2rac-148/19 — Interzicerea efectuării lucrărilor de constructie

Dosarul nr. 2rac–148/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. S. Stratan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) D E C I Z I E 29 mai 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Victor Burduh Svetlana Filincova examinând recursul declarat de SRL ,,Xpetrol Grup”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către AO „Comunitatea evreiască din Republica Moldova”, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, AO „Viitorul Verde” împotriva SRL ,, Xpetrol Grup”, intervenient accesoriu Primăria mun.

Chișinău privind interzicerea efectuării lucrărilor, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către SRL ,,Xpetrol Grup” și menținută hotărârea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 30 martie 2016, AO „Comunitatea evreiască din Republica Moldova” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Xpetrol Grup” prin care a solicitat interzicerea pârâtei de a construi stația de alimentare cu produse petroliere din str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău, pe terenul cu nr. cadastral 0100508.483, în zona de protecție a monumentului de for public – Stela funerară „Pogromul evreiesc din 1903 - 90 de ani”.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, pârâta SRL ,,Xpetrol Grup” a demarat construcția stației de alimentare cu produse petroliere în str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău, în preajma Parcului „Alunelul”, care este ilicită și urmează a fi interzisă. Astfel, SRL ,,Xpetrol Grup” a primit autorizare pentru construcția stației de alimentare cu produse petroliere, însă anterior, prin dispoziția Primarului mun. 1 Chișinău nr. 72-d din 23 martie 1993, a fost acceptată amplasarea în Parcul „Alunelul” a Stelei comemorative a 90 ani de la primul pogrom contra populației evreiești din orașul Chișinău.

În acest context, potrivit art. 8 din Legea privind monumentele de for public nr. 192 din 30 septembrie 2011, pentru fiecare monument de for public se instituie și se delimitează, prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului și prin cea cadastrală, zona lui de protecție stabilită perimetral, de jur împrejurul monumentului, pe o rază de la 50 la 100 m, în funcție de particularitățile cadrului urbanistic și/sau natural existent, precum și de caracteristicile monumentului de for public. Astfel, în opinia reclamantei amplasarea stației de alimentare cu produse petroliere, a cărei construcție a fost inițiată de SRL ,,Xpetrol Grup”, se află în zona de protecție a monumentului de for public – Stela funerară „Progromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”.

Potrivit răspunsului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, monumentul respectiv cade sub incidența și este protejat prin Legea monumentelor de for public și dispune de o zonă de protecție care include lotul de teren pe care SRL „Xpetrol Grup” a inițiat construcția stației de alimentare cu produse petroliere. A mai menționat că, SRL „Xpetrol Grup” nu a obținut avizul Consiliului Național al Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii, fapt de duce la concluzia că, Autorizația de construire nu a fost emisă cu respectarea prevederilor legii. La depunerea actelor pentru obținerea autorizației de construire, în setul de documente lipseau avizele Centrului de sănătate publică, Agenției Ecologice Chișinău și Direcției Salvatori și Pompieri, iar obiectul proiectat, parțial iese după liniile roșii a drumurilor.

Totodată, reclamanta a menționat că, Primarul General al mun. Chișinău, prin Dispoziția nr. 888-2 din 19 octombrie 2015, a constatat că documentația de proiect elaborată pentru construcția stațiilor de alimentare cu produse petroliere nu respectă condițiile stabilite în Certificatul de urbanism nr. 333/14 din 6 iunie 2014, iar autorizațiile de construire nu sunt avizate, fapt pentru care a dispus sistarea valabilității Autorizațiilor de construire nr. 84 și nr. 85 din 13 mai 2015, eliberate SRL „Xpetrol Grup”, până la înlăturarea tuturor neregulilor depistate. Ulterior, Consiliul mun. Chișinău prin Dispoziția nr. 1/9 din 18 februarie 2016, a instituit moratoriul, pe o perioadă de un an, la proiectarea și construirea stațiilor de alimentare cu produse petroliere în mun.

Chișinău. Cu toate acestea, pârâta SRL ,,Xpetrol Grup” continuă construcția stațiilor de alimentare cu petrol, încălcând zona de protecție a monumentului de for public Stela funerară „Progromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”. La 14 februarie 2017, instanța a admis cererea de intervenire în proces în 2 calitate de coreclamant a Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Totodată, la aceiași dată, instanța a admis cererea pârâtei, de atragere în proces în calitate de intervenient accesoriu, Primăria mun. Chișinău. Ulterior, la 30 mai 2017, instanța a admis cerere de intervenire în proces în calitate de coreclamant a AO „Viitorul Verde”. În motivarea acestei cereri AO „Viitorul Verde” a indicat că, stația de alimentare cu produse petroliere preconizată a fi construită se află în zona de protecție a Parcului „Alunelul” (suprafața destinată spațiilor verzi) la o distanță de 10 metri, iar de spațiile verzi din cuprinsul arterelor de circulație până la 20 metri.

