3ra-591/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-591/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr.3ra-591/19 prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central (judecătorul: Gh. Purici) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecătorii: A. Toderaș, S. Șleahtițki, E. Bejenaru) ÎNCHEIERE 29 mai 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Tatiana Zabulica, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Zabulica împotriva Primăriei municipiului Soroca și Consiliului municipal Soroca cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a fost respins apelul declarat de către Tatiana Zabulica și a fost menținută hotărârea din 1 martie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central, constată: La 11 decembrie 2017 Tatiana Zabulica a depus cerere de chemare în judecată concretizată la 17 ianuarie 2018 împotriva Primăriei municipiului Soroca și Consiliului municipal Soroca cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că soțul ei Mihail Zabulica, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 8 ianuarie 1985, ulterior înregistrat la Oficiul Cadastral Soroca, a procurat de la Maria Ciubovscaia casa de locuit și anexele amplasate pe un sector de teren cu suprafața de 600 m.p. situate în or. xxxxxx str. xxxxx nr. xx, în prezent str. xxxxxxxx nr. xx. A susținut că în baza deciziei Consiliului orășenesc Soroca din 30 octombrie 2003 cu nr. 4/22, Tatianei Zabulica i-a fost repartizat în proprietate privată pământ cu o suprafață totală de 0,0575 ha, fapt ce rezultă din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx.
Prin urmare a considerat, că suprafață totală de 0,0575 ha este mai mica decât cea pe care a folosit-o după procurarea bunului imobil în baza contractului de vânzare- cumpărare din 8 ianuarie 1985 și la 16 august 2017 a depus către Consiliul municipal Soroca, cerere prealabilă solicitând, abrogarea parțială a deciziei Consiliului din 30 octombrie 2003 nr. 4/22, anexei și dispoziția primarului or. Soroca din 21 martie 2005 nr. 61, emiterea deciziei prin care să fie transmis în proprietate privată sectorul de pământ cu suprafața totală de 0.0600 ha, trecut în Registrul cadastral al 1 deținătorilor de terenuri deținut de autoritate, eliberarea Tatianei Zabulica titlului de autentificare a dreptului asupra pământului cu suprafața totală de 0.0600 ha.
Însă, prin decizia Consiliului municipal Soroca din 27 octombrie 2017 nr. 24/19, recepționată de Tatiana Zabulica la 13 noiembrie 2017, solicitările în anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 23 martie 2005 cu nr. cadastral xxxxxx au fost respinse. În opinia reclamantei, decizia enunțată contravine legislației în vigoare, din motiv că fost adoptată cu încălcarea procedurii stabilite și nu este motivată. A susținut că conform contractului de vânzare-cumpărare din 8 ianuarie 1985, ea împreuna cu soțiul Mihail Zabulica care a decedat la 12 ianuarie 2008, au dobândit dreptul de proprietate asupra casei și anexelor amplasate pe un sector de pământ cu suprafața de 600 m.p.
și respectiv sunt în drept a pretinde transmiterea în proprietate a sectorului cu suprafața indicată în contract, pentru care a fost achitat impozitul pe imobil pentru folosirea terenului dat cu suprafața de 620 m.p.
Reclamanta Tatiana Zabulica a solicitat, constatarea ilegalității și anularea deciziei Consiliului municipal Soroca din 27 octombrie 2017 nr. 24/19 cu privire la refuzarea anulării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 23 martie 2005 cu nr. cadastral xxxxxx, anularea dispoziției primarului orașului Soroca din 21 martie 2005 cu nr. 61 prin care s-a repartizat în proprietate privată Tatianei Zabulica teren cu suprafața totală de 0,0575 ha, anularea parțială a deciziei Consiliului orășenesc Soroca din 30 octombrie 2003 nr. 4/22, a obliga Consiliul orășenesc Soroca să emită decizia prin care să fie transmis în proprietate privată Tatianei Zabulica sectorul de pământ cu suprafața de 0,0600 ha și trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri de la autoritatea publică locală.
