2ra-884/19 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-884/19 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia (jud. S. Aramă) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac) ÎNCHEIERE 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Eduard Chesea reprezentat de avocatul Alexandru Bogos, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Stoianova și Nicolae Stoianov împotriva lui Eduard Chesea cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin vătămarea integrității corporale, împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Eduard Chesea și s-a menținut hotărârea din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Cimișlia, c o n s t a t ă: La 06 mai 2016, Ecaterina Stoianova și Nicolae Stoianov au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Eduard Chesea cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin vătămarea integrității corporale.

În motivarea acțiunii reclamanții au relatat că prin sentința din 28 august 2015 a Judecătoriei Cimișlia, menținută prin decizia din 05 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, Chesea Eduard a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de trei ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei pe un termen de 2 ani, dacă în termenul stabilit pârâtul nu va comite alte infracțiuni. Acțiunea civilă înaintată de Ecaterina Stoianova cu privire la încasarea despăgubirilor materiale și morale și acțiunea civilă depusă de Nicolae Stoianov împotriva lui Eduard Chesea și Î.M.

„Grawe Carat Asigurări” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral au fost admise în principiu, urmând ca instanța civilă să determine cercul tuturor persoanelor care urmează a fi antrenate în proces și cuantumul despăgubirilor, motiv din care a și fost depusă prezenta cerere de chemare în judecată. În acest context, au relevat că prejudiciul material solicitat constituie cheltuielile suportate pentru tratament și îngrijire, plata pentru asigurare și atribuirea gradului de 1 invaliditate a părții vătămate Tatiana Stoianova și tratamentul copilului minor care în urma accidentului a suferit atât fizic cât și psihic, pe când prejudiciul moral se manifestă prin suferițele fizice și psihice suportate de părțile vătămate în urma accidentului rutier, cât și ulterior evenimentului menționat.

Reclamanții au solicitat încasarea din contul lui Eduard Chesea a prejudiciului material în sumă de 12217, 25 de lei și a prejudiciului moral în valoare de 50000 de lei pentru Ecaterina Stoianova și de 30000 de lei pentru Nicolae Stoianov. Prin hotărârea din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Cimișlia, cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. La 20 iulie 2016, Eduard Chesea a declarat apel împotriva hotărârii din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Cimișlia solicitând casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. Prin decizia din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Eduard Chesea, cu menținerea hotărârii din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Cimișlia.

Prin decizia din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Eduard Chesea cu casarea deciziei instanței de apel din 03 octombrie 2017 și trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din motivul ignorării de către instanța de apel a normelor de drept procedural ce vizează desfășurarea procesului civil la examinarea cauzei în ordine de apel. Prin decizia din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Eduard Chesea cu menținerea hotărârii din 20 iunie 2016 a Judecătoriei Cimișlia.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că reclamanții au prezentat instanței suficiente probe întru argumentarea sumelor pretinse a fi despăgubite de către pârât pentru prejudiciul cauzat prin vătămarea integrității corporale și a sănătății (f.d.12-15, 17, 19, 32, 33), inclusiv a cheltuielilor de tratament, servicii medicale de investigații, alimentație suplimentară, îngrijire străină, transport, precum și cheltuieli de asistență juridică (f.d.7, 8, 10, 11, 16, 18, 20, 36), iar pârâtul/apelantul nu a infirmat probele prezentate de reclamanți întru demonstrarea circumstanțelor pe care își întemeiază pretențiile.

Astfel, Colegiul Civil a conchis că, prima instanță a emis la caz o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea normelor de drept material și procedural, nefiind anumite temeiuri care ar impune casarea acestei hotărâri, iar argumentele invocate de apelant se referă la circumstanțele de fapt și de drept care au fost menționate, cercetate minuțios și apreciate corect în prima instanță. La 05 martie 2019, Eduard Chesea reprezentat de avocatul Alexandru Bogos a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și transmiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel pe care o consideră nefondată, neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel, în alt complet de judecată. A invocat faptul că instanța ierarhic inferioară a examinat cauza evaziv și superficial, cu omiterea etapelor esențiale ale procesului judiciar. A relevat că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc exact ca în instanța de fond, cu abateri de la prevederile legislației în vigoare, or, instanța de apel a examinat 2 cauza în lipsa apelantului și a reprezentantului său care nu au fost citați legal. În final, a opinat că circumstanțele menționate pot fi considerate motive întemeiate de admitere a cereri de recurs.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 13 septembrie 2018 și a fost expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 26 septembrie 2018, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. În aceste circumstanțe recursul, declarat de Eduard Chesea reprezentat de avocatul Alexandru Bogos la 05 martie 2019, se consideră în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 24 aprilie 2019, Ecaterina Stoianova, Nicolae Stoianov reprezentați de avocatul Adela Frunză au depus referință asupra cererii de recurs prin care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Eduard Chesea reprezentat de avocatul Alexandru Bogos, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 437 alin (3) Codul de procedură civilă, în cazul când recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire. În conformitate art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. În conformitate cu art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Articolul 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, prevede că împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, 3 drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Conform art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. La caz, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că recursul împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău este semnat și depus de către avocatul Alexandru Bogost, în interesele lui Eduard Chesea, în baza mandatului Seria MA nr. 0963862 din 15 noiembrie 2016 (f.d.

110, vol. I). Conform pct. 6 alin. (2) lit. a), a1 ), b) și pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii nr. 931 din 12 noiembrie 2014, formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului; semnătura clientului sau, după caz, a avocatului. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că mandatul avocatului Alexandru Bogos Seria MA nr.0963862 din 15 noiembrie 2016, nu corespunde exigențelor legale prevăzute de art.81 Cod de procedură civilă, deoarece pe verso-ul acestuia nu sunt inserate împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului; semnătura clientului sau, după caz, a avocatului, iar un alt mandat care ar corespunde exigențelor stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în redacția Hotărârii nr. 931 din 12 noiembrie 2014, la materialele cauzei lipsește.

În condițiile enunțate, instanța de recurs menționează că avocatul Alexandru Bogos nu este în drept de a declara recurs în interesele lui Eduard Chesea împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece avocatul nu dispune de împuternicirea de a contesta actele judecătorești. Or, dreptul de a ataca hotărârea judecătorească urmează a fi prevăzut expres în mandatul avocatului sub sancțiunea nulității. Prin urmare, recursul declarat de către Eduard Chesea reprezentat de avocatul Alexandru Bogos, este depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare și urmează a fi declarat inadmisibil.

Curtea Constituțională în hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011 a constatat că în garantarea dreptului fiecărei persoane la apărare și la asistență juridică calificată, statul promovează politicile care asigură această garanție, instituind pârghiile prin care asistența juridică calificată în instanțele judecătorești să fie asigurată de către avocați. 4 Instituirea restricțiilor asupra reprezentării judiciare nu contravine normelor constituționale și celor internaționale, precum și regulilor generale ale unei societăți democratice. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că recursul declarat de Eduard Chesea reprezentat de avocatul Alexandru Bogos, este depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. c), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eduard Chesea reprezentat de avocatul Alexandru Bogos împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5