3ra-662/19 — contestarea actului administrativ

3ra-662/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-662/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (D. Crigan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Gheorghe Cernega,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Cernega împotriva Departamentului Înmatriculare a Mijloacelor de Transport

și Calificare a Conducătorilor Auto și Direcției Identificare și Înmatriculare a

Mijloacelor de Transport a Agenției Servicii Publice cu privire la recunoașterea ilegală a

refuzului, obligarea înmatriculării mijlocului de transport și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Gheorghe Cernega și a fost menținută hotărârea din 21

septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, prin care acțiunea a fost

respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 26 martie 2018, Gheorghe Cernega a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Departamentului Înmatriculare a Mijloacelor de Transport și

Calificare a Conducătorilor Auto și Direcției Identificare și Înmatriculare a Mijloacelor

de Transport a Agenției Servicii Publice cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului,

obligarea înmatriculării mijlocului de transport și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 27 septembrie 2017,

Gheorghe Cernega a procurat de la Valeriu Zgardan automobilul de modelul „Mercedes

Benz 250D” cu xxxxx, la prețul de 3500 de euro, după ce a achitat banii ultimului,

împreună au plecat la Biroul de înmatriculare a transportului, situat pe str. Calea Ieșilor

14, mun. Chișinău, unde a înmatriculat automobilul menționat, eliberându-i certificatul

provizoriu nr. xxxx.

A susținut reclamantul că, peste o lună de zile a fost telefonat de către șeful

biroului, care i-a comunicat că, există un alt automobil cu aceleași caracteristici tehnice

1

și nu-i poate elibera certificatul de matriculare permanent, totodată, sugerând ca să facă

o expertiză pe faptul dat la Direcția identificare a automobilelor situat pe str. Salcâmilor

28, mun. Chișinău, ulterior, fiind anunțat de către Ușurelu Adrian că automobilul

procurat prezintă semne de falsificare.

Totodată, a mai susținut reclamantul că, la data de 20 noiembrie 2017 a depus la

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Râșcani o plângere privind tragerea la răspundere

penală a persoanelor vinovate pentru vinderea autoturismului de model „Mercedes Benz

250D” xxxxx, stabilindu-se că numerele caroseriei și motorului sunt modificate, fiind

prejudiciat cu suma de 3500 de euro. Prin ordonanța Procurorului în procuratura mun.

Chișinău, Oficiul Râșcani din 12 decembrie 2017, a fost dispusă neacceptarea

propunerii de neîncepere a urmăririi penale și pornirea urmăririi penale pe semnele

falsificării elementelor de identificare ale autovehiculelor, adică falsificarea seriei, a

numărului de identificare ale șasiului, caroseriei sau motorului auto prin ștergere,

înlocuire sau modificare de două sau mai multe persoane, cu folosirea situației de

serviciu, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 76 alin.(2) lit. b), c) Cod

Penal al RM. Temei, pentru pornirea urmăririi penale nr.2017021855 a fost plângerea

depusă de Gheorghe Cernega, care a invocat faptul că, în luna septembrie 2017, el a

procurat de la Valeriu Zgardan automobilul de modelul „Mercedes Benz 250D” cu n/î

xxxxx, la prețul de 3500 de Euro, tot în aceiași zi sau deplasat la Biroul de înmatriculare

a transportului, situat pe str. Calea Ieșilor 14, mun. Chișinău, unde a înmatriculat

automobilul menționat, eliberându-i certificatul provizoriu nr. xxxx.

A mai indicat că, la data de 12 februarie 2018, Procurorul în Procuratura mun.

Chișinău, Oficiul Botanica, Mariana Cherpec a dispus prin ordonanță încetarea cauzei

penale nr.2017021855. Temei servind faptul, că conform răspunsului parvenit din

adresa Agenției Servicii Publice a RM s-a stabilit că, automobilul de model „Mercedes

Benz 250D” a/f 1993 numărul VIN: xxxxx, motor xxxxx pe parcursul anilor 1996-2017,

a fost înregistrat după mai multe persoane, iar actele ce au servit temei la înmatriculare

mijlocului de transport pentru perioada anului 27.06.1996-01.07.2015 au fost nimicite,

iar vin codul cu nr. xxxxx nu a fost înregistrat în Registru de Stat al Transporturilor RM,

plus la aceasta automobilul în cauză nu figurează ca fiind sustras din țările membre ale

IPC Interpol, prin urmare, faptul că modificările frauduloase a numerelor agregatelor

automobilului respectiv au avut loc până la intrarea automobilului în RM.

Astfel, reclamantul a susținut că, automobilul în cauză a fost vândut și cumpărat de

nenumărate ori, de diferite persoane, or persoanele cu funcții de răspundere de la

înmatricularea transporturilor au neglijat atribuțiile de serviciu, iar procuratura nu s-a

sesizat pe faptul dat, fiindcă în urma acțiunilor persoanelor nestabilite, i-a fost cauzat un

prejudiciu material în sumă de 3500 de Euro.

Reclamantul a mai indicat că, bunul mobil procurat legal, s-a dovedit a fi viciat,

nefiind depistat la timp, sau nu s-a dorit să fie depistat de persoanele responsabile de la

înmatriculare, iar ultimul, nu poate circula cu el, datorită faptului că au fost modificate

agregatele automobilului, iar organul de urmărire penală inexplicabil a conchis că ar fi

modificate fraudulos elementele de identificare a motorului automobilului respectiv

peste hotarele RM, până la intrarea lui pe teritoriul RM.

2

A solicitat Gheorghe Cernega recunoașterea ca ilegal refuzul Direcției Identificare

și Înmatriculare a Mijloacelor de Transport cu privire la înmatricularea autoturismului

de model „Mercedes Benz 250D” n/î xxxxx nr. motorului xxxxx cu eliberarea

Certificatului de Înmatriculare pe numele lui Gheorghe Cernega, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanței, la data de 04 octombrie 2018

Gheorghe Cernega a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Gheorghe Cernega și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art. 23

alin. (1) al Legii nr. 131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, care

stipulează că proprietarul de autovehicul sau, după caz, mandatarul acestuia este obligat:

să înmatriculeze sau, după caz, să înregistreze autovehiculul în modul stabilit, să-l

mențină în starea tehnică corespunzătoare și să-l supună la timp inspecției tehnice

periodice.

Reieșind din reglementările pct.1 și 2 a Regulilor de înmatriculare a

autovehiculelor și remorcilor, aprobate prin Anexa nr.2 a Hotărârii Guvernului nr.1047

din 08 noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat

de căutare "Automobilul" în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a

autovehiculelor și remorcilor acestora, autoritatea competentă pentru efectuarea

înmatriculării și radierii autovehiculelor și remorcilor este Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”. Înmatricularea, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate și

radierea autovehiculelor și remorcilor se efectuează de către subdiviziunile teritoriale de

examinare și evidență a vehiculelor ale Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” la

cererea proprietarilor de vehicule sau mandatarilor acestora (după atestarea faptului că

vehiculul nu figurează la data efectuării înmatriculării ca anunțat în urmărire conform

resurselor informaționale deținute de autoritățile competente din Republica Moldova).

Conform pct.3 al Regulilor precitate, proprietarii de vehicule sunt obligați să

solicite înmatricularea înainte de a le pune în circulație și să solicite radierea lor, în

cazurile prevăzute de legislația națională.

Concomitent, pct.6 al Regulilor de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor,

aprobate prin Anexa nr.2 a Hotărârii Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999 cu

privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare „Automobilul”

în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și

remorcilor acestora, în redacția de până la modificările operate prin Hotărârea

Guvernului nr.588 din 24.07.2017, în vigoare din 01.03.2018, în cazul în care în

contururile specificate în pct. 4 al prezentelor Reguli lipsește informația despre

vehicule, agregate și titularii de drepturi asupra lor, de necorespundere a datelor din

Registrul transporturilor cu datele ce se conțin în documente, în caz de depistare a

3

falsificării de documente și numere, precum și în caz de existență a informațiilor despre

aflare în urmărire a vehiculelor, a agregatelor cu numere de fabricare, a documentelor și

persoanelor care le-au prezentat spre înmatriculare, în comisariatele de poliție se

transmite informația urgentă pentru luarea deciziei în modul stabilit de lege.

Vehiculele și agregatele acestora care au numerele de identificare nimicite

intenționat, falsificate sau contrafăcute nu se acceptă spre înmatriculare, reînmatriculare

sau radiere din evidență (în afara cazurilor de rebutare).

Schimbul agregatelor sau marcarea lor cu numere de identificare convenționale se

admite numai cu permisiunea deținătorului sistemului informațional automatizat

„Registrul de stat al transporturilor” și numai în cazul refuzului pornirii sau încetării

urmăririi penale a proprietarului transportului de către organele de drept, și dacă aceste

agregate nu sânt anunțate în căutare.

Conform art. 294 alin. (1) Codul civil, se consideră determinat individual bunul

care, potrivit naturii sale, se individualizează prin semne, însușiri caracteristice doar lui.

Prin urmare, reieșind din cadrul legal precitat, raportat la materialele cauzei,

instanța de apel a stabilit că, soluția instanței de fond pe marginea litigiului dedus

judecații este legală și întemeiată.

Astfel, că, în opinia instanței de apel, instanța de fond justificat a dispus

respingerea acțiunii date fiind faptul, că, înregistrarea autovehiculului de model

„Mercedes Benz 250D” anul producerii 1993, nr. xxxxx, n/î xxxxx nr. motorului xxxxx,

a fost una justificată de către intimat.

Ori, conform probatoriul administrat a fost determinat cu certitudine faptul, că,

potrivit anexei la raportul de identificare a vehiculului RIV nr. xxx din 27 septembrie

2017, întocmit la data de 01 decembrie 2017, numărul inițial al automobilului este

xxxxx, număr care a fost supus modificării, iar numărul inițial este xxxxx. Numărul de

motor xxxxx este falsificat, iar numărul inițial este xxxxx.

La caz, instanța de apel a reținut drept pertinente constatările tehnico-științifice nr.

1415 din 21 iunie 2015, în temeiul căruia a fost confirmat faptul nimicirii intenționate a

codului VIN nr. xxxxx și modificării acestuia prin metoda artizanală în cod VIN nr.

xxxxx.

În vederea executării încheierii DPIT și CA nr.A-204 din 10.11.2005, la data de 21

noiembrie 2005 în cadrul SÎT nr. 1 au fost efectuate operațiunile tehnologice 24 și 05 cu

indicarea în certificatul de înmatriculare a codului VIN xxxxx (modificat neautorizat).

Materialele ce au servit ca bază la efectuarea procedurilor de înmatriculare menționate

mai sus au fost nimicite după expirarea termenului stabilit de păstrare.

Iar, la data de 29 noiembrie 2011, în cadrul SÎT nr.6 acest autovehicul a fost

înmatriculat, ca fiind înstrăinat cu atribuirea nr./î xxxxx, iar la data de 19 iunie 2014, în

baza încheierii DÎTCCA din 27.05.2014, transportul vizat a fost documentat, cu

indicarea mențiunilor: “numărul caroseriei fals” și „numărul caroseriei convențional”,

astfel, din normele materiale precitate este interzisă înregistrarea de stat a vehiculelor și

agregatelor acestora care au numerele de identificare nimicite intenționat, falsificate sau

contrafăcute.

4

Prin urmare, în circumstanțele constatate, Colegiul instanței de apel a determinat

că, Agenția Servicii Publice, în mod întemeiat, a refuzat în înregistrarea autovehiculului

procurat de către Gheorghe Cernega.

Astfel, în circumstanțele în care a fost stabilit că, vehiculele care au numere de

identificare nimicite intenționat, falsificate sau contrafăcute nu se acceptă spre

înmatriculare, reînmatriculare, instanța de apel a determinat că nu este nici un temei în

vederea stabilirii netemeiniciei refuzului cu privire la înmatricularea autovehiculului de

model „Mercedes Benz 250D".

Subsecvent celor expuse, Colegiul civil al instanței de apel indică că potrivit

materialelor din dosar, interdicția înregistrării acestuia rezultă direct din pct.6 al

Regulilor de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor, aprobate prin Anexa nr.2 a

Hotărârii Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999.

Astfel, în condițiile în care sunt impedimente legale în vederea înregistrării

automobilului procurat de către Gheorghe Cernega, just a stabilit instanța de apel

netemeinicia cererii de apel formulate.

La caz instanța de apel a reținut faptul că, anterior autoturismul procurat de către

apelant a fost înregistrat, nu legitimează cererea acestuia, ori, la moment există date

privind anunțarea în căutare a bunului procurat, precum și date că vehiculul are numere

de identificare falsificate.

La data de 25 martie 2019, Gheorghe Cernega a depus cerere de recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și

anume cu concluzia acesteia precum că Gheorghe Cernega a prezentat în mod eronat

circumstanțele cauzei, și că anterior autoturismul procurat de către el, a fost înregistrat,

nu legitimează cererea acestuia, ori la moment există date privind anunțarea în căutare a

bunului, deoarece autoturismul în cauză a fost introdus și înmatriculat în Republica

Moldova în anul 1996, adică mai bine de 21 de ani, automobilul dat s-a aflat în circuitul

civil.

A menționat că automobilul dat în această perioadă, conform informației

prezentată de Agenția Servicii Publice, Departamentul Înmatriculări a mijloacelor de

transport și calificare a conducătorilor auto, ultima referitor la mijlocul de transport de

model „Mercedes Benz 250D” n/î xxxxx nr. motorului xxxxx a fost înregistrat după

mai multe persoane, iar la moment i se refuză înmatricularea automobilului pe numele

sau, deoarece au fost modificate elementele de autentificare a motorului automobilului

respectiv peste hotarele RM, până la intrarea lui pe teritoriul RM.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează

următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

5

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 30 ianuarie 2019, dar date care

ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 25 martie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

6

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de Gheorghe Cernega nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

7

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Gheorghe Cernega nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă

și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.

433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Gheorghe Cernega se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8