2ac-104/20 — constatarea dreptului la achitarea salariului, recalcularea si achitarea datoriei

Dosarul nr. 2ac-104/2020 Î N C H E I E R E 16 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând problema cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Danielei Corceac, Alinei Braga, Victoriei Dolghii-Munteanu, Ludmilei Plămădeală, Ludmilei Colțeniuc, Ingăi Eremciuc, Ecaterinei Țarălungă, Tatianei Țurcanu și Alexandru Roșca împotriva Curții de Apel Bălți, intervenient accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile salariale compuse din diferența între gradele de salarizare, la o instanță egală în grad, c o n s t a t ă : La 11 ianuarie 2019 Daniela Corceac, Alina Braga, Victoria Dolghii- Munteanu, Ludmila Plămădeală, Ludmila Colțeniuc, Inga Eremciuc, Ecaterina Țarălungă, Tatiana Țurcanu și Alexandru Roșca au depus în Judecătoria Bălți cerere de chemare în judecată împotriva Curții de Apel Bălți,

intervenient accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile salariale compuse din diferența între gradele de salarizare. Conform fișei de repartizare, cauza a fost distribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Alexandru Roșca (f.d. 1). Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Alexandru Roșca (f.d. 74). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Eduard Balan (f.d.76).

1 Prin încheierea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Eduard Balan de la examinarea prezentei cauze (f.d. 79). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Aliona Donos (f.d. 81). Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Aliona Donos (f.d. 84). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Svetlana Ghercavîi (f.d. 85). Prin încheierea din 24 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Svetlana Ghercavîi (f.d.

89). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Natalia Costaș (f.d. 91). Prin încheierea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Natalia Costaș (f.d. 94). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului Vladislav Schibin (f.d. 97). Prin încheierea din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă declarația de abținere de la judecată a magistratului Vladislav Schibin (f.d.

100). Prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Bălți din 30 ianuarie 2019 a fost modificat sediul Sîngerei pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Danielei Corceac, Alinei Braga, Victoriei Dolghii- Munteanu, Ludmilei Plămădeală, Ludmilei Colțeniuc, Ingăi Eremciuc, Ecaterinei Țarălungă, Tatianei Țurcanu și Alexandru Roșca împotriva Curții de Apel Bălți, intervenient accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, aflate în procedura judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul Central Vladislav Schibin prin intermediul PIGD altui judecător (f.d.103). Conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost redistribuită în mod automat-aleatoriu judecătorului din cadrul Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, Hristina Craveț (f.d.

105). Examinând cererea intervenientului accesoriu Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și a pârâtului Curtea de Apel Bălți privind ridicarea excepției de tardivitate la înaintarea acțiunii în instanța de judecată, prin încheierea din 25 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a respins ca fiind depusă tardiv pretenția Danielei Corceac, Alinei Braga, Victoriei Dolghii-Munteanu, Ludmilei Plămădeală, Ingăi Eremciuc și Tatianei Țurcanu privind încasarea datoriei la salariu brut pentru perioada anilor 2014–2015. S-a respins ca fiind depuse tardiv pretențiile reclamantului Colțeniuc Ludmila, Țarălungă Ecaterina, Roșca Alexandru privind încasarea salariului brut ca fiind tardive.

Totodată instanța a dispus soluționarea în continuare a temeiniciei pretențiilor Danielei Corceac, Alinei Braga, Victoriei Dolghii-Munteanu, Ludmilei Plămădeală, Ingăi Eremciuc și Tatianei Țurcanu privind încasarea datoriei la salariul brut pentru perioada anilor 2016–2018 (f.d. 131-138). 2 Prin încheierea din 15 aprilie 2019 judecătorul Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, Hristina Craveț, și-a declinat competența de la examinarea prezentei cereri, în favoarea judecătorilor specializați în materie de contencios administrativ, care deja s-au abținut de la examinarea prezenței cereri (f.d. 153-154). Încheierea din 25 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei prin care instanța s-a expus asupra excepției de tardivitate a fost contestată cu recurs la 18 aprilie 2019 de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova (f.d.