A indicat că potrivit prevederilor Normativelor în Construcții NCM B.01.03- 2005, distanța de la clădire și construcțiile întreprinderilor (indiferent de gradul lor de rezistență la foc) până la hotarele masivului forestier de specii rășinoase trebuie adoptată de 100 metri, specii mixte – 50 metri, specii foioase – 20 metri. După cum a indicat AO „Viitorul Verde” compoziția plantațiilor verzi din Parcul „Alunelul” reprezintă specii mixte, ceia ce presupune necesitatea de a asigura zona de protecție la distanța de 50 metri. Totodată, compoziția spațiilor verzi din cuprinsul arterelor de circulație reprezintă specii rășinoase și distanța necesară pentru asigurarea zonei de protecție este de 100 metri.

În pofida acestor fapte, proiectul stației de alimentare cu produse petroliere nu doar că nu respectă condițiile normative de asigurare a zonei de protecție a spațiilor verzi, dar vizează defrișarea copacilor din spațiul verde. A considerat relevant de a menționa prevederile art. 20 alin. (2), (3) din Legea cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, potrivit căruia construcțiile incompatibile cu destinația spațiilor verzi (obiective industriale, stații de alimentare cu combustibilul etc.) sunt interzise. Se interzice, în spațiile verzi efectuarea construcțiilor fără avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat și obștești și fără acordul populației din zonele limitrofe.

A declarat că SRL ,,Xpetrol Grup” nu a solicitat și nici nu a primit acordul populației din zonele limitrofe privind construcția stației de alimentare cu produse petroliere în zona Parcului „Alunelul”. Or, locatarii blocurilor din preajma terenului unde urmează a fi construită stația, au organizat o acțiune de protest în cadrul căreia și-au expus dezacordul și nemulțumirile legate de intenția SRL ,,Xpetrol Grup” de a demara lucrările de construcție. Prin hotărârea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către coreclamanții AO Comunitatea evreiască din Republica Moldova”, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, AO „Viitorul Verde” împotriva pârâtei SRL ,,Xpetrol Grup”, intervenient accesoriu Primăria mun.

Chișinău privind interzicerea efectuării lucrărilor. S-a interzis SRL ,,Xpetrol Grup” de a efectua construcția stației alimentare cu produse petroliere din str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău, pe terenul cadastral nr. 3 0100508.483. Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către SRL ,,Xpetrol Grup” și menținută hotărârea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). Pentru a ajunge la soluția de admitere a acțiunii, instanțele ierarhic inferioare au reținut în special că, potrivit răspunsului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din 6 iulie 2016, conform Planului urbanistic general, terenul cu nr. cadastral 0100508.483 situat la intersecția str. Milano cu str. Calea Ieșilor, mun.

Chișinău, se află la o distanță de 70 de metri de monumentul de for public - Stela funerară ”Progromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”, fiind amplasat în perimetrul zonei de protecție a acestuia. Astfel, lucrările de construcție inițiate de SRL ,,Xpetrol Grup” pe terenul menționat, se desfășoară în zona de protecție aferentă monumentului de for public și nu au fost coordonate și avizate cu Consiliul Național al Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii. La fel, instanțele au învederat asupra faptului că, chiar dacă autoritățile nu au delimitat expres zona de protecție a monumentul de for public - Stela funerară ”Progromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”, aceasta nu poate fi interpretat în defavoarea protecției monumentelor de for public și urmează a se considera că acesta beneficiază de o zonă de protecție de 100 metri.

Or, o altă interpretare ar crea pericolul anihilării scopului instituirii zonei de protecție a monumentelor de for public, ducând la golirea de conținut a scopurilor adoptării Legii monumentelor de for public, și anume de a reglementa regimul juridic general al înființării, realizării, amplasării, administrării și protejării monumentelor de for public. La 11 februarie 2019, SRL ,,Xpetrol Grup” a declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat eronat legea.

La 25 martie 2019, AO „Comunitatea evreiască din Republica Moldova” a depus o referință la recursul declarat de SRL ,,Xpetrol Grup” solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. La 27 martie 2019, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor reprezentată de avocatul Lefter Aurel a depus o referință la recursul declarat de SRL ,,Xpetrol Grup” solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de SRL ,,Xpetrol Grup” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 13 noiembrie 2018, fără a fi anexate probe ce ar confirma data recepționării acesteia, 4 iar recursul a fost declarat la 11 februarie 2019, fapt ce atestă că recurenta s-a conformat normelor procedurale legale și a declarat în termen recursul. În conformitate cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34). În corespundere cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL ,,Xpetrol Grup” este neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei recurate și a hotărârea primei instanțe, din considerentele ce urmează. Potrivit art. 118 alin. (1) al Codului de procedură civilă fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale, iar conform art. 130 al aceleiași legi instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Din ansamblul probelor prezentate, Colegiul lărgit constată că, în anul 1993, Primăria mun. Chișinău a permis Asociației de cultură evreiască amplasarea stelei comemorative în parcul ”Alunelul”, Calea Ieșilor. Ulterior, în anii 2014-2015, Primăria mun. Chișinău a certificat și a autorizat executarea lucrărilor de construire a unei stații de alimentare cu produse petroliere, în limitele terenului cu nr. cadastral 0100508.483.

