consiliul Superior al Magistraturii și

Ministerul Finanțelor cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului

conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25

din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile

salariale compuse din diferența între gradele de salarizare,

constată:

La 20 noiembrie 2018, Balan Diana, Bogatîriov Irina, Cheptea Dumitru,

Tilipeț Marina, Țîmbaliuc Mariana, Vasîlos Snejana, Covali Diana, Macarenco

Alina, Dogolici Angela, Smoleac Cristina, Petucovschi Diana, Pușcaș Lilia,

Răileanu Andrei, Cebanu Oleg, Peterman Veronica, Tuhari Natalia, Pînzaru-

Ocinschi Marina, Gutium Cristina, Martîn Oxana, Pîrlițan Diana, Tofan Marina,

Țeruș Elena, Cebotari Victoria, Gînga Olga, Romaniuc Marina, Bocicariova

Galina, Svetenco Natalia, Burdujan Marina, Snatinschi Natalia, Solcan Natalia,

Clapco Rodica, Zaharcu Inga, Alexei Mariana, Pinteac Mariana, Rotari Inna,

Cristal Vitalina, Cruc Angela, Morohai Galina, Curicheru Olga au depus la

Judecătoria Bălți, sediul central, cerere de chemare în judecată împotriva Curții de

Apel Bălți, intervenienți accesorii Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul

Finanțelor cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului conform

gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06

1

noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile salariale

compuse din diferența între gradele de salarizare.

Conform fișei de repartizare, cauza a fost distribuită în mod automat-aleatoriu

judecătorului Natalia Costaș (vol. I, f.d. 1).

La 08 decembrie 2018, Puiu Eduard a depus cerere privind intervenirea în

proces în calitate de coreclamant (vol. II, f.d. 7-9).

La 17decembrie 2018, Cușniriuc Rodica a depus cerere privind intervenirea în

proces în calitate de coreclamant (vol. II, f.d. 28-30 recto-verso).

La 18 decembrie 2018, Cojocaru Mihail a depus cerere privind intervenirea în

proces în calitate de coreclamant (vol. II, f.d. 36-37 recto-verso).

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis declarația de abținere de la judecată a magistratului Natalia Costaș (vol. II,

f.d. 49-50 recto-verso).

Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în

mod automat-aleatoriu judecătorului Svetlana Ghercavii (vol. II, f.d. 52).

Prin încheierea din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis declarația de abținere de la judecată a magistratului Svetlana Ghercavii

(vol. II, f.d. 55 recto-verso).

Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în

mod automat-aleatoriu judecătorului Alexandru Roșca (vol. II, f.d. 60).

Prin încheierea din 04 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis declarația de abținere de la judecată a magistratului Alexandru Roșca

(vol. II, f.d. 63 recto-verso).

Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în

mod automat-aleatoriu judecătorului Aliona Donos (vol. II, f.d. 66).

Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis declarația de abținere de la judecată a magistratului Aliona Donos (vol. II,

f.d. 70-71 recto-verso).

Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în

mod automat-aleatoriu judecătorului Eduard Balan (vol. II, f.d. 73).

Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

admis declarația de abținere de la judecată a magistratului Eduard Balan (vol. II,

f.d. 76 recto-verso).

Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în

mod automat-aleatoriu judecătorului Dumitru Gherasim (vol. II, f.d. 78).

La 21 ianuarie 2019, coreclamanții Cheptea Dumitru, Tilipeț Marina,

Răileanu Andrei și Puiu Eduard au depus cerere cu privire la transmiterea cauzei la

Curtea de Apel Bălți în vederea examinării chestiunii cu privire la strămutarea

cauzei la o altă instanță egală în grad cu Judecătoria Bălți, sediul central.

În motivarea cererii au invocat că, reclamantul Cojocaru Mihail deține funcția

de judecător la Judecătoria Bălți, sediul central, iar această circumstanță ar putea

știrbi nepărtinirea judecătorilor ce examinează prezenta cauză civilă.

Prin încheierea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a

transmis cauza la Curtea de Apel Bălți în vederea examinării chestiunii cu privire

la strămutarea acesteia la o altă instanță.

Prin încheierea din 05 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a transmis cauza

în adresa Curții Supreme de Justiție în vederea examinării cererii coreclamanților

Cheptea Dumitru, Tilipeț Marina, Răileanu Andrei și Puiu Eduard cu privire la

2

strămutarea cauzei la o instanță egală în grad, invocând că este în imposibilitate de

a examina această cerere din motiv că are calitatea de pârât în prezenta cauză

(vol. II, f.d. 85-87).

Examinând cererea coreclamanților Cheptea Dumitru, Tilipeț Marina,

Răileanu Andrei și Puiu Eduard cu privire la strămutarea cauzei la o instanță egală

în grad cu Judecătoria Bălți, sediul central, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată temeinicia acesteia

și necesitatea de a fi admisă, cu strămutarea cauzei spre judecare la Judecătoria

Orhei, sediul Telenești, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile articolului 43 alin. (2) lit. f) din Codul de

procedură civilă, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că

nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de

calitatea participanților la proces.

Aderent, alineatul (4) al aceluiași articol statuează că strămutarea cauzei în

cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța

ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

În debut, pentru a se pronunța asupra temeiniciei cererii de strămutare a

cauzei la o altă instanță egală în grad, Colegiul consideră necesar a reitera că

drept temei pentru înaintarea acestei cereri a servit faptul că nepărtinirea

judecătorilor Judecătoriei Bălți, sediul central, ar putea fi știrbită de calitatea

participanților la proces, și anume a coreclamantului Cojocaru Mihail, care deține

funcția de judecător la această instanță judecătorească. Respectiv, Colegiul

consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a

Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005),

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în

primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând,

acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre

din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens, articolul 6

cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod

normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia

putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a

constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză,

și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente

pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v.

Belgium, din 1 octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În

această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști c. Moldovei, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive

legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor

care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce

3

este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea

Ferrantelli and Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat

părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în

a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții

pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Implicit speței, Colegiul consideră necesar de a nota faptul că, prin Decretul

Președintelui Republicii Moldova nr. 1606-VII din 04 iunie 2015 Cojocaru Mihail

a fost numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria

Bălți.

Această circumstanță profilează temeinicia aserțiunilor precum că

nepărtinirea judecătorilor Judecătoriei Bălți, sediul central, ar putea fi știrbită de

calitatea participanților la proces, și anume a coreclamantului Cojocaru Mihail.

Or, acesta deține funcția de judecător la această instanță judecătorească, iar acest

fapt ar putea să nu inspire încredere în imparțialitatea și absența prejudecății sau

părtinirii judecătorilor Judecătoriei Bălți, sediul central, la examinarea prezentei

cauze.

În această consecvență, Colegiul conchide că, în condițiile din speță, nu au

fost oferite garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința

imparțialității judecătorilor Judecătoriei Bălți, sediul central, la soluționarea

litigiului dedus judecății în care unul din justițiabili este coleg de breaslă de al

lor. Acest fapt face incidentă aplicabilitatea prevederilor articolul 43 alin. (2)

lit. f) din Codul de procedură civilă și necesitatea strămutării cauzei la o altă

instanță egală în grad. dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi

știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Sub acest aspect urmează a fi remarcat că, potrivit articolului 2.5 din

Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe

care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui

observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece

imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără

următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă

cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte

relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de

avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un

membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Din considerentele relevate supra, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a strămuta cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Balan Diana,

Bogatîriov Irina, Cheptea Dumitru, Tilipeț Marina, Țîmbaliuc Mariana, Vasîlos

Snejana, Covali Diana, Macarenco Alina, Dogolici Angela, Smoleac Cristina,

Petucovschi Diana, Pușcaș Lilia, Răileanu Andrei, Cebanu Oleg, Peterman

Veronica, Tuhari Natalia, Pînzaru-Ocinschi Marina, Gutium Cristina, Martîn

Oxana, Pîrlițan Diana, Tofan Marina, Țeruș Elena, Cebotari Victoria, Gînga Olga,

Romaniuc Marina, Bocicariova Galina, Svetenco Natalia, Burdujan Marina,

Snatinschi Natalia, Solcan Natalia, Clapco Rodica, Zaharcu Inga, Alexei Mariana,

Pinteac Mariana, Rotari Inna, Cristal Vitalina, Cruc Angela, Morohai Galina,

4

Curicheru Olga, Puiu Eduard, Cușniriuc Rodica, Cojocaru Mihail împotriva Curții

de Apel Bălți, intervenienți accesorii Consiliul Superior al Magistraturii și

Ministerul Finanțelor cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului

conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25

din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile

salariale compuse din diferența între gradele de salarizare, la Judecătoria Orhei,

sediul Telenești, ca fiind instanța de judecată egală în grad și situată în nemijlocita

apropriere a Judecătoriei Bălți, sediul central.

În conformitate cu art. 269-270, art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se admite cererea coreclamanților Cheptea Dumitru, Tilipeț Marina, Răileanu

Andrei și Puiu Eduard cu privire la strămutarea cauzei la o instanță egală în grad cu

Judecătoria Bălți, sediul central.

Se strămută cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Balan Diana, Bogatîriov Irina, Cheptea Dumitru, Tilipeț Marina, Țîmbaliuc

Mariana, Vasîlos Snejana, Covali Diana, Macarenco Alina, Dogolici Angela,

Smoleac Cristina, Petucovschi Diana, Pușcaș Lilia, Răileanu Andrei, Cebanu Oleg,

Peterman Veronica, Tuhari Natalia, Pînzaru-Ocinschi Marina, Gutium Cristina,

Martîn Oxana, Pîrlițan Diana, Tofan Marina, Țeruș Elena, Cebotari Victoria, Gînga

Olga, Romaniuc Marina, Bocicariova Galina, Svetenco Natalia, Burdujan Marina,

Snatinschi Natalia, Solcan Natalia, Clapco Rodica, Zaharcu Inga, Alexei Mariana,

Pinteac Mariana, Rotari Inna, Cristal Vitalina, Cruc Angela, Morohai Galina,

Curicheru Olga, Puiu Eduard, Cușniriuc Rodica, Cojocaru Mihail împotriva Curții

de Apel Bălți, intervenienți accesorii Consiliul Superior al Magistraturii și

Ministerul Finanțelor cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului

conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25

din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile

salariale compuse din diferența între gradele de salarizare, la Judecătoria Orhei,

sediul Telenești.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5