3ra-675/19 — radierea înscrierii, eliberarea titlului detinătorului de teren si înscrierea dreptului de proprietate

dosarul nr.3ra-675/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul: A. Cucerescu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Cooperativa de Construcție a

Locuinților nr. 261 COOP, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Cooperativa de Construcție a Locuinților nr. 261 COOP împotriva Agenției

Servicii Publice, Consiliul și Primăria orașului Codru cu privire la radierea înscrierii,

eliberarea titlului deținătorului de teren și înscrierea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

respins apelul depus de Cooperativa de Construcție a Locuinților nr. 261 COOP și a

fost menținută hotărârea din 7 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 5 ianuarie 2016 Cooperativa de Construcție a Locuinților nr. 261 COOP (în

continuare CCL nr. 261 COOP) a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” (reorganizat în IP „Agenția Servicii Publice”),

Consiliul și Primăria orașului Codru cu privire la radierea înscrierii și eliberarea

titlului deținătorului de teren și înscrierea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului orășului Codru nr. 1/13

din 21 martie 2001, în folosință CCL nr. 261 COOP a fost atribuit lotul de pământ cu

suprafața de 0.93 ha., pentru exploatarea obiectivelor și amenajarea teritoriului,

(potrivit planului lotului), totodată Serviciul Funciar al Primăriei or. Codru a fost

obligat să asigure, transmiterea lotului de pământ și să elibereze documentele de

autentificare a dreptului deținătorului de teren. Necătând la aceasta, terenul nu a fost

transmis în folosință cooperativei și nu au fost elibereate documentele de autentificare

a dreptului deținătorului de teren.

A precizat reclamanta că, în gestiunea CCL nr. 261 COOP potrivit datelor din

Registrul bunurilor imobile se află terenul (pentru construcții) nr. cadastral xxxxx, cu

suprafața de 0,8805 ha, precum și blocul locativ situat pe acesta, în mun. xxxx, or.

xxxx. str. xxxxx, nr. x, înregistrate în baza extrasului din Registrul cadastral al

deținătorilor de teren nr. 294 din 2 martie 2010, emis de Primăria or. Codru. Însă,

terenul care în temeiul deciziei Consiliului or. Codru nr. 1/13 din 21 martie 2001,

1

urma a fi transmis în folosință cooperativei a fost trecut în proprietatea organului de

autoadministrare locală, Primăriei or. Codru.

Reclamanta consideră că, Primăria or. Codru în temeiul extrasului nr. 294 din

2 martie 2010, confirmarea nr. 293 din 2 martie 2010 și procurii nr. 38 din

15 martie 2010 a înregistrat ilegal terenul în Registrul bunurilor imobile, dreptul de

proprietate asupra administrației publice locale or, decizia Consiliului or. Codru nr.

1/13 din 21 martie 2001 nu a fost anulată, fiind în vigoare și posibilă de executare.

Totodată a apreciat actele emise de către Primăria, care au stat la baza înregistrării

ilegale a terenului în Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra

administrației publice locale, ca acte juridice lovite de nulitate absolută, avînd în

vedere că, Primăria or. Codru, a dispus de un bun imobil, care deja a fost atribuit în

folosință CCL nr. 261 COOP, lotul de pămînt cu suprafața de 0,93 ha., pentru

exploatarea obiectivelor și amenajarea teritoriului, (potrivit planului lotului).

Reclamanta a afirmat că Primăria or. Codru, acționînd ilegal, în temeiul unor

acte emise contrar legii și procedurilor stabilite, precum și în prezența deciziei nr. 1/13

din 21 martie 2001, emisă de Consiliul or. Codru neanulate, solicitând înscrierea

dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, a pejudiciat grav drepturile și

interesele cooperativei, încâlcind respectiv și prevederile legale.

A susținut că a înaintat în adresa ÎS ,,Cadastru”, Consiliului și Primăriei or.Codru

cerere prin care a solicitat rectificarea înscrisurilor.

Prin răspunsul ÎS ,,Cadastru” nr.01-10/880 din 15 decembrie 2015 a fost

înștiințată cooperativa despre imposibilitatea rectificării înscrisurilor în Registrul

bunurilor imobile, în lipsa acordului Consiliului și Primăriei or. Codru.

A menționat că Consiliul și Primăria or.Codru au ignorat cererea depusă și nu au

informat CCL nr. 261 COOP referitor la rezulatul examinării cererii.

Recalamanta CCL nr. 261 COOP a solicitat, radierea din Registrul bunurilor

imobile a înscrierii operate în temeiul extrasului din Registrul cadastral al

deținătorilor de teren nr. 294 din 2 martie 2010, emis de Primăria or. Codru, potrivit

căruia terenul a fost trecut contrar legii în proprietatea organului de autoadministrare

locală Primăria or. Codru (mun. Chișinău), precum și pretinsei confirmări nr. 293 din

din 2 martie 2010; obligarea Primăriei or. Codru de a elibera titularului de drept titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, potrivit deciziei nr. 1/13 din

21 martie 2001, emisă de Consiliul orășenesc Codru; de a dispune înscrierea în

Registrul bunurilor imobile, în temeiul deciziei nr. 1/13 din 21 martie 2001, emisă de

Consiliul orășenesc Codru, a dreptului dispus după CCL nr. 261 COOP.

Prin hotărârea din 7 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă integral ca nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de

CCL nr. 261 COOP.

Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 15 mai 2018 CCL nr. 261 COOP a

depus apel solicitând, admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de CCL nr. 261 COOP și a fost menținută hotărârea din

7 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a hotărâ astfel, instanța de apel a menționat că, decizia nr. 1/13 din

21 martie 2001, emisă de Consiliul orășenesc Codru nu a fost înregistrată la ÎS

„Cadastru”, succesiv aceasta nu poate fi impusă intimaților-pârâților.

2

A reținut că pretenția privind radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

operate în temeiul extrasului din Registrul cadastral al deținătorului de teren nr. 294

din 2 martie 2010, emis de Primăria or. Codru, este neîntemeiată, or, actul

administrativ care a stat la baza efectuării unei asemenea înscrieri în Registrul

bunurilor imobile, nu a fost anulat și continuă să producă efecte juridice și anume

extrasul din Registrul cadastral al deținătorilor de teren nr. 294 din 2 martie 2010 și

decizia nr. 5/15 din 15 decembrie 2016, „cu privire la modificarea deciziei nr. 2/13

din 21 martie 2001 cu privire la atribuirea terenului CCL nr. 261 COOP”.

Instanța de apel a subliniat că prin obligarea Agenției Servicii Publice, să opereze

careva radieri a dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, în condițiile

în care actul administrativ care a servit temei de înregistrare a acestui drept, nu a fost

anulat, instanța de judecată ar încălca în mod vădit principiul separației puterilor în

stat, implicându-se în mod inadmisibil în activitatea exponenților puterii executive.

La fel, instanța de apel a considerat că prin formularea pretenției de radiere din

Registrul bunurilor imobile înscrierii operate în temeiul extrasului din Registrul

cadastral al deținătorului de teren nr. 294 din 2 martie 2010, apelantul nu a solicitat

decât înlăturarea efectelor produse de un act administrativ, legalitatea căruia nu a fost

examinată de instanța de judecată.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a constatat că prin decizia nr. 1/13, din

21 martie 2001, pct. 2, Consiliul or. Codru, a dispus doar atribuirea în folosință a

lotului de pământ cu suprafața de 0,93 ha, pentru exploatarea obiectivelor și

amenajarea teritoriului, dar nu și dreptul de proprietate asupra acestuia.

La 5 aprilie 2019 CCL nr. 261 COOP, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a

depus recurs prin care a solicitat, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cazei

în instanța de apel în alt complet de judecată.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta a reiterat

motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță

și în instanța de apel.