Potrivit informației prezentate de Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, monumentul - Stela funerară ”Pogromul evreiesc din 1903 – 90 de 5 ani” a fost inaugurat în anul 1993 și este protejat prin Legea monumentelor de for public. La fel, informațiile livrate de Agenție atestă că, legea stabilește o zona de protecție a monumentelor de for public, iar lucrările inițiate de SRL ,,Xpetrol Grup” nu au fost coordonate, avizate cu Consiliul Național al Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii. Potrivit revendicărilor din acțiunea examinată, obiectul litigiului îl constituie interzicerea recurentei SRL ,,Xpetrol Grup” de a efectua construcția stației alimentare cu produse petroliere în zona de protecție a monumentului de for public.

Colegiul lărgit notează ca indubitabil faptul că Stela funerară ”Pogromul evreiesc din 1903 – 90 de ani” este un monument de for public, or potrivit Deciziei nr. 6/17 din 19 decembrie 2016 a Consiliului mun. Chișinău, acest monument este indicat sub nr. 37 în Registrul monumentelor de for public, criticele recurentei în acest context fiind irelevante. Astfel, potrivit art. 8 din Legea monumentelor de for public (în redacția în vigoare până la 08 decembrie 2017), pentru fiecare monument de for public se instituie și se delimitează, prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului și prin cea cadastrală, zona lui de protecție stabilită perimetral, de jur împrejurul monumentului, pe o rază de la 50 la 100 m, în funcție de particularitățile cadrului urbanistic și/sau natural existent, precum și de caracteristicile monumentului de for public.

În zona de protecție pot fi instituite servituți de utilitate publică. În planurile și regulamentele de urbanism aprobate și avizate conform legislației în vigoare vor fi prevăzute reglementări speciale de construire în zonele de protecție a monumentelor de for public. Conform art. 9 alin. (3), (5) al aceleiași legi, intervențiile constructive neautorizate în zona de protecție, efectuarea neautorizată de inscripții, înscrisuri, desene sau orice alte acțiuni care conduc la distrugerea, degradarea, schimbarea datelor istorice ori a înfățișării monumentului de for public sunt interzise. Protejarea monumentelor de for public este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică și de amenajare a teritoriului, la nivel național și local.

Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (în vigoare din 26 aprilie 1993) în art. 2 alin. (1) enunță că statele se angajează să acționeze (…) pentru ca exercitarea deplină a drepturilor recunoscute în prezentul Pact să fie asigurată progresiv prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin adoptarea de măsuri legislative. Art. 15 al Pactului statuează că, măsurile pe care statele părți la prezentul Pact le vor lua pentru a asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie să cuprindă măsurile necesare pentru a asigura menținerea, dezvoltarea și difuzarea științei și culturii. Normele în cauză descriu natura obligațiilor legale generale asumate de statele-părți la Pact.

Aceste obligații includ atât obligațiile de conduită, cât și obligațiile de rezultat. 6 În această ordine de idei, o măsură legislativă întreprinsă de stat este Legea privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și statutul juridic al organizațiilor lor, care prevede la art. 5, obligația pozitivă a statului de ocrotire a monumentelor de istorie și cultură ale minorităților naționale.

Astfel, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, exercitându-și funcțiile de supraveghere a respectării legislației în domeniul protecției a monumentelor istorice, stabilite de Regulamentul Agenției aprobat prin Ordinul Ministerului Culturii nr. 232 din 02 august 2010, a sesizat despre faptul că monumentul în cauză cade sub incidența Legii monumentelor de for public și beneficiază de protecția stipulată în aceasta, precum și faptul că monumentul dispune de o zonă de protecție care include lotul de teren pe care este inițiată construcția stației de alimentare cu produse petroliere. Mai mult, teritoriul zonei de protecție a monumentului este delimitat de Planul General al Zonei de Protecție al monumentului de for public, din care se stabilește că terenul pe care SRL ,,Xpetrol Grup” a inițiat lucrările de construcție se află în interiorul acestei zone de protecție.

La acest capitol, Colegiul lărgit apreciază critic argumentele recursului declarat de SRL „Xpetrol Grup” cu privire la faptul că monumentul de for public – Stela funerară „Pogromul evreiesc din 1903 - 90 de ani” nu dispune de teren propriu și ar urma să aibă o zonă de protecție de 20 metri. Tot în acest context, Colegiul apreciază ca fiind juste concluziile instanței de apel precum că, chiar dacă autoritățile nu au delimitat expres zona de protecție a monumentul de for public - Stela funerară ”Pogromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”, aceasta nu poate fi interpretat în defavoarea protecției monumentelor de for public și urmează a se considera că acesta beneficiază de o zonă de protecție de 100 metri.

Un alt temei de admitere a acțiunii a servit faptul că, lucrările de construcție nu au fost coordonate și avizate cu Consiliul Național al Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii. În acest sens, art. 16 alin. (2) din Legea cu privire la ocrotirea monumentelor prevede că, metodologiile, normativele și reglementările din domeniul ocrotirii monumentelor, proiectele de intervenