3ra-644/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-644/19

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud: S. Aramă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, A. Curdov, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Grigore Reniță împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Basarabeasca cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost admis apelul declarat de Grigore Reniță, a fost casată hotărârea din 26 iulie 2018

a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 20 iunie 2018 Grigore Reniță a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Basarabeasca cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 4 mai 2018 a adresat Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Basarabeasca o cerere privind solicitarea de a-i fi

recalculat cuantumul pensiei stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 și ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor

Interne.

A menționat că la 15 mai 2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Basarabeasca a expediat în adresa sa răspunsul cu nr. 374 prin care i-a fost refuzat

în satisfacerea cerințelor de efectuare a recalculării pensiei.

La 18 mai 2018 a depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea

răspunsului nr. 374 din 15 mai 2018 și admiterea cererii din 4 mai 2018, însă nu a

primit niciun răspuns.

A relatat că a activat la Inspectoratul de Poliție Basarabeasca, iar la 26 martie

2011 s-a pensionat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, astfel vechimea în

muncă urmând a fi calculată la un an lucrat, cu echivalentul a doi ani.

1

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

A solicitat anularea răspunsului nr. 374 din 15 mai 2018, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalcularea pensiei în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și ordinul nr. 96 din 20 martie

2018 a Ministerului Afacerilor Interne.

Prin hotărârea din 26 iulie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cererea

de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 30 iulie 2018 Grigore Reniță a declarat apel împotriva hotărârii din 26 iulie

2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

declarat de Grigore Reniță, a fost casată hotărârea din 26 iulie 2018 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă cererea

de chemare în judecată. A fost recunoscut ilegal refuzul nr. 374 din 15 mai 2018 a

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Basarabeasca privind recalcularea pensiei lui

Grigore Renița. A fost obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale Basarabeasca

de a efectua recalcularea pensiei pentru perioada activității lui Grigore Renița în

cadrul izolatorului de urmărire penală.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

1 alin. (2), art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, art. 13 lit. a), art. 14 lit. a), art. 48, art. 54 al Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, pct. 7 lit. b) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare.

În contextul normelor enunțate, instanța de apel a concluzionat că prima

instanță greșit a conchis asupra netemeiniciei cerințelor reclamantului, întrucât la

data stabilirii pensiei, organul abilitat nu a dat o apreciere normelor legale și nu a

luat în considerație avantajele preăzute de legiuitor la stabilirea vechimii în muncă a

lui Grigore Reniță și anume, perioada când acesta a activat în cadrul Izolatorului de

detenție provizorie și escortă al CPR Basarabeasca.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că refuzul intimatului de stabilire și

recalculare a pensiei, constituie o încălcare a drepturilor apelantului.

La 29 martie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material.

A menționat că nu există temei de recalculare a pensiei stabilită intimatului,

deoarece acesta nu a activat în vre-o instituție pentru care vechimea în muncă să-i

fie calculată cu înlesniri.

De asemenea, a relevat că instanța de apel nu a determinat statutul juridic al

pârâtului față de care reclamantul a înaintat pretenții și anume, Casa Teritorială de

2

Asigurări Sociale Basarabeasca, care reprezintă o structură teritorială a Casei

Naționale și nu are statut de persoană juridică.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi hotărâri.

Completul reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul va examina admisibilitatea cererii de recurs prin

prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta

procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a

Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 14 februarie 2019.

Astfel, recursul declarat la 29 martie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

4

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440

alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

5