Recurenta a invocat că actele emise de Primăria or. Codru, extrasul nr. 294 din

2 martie 2010, confirmarea nr. 293 din 2 martie 2010 și procura nr. 38 din

15 martie 2010, sunt acte juridice lovite de nulitate absolută, deoarece prin

documentele numite, Primăria or. Codru a dispus de un bun imobil, care în temeiul

deciziei nr. 1/13 din 21 martie 2001, emisă de Consiliul orășenesc Codru, deja a fost

atribuită în folosință către CCL nr. 261 COOP, lotul de pămînt cu suprafața de 0.93

ha., pentru exploatarea obiectivelor și amenajarea teritoriului, (potrivit planului

lotului). Or, actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil, iar dreptul a

fost calificat greșit și intenționat.

A menționat că la sesizarea recurentei privind acțiunile ilegale ale persoanelor

publice din cadrul Primăriei or. Codru. mun. Chișinău, manifestate prin emiterea unor

acte ilegale ce au servit temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra

terenului din str. Gohberg, nr. 2, or. Codru, mun. Chișinău și modificarea suprafeței

terenului, de către organele de urmărire penală la 28 aprilie 2016 a fost pornit procesul

penal. Prin urmare, organul de urmărire penală a constatat, că în cadrul ședinței

ordinare a Consiliului or. Codru din 15 decembrie 2016, a fost adoptată decizia nr.

5/15 „cu privire la modificarea deciziei nr. 2/13 din 12 martie 2001 cu privire la

atribuirea terenului CCL nr. 261 COOP”, prin care s-a dispus vădit-ilegal: pct. 1. Se

modifică pct. 2 din decizia Consiliului or. Codru nr. 2/13 din 21 martie 2001 „Cu

privire la atribuirea terenului CCL nr. 261 COOP”, cu următorul conținut: se atribuie

în folosința CCL nr. 261 COOP, lotul de pământ cu suprafața de 0,15 ha, format din

3

lotul de pământ aflat sub blocul locativ din or. Codru, str. Gohberg 2, plus un metru

din împrejurimea acestuia, pentru exploatare și deservire; și pct. 2. Comisia juridică

pentru reglementări și menținerea ordinii publice din cadrul Consiliului or. Codru va

exercita controlul executării prevederilor prezentei decizii.

Totodată, a invocat, că instanța de apel a interpretat în mod greșit legea și în

acest sens a aplicat eronat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei.

A relevat că instanța de apel a fost sesizată despre existența temeiurilor ce atestă

admisibilitatea suspendării procesului, însă nu s-a expus asupra cererii depuse la

9 ianuarie 2019, sub nr. 111, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău.

Recurenta a susținut că instana de apel a încălcat drepturile și interesele

procedural-fundamentale ale CCL nr. 261 COOP, omisiuni care conduc la

nerespectarea principiului unui proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, din perspectiva motivării unei hotărâri judecătorești,

care este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își

expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art.

258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare

intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel din

23 ianuarie 2019, a fost expediată participanților la proces la 25 februarie 2019 prin

intermediul poștei electronice (f.d. 223).

Astfel, instanța de recurs consideră că CCL nr. 261 COOP, reprezentată de

avocatul Nicolae Leșan s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la

5 aprilie 2019, în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de CCL nr. 261 COOP, reprezentată de

avocatul Nicolae Leșan, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

4

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de CCL nr. 261

COOP, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul recurentei

cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauzele de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumente privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

5

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

subliniază, că argumentul recurentei CCL nr. 261 COOP, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan precum că instanța de apel nu s-a expus asupra cererii privind

suspendarea procesului depuse la 9 ianuarie 2019, sub nr. 111, este unul declarativ și

neîntemeiat. Or, prin încheierea protocolară din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost dispusă respingerea cererii inaintate de către CCL nr. 261 COOP,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan cu privire la suspendarea procesului. (f.d.202-

203)

În circumstanțele menționate, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

CCL nr. 261 COOP, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se declară inadmisibil recursul depus de Cooperativa de Construcție a

Locuinților nr. 261 COOP, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6