173-176). Prin încheierea din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost transmisă cauza la Curtea de Apel Bălți în vederea examinării chestiunii cu privire la strămutarea acesteia la o altă instanță, în legătură cu faptul că judecătorii specializați în materie de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Bălți anterior s-au abținut de la examinarea prezentei cauze (f.d. 156). Prin încheierea din 03 mai 2019 a Curții de Apel Bălți a fost transmisă cauza Curții Supreme de Justiție în vederea soluționării strămutării cauzei la o altă instanță (f.d. 159-160). Prin încheierea din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis demersul Curții de Apel Bălți cu privire la strămutarea cauzei la o instanță egală în grad cu Judecătoria Bălți și a fost strămutată cauza de contencios administrativ, la Judecătoria Orhei, sediul Telenești (f.d.

166-170). Conform fișei de repartizare a dosarului, la 14 iunie 2019 cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului Judecătoriei Orhei, sediul Telenești Ludmila Iarmaliuc (f.d. 181). La 06 noiembrie 2019 Judecătoria Orhei, sediul Telenești a expediat pentru examinare în adresa Curții de Apel Chișinău cererea de recurs depusă la 18 aprilie 2019 de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva încheierii din 25 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei (f.d. 212-213). Prin încheierea din 11 februarie 2020, Curtea de Apel Chișinău și-a declinat competența la judecarea recursului Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova asupra încheierii Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 25 martie 2019, cu expedierea cauzei spre examinare după competență teritorială în Curtea de Apel Bălți (f.d.

217-219). Prin încheierea din 04 septembrie 2020, Curtea de Apel Bălți a transmis Curții Supreme de Justiție cererea de recurs formulată de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva încheierii Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 25 martie 2019, pentru soluționarea chestiunii strămutării cauzei la o altă instanță (f.d. 224-226). Prin demersul nr. 14981 din 08 septembrie 2020, Curtea de Apel Bălți a expediat respectiva cauză în adresa Curții Supreme de Justiție, în vederea examinării cererii de strămutarea la o altă instanță de același grad (f.d.

227). Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite demersul Curții de Apel Bălți, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, în vederea examinării cererii de recurs formulată de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva încheierii Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 25 martie 2019, cu strămutarea cauzei spre judecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

3 Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În corespundere cu art. 192 Cod administrativ, pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători. În temeiul art. 193 alin. (1) și (2) Codul administrativ, în judecătorii acțiunile în contencios administrativ se soluționează de un singur judecător. Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în conformitate cu art. 198 alin. (3) alin. a) din Codul administrativ, instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă. Pentru a se pronunța asupra temeiniciei cererii de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad, Colegiul consideră necesar a reitera că drept temei pentru înaintarea demersului de strămutare a cauzei civile la o altă instanță egală în grad, a servit faptul că Curtea de Apel Bălți are calitatea de pârât în cauza dată, chestiune ce ar putea trezi bănuieli rezonabile de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Bălți.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că strămutarea cauzei date la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Bălți în vederea examinării cererii de recurs depuse de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova urmează a fi admisă, cu transmiterea dosarului Curții de Apel Chișinău or, nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Bălți ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces, și anume de calitatea de pârât a acestei instanțe. Justificarea acestui caz de incompatibilitate derivă și din necesitatea înlăturării oricăror bănuieli asupra imparțialității judecătorilor Curții de Apel Bălți, care ar putea fi afectată în obiectivitatea actelor sale, aceștia activând în instanța respectivă.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că, în condițiile din speță, are aplicare prevederile art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul administrativ. Mai mult, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului, impunând ca fiecare instanță să fie imparțială. Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Piersack c. Belgiei).

4 Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că demersul privind strămutarea examinării cauzei este întemeiat și urmează a fi admis, iar cauza de contencios administrativ urmează a fi strămutată în vederea examinării cererii de recurs depuse de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la Curtea de Apel Chișinău, ca fiind instanța de judecată egală în grad.

În conformitate cu art. 198 alin. (3) lit.a), 230 Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se strămută cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Daniela Corceac, Alina Braga, Victoria Dolghii-Munteanu, Ludmila Plămădeală, Ludmila Colțeniuc, Inga Eremciuc, Ecaterina Țarălungă, Tatiana Țurcanu și Alexandru Roșca împotriva Curții de Apel Bălți, intervenienți accesorii Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor cu privire la constatarea dreptului la achitarea salariului conform gradelor de salarizare stabilite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, recalcularea salariului și achitarea restanțelor la plățile salariale compuse din diferența între gradele de salarizare, pentru examinare în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5