Prin hotărârea din 1 martie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 7 martie 2018 Tatiana Zabulica a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă. Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Tatiana Zabulica și menținută hotărârea din 1 martie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central. Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a stabilit că prima instanță a determinat corect raportul juridic litigios, iar circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin.
Instanța de apel a reținut că potrivit înscrisurilor prezentate de către reclamantă s-a constatat că în perioada anilor 1991-1998 soțul ei, Mihail Zabulica a achitat impozitul pe imobil, pentru folosirea terenului de pe lîngă casă cu suprafața de 620 m.p, însă aceasta nu este un temei pentru atribuirea reclamantei în proprietate privată a terenului aferent casei cu suprafața de 0,060 ha, deoarece sunt date contradictorii cu cele din contractul de vânzare-cumpărare din 08 ianuarie 1985, iar suprafața reală a terenului a fost stabilită în cadrul înregistrării primare masive și la momentul eliberării titlului de proprietate careva pretenții la suprafața terenului nu au fost înaintate de către Tatiana Zabulica.
Totodată a mai evidențiat că argumentul Tatianei Zabulica precum că prin decizia din 27 octombrie 2017 nr. 24/19 Consiliului orășenesc Soroca nu s-a expus asupra cerinței de abrogare parțială a deciziei Cosniliului orășenesc Soroca nr. 4/22 2 din 30 octombrie 2003, anexei și dispoziției primarului or. Soroca, instanța de apel la considerat neîntemeiat și temeiuri pentru anularea deciziei date instanța nu a constatat. În susținerea poziției sale, instanța de apel a menționat că în cererea prealabilă, și în cererea de chemare în judecată Tatiana Zabulica a solicitat anularea dispoziției primarului or. Soroca prin care s-a repartizat în proprietate privată pământ cu suprafața totală de 0,0575 ha, s-a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața totală de 0,0600 ha Tatianei Zabulica, ceea ce presupune anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat.
La 20 martie 2019 (prin intermediul oficiului poștal), Tatiana Zabulica, reprezentată de avocatul Victor Felișcan a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel din 11 decembrie 2018, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă să fie admisă. Recurenta a menționat că instanțele de judecată la examinarea cauzei, au încălcat flagrant prevederile art. 15 din Constituția Republicii Moldova care consacră „Cetățenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea”, în coroborare cu art. 11 din Codul Funciar al Republicii Moldova. Totodată, a punctat că soluția instanțelor reprezintă un abuz și o gravă încălcare a drepturilor constituționale a reclamantai care a pretins la un drept consfințit în legea organică.
A menționat că admiterea acțiunii nu presupune anularea titlului de proprietate fiindcă pretenția Tatianei Zabulica a fost de majorare a suprafeței terenului, însă instanța de apel nu a ținut cont de cerințele din cererea prealabilă. A reținut că instanța de apel a interpretat în mod eronat normele legale relevante speței. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. 3 În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la 11 decembrie 2018 (f.d.138-146), fiind expediată în adresa părților la 18 ianuarie 2019 fapt condirmat prin scrisoare de însoțire a Curții de Apel Bălți nr.1113 (f.d.147), a fost recepționată de către Tatiana Zabulica la 24 ianuarie 2018 (f.d.150) și de avocatul Victor Felișcan la 25 ianuarie 2018 (f.d.149). Astfel, instanța de recurs consideră că Tatiana Zabulica, reprezentată de avocatul Victor Felișcan s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 20 martie 2019 (prin intermediul oficiului poștal), în termen. (f.d.153-161) Examinând temeiurile recursului depus de către Tatiana Zabulica, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat în cauzele de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 Cod de procedură civilă, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care, persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. În conformitate cu art. 75 alin.(1) Cod de procedură civilă, reprezentarea în instanță judecătorească în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.
Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. În conformitate cu art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.
Totodată, art. 81 Cod de procedură civilă stabilește că, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.
Conform pct. 8 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul 4 civil, stabilite conform art. 81 Codul de procedură civilă, trebuie consemnate pe verso-ul mandatului sa-u după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în mod stabilit de lege. Din materialele dosarului s-a stabilit că, la 20 martie 2019, Tatiana Zabulica, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, a contestat cu recurs decizia insatnței de apel din 11 decembrie 2018. (f.d.153-161) Colegiul reține că pe tot parcursul examinării cauzei, din momentul depunerii cererii de chemare în judecată și până la depunerea recursului, avocatul Victor Felișcan a acționat ca reprezentantul Tatianei Zabulica, conform mandatului seria MA nr. 1179058 din 11 decembrie 2017 (f.d.18), eliberat în baza de procură.
(f.d.16) Conform pct. 2 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța de judecată. Iar, conform pct. 6 alin. 2 lit. a) din aceiași hotărâre pe verso-ul formularului mandatului obligatoriu se inserează împuternicirile avocatului și semnătura clientului. Dacă se întocmește o procură, avocatul s-au avocatul stagiar va nota pe verso-ul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna în locul clientului.
Colegiul constată la caz că, la data depunerii recursului de către avocatul Victor Felișcan în interesele Tatianei Zabulica, mandatul ultimului cu seria MA nr. 1179058 din 11 decembrie 2017 eliberat în baza procurii din 1 octombrie 2015 nr.8741 anexată la dosar (f.d.16), fiind valabilă pe termen de 3 ani, la 1 octombrie 2018, a expirat. Colegiul reține că valabilitatea mandatului emis în baza procurii, încetează odată cu expirarea termenului de valabilitate a procurii, iar pentru reprezentarea intereselor în instanța de judecată în baza unei noi procuri, urmează a fi eliberat un nou mandat avocațial. Pe când, în speță se atestă că la momentul depunerii cererii de recurs la 20 martie 2019, avocatul Victor Felișcan nu dispunea de drepturi și împuterniciri din partea Tatianei Zabulica, or, mandatul avocațial seria MA nr. 1179058 a expirat la 1 octombrie 2018, iar un nou mandat nu a fost anexat la cererea de recurs.
Aici, Colegiul menționează că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în practica sa constantă, a statuat că le revine autorităților naționale, în primul rând, sarcina de a interpreta și de a aplica normele de natură procedurală, totuși un formalism excesiv în aplicarea acestora se poate dovedi contrar art. 6 &1 din Convenție, atunci când aceasta se face în detrimentul uneia dintre părți (cauza Sovtransavto Holding c. Ucrainei nr. 48.553/99, pct. 81), din care considerente consideră necesar de a explica anumite chestiuni, care au dus la emiterea unei asemenea soluții. La fel, în cauza Stone Court Shipping SA c. Spaniei din 28 octombrie 2003, Înalta Curte a menționat că reglementarea privind formalitățile și termenele ce trebuie respectate este menită să asigure buna administrare a justiției și respectul principiului securității juridice, cei interesați trebuie să se poată aștepta ca aceste reguli să fie puse în aplicare.
Curtea Constituțională în hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011 a constatat că în garantarea dreptului fiecărei persoane la apărare și la asistență juridică calificată, statul promovează politicile care asigură această garanție, instituind pârghiile prin 5 care asistența juridică calificată în instanțele judecătorești să fie asigurată de către avocați. Instituirea restricțiilor asupra reprezentării judiciare nu contravine normelor constituționale și celor internaționale, precum și regulilor generale ale unei societăți democratice. Astfel, reieșind din considerentele menționate, și având în vedere că recursul este depus de o persoană ce nu era în drept să-l declare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de către Tatiana Zabulica, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270, art. 440, 431 alin.(2), art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se declară inadmisibil recursul depus de către Tatiana Zabulica, reprezentată de avocatul Victor Felișcan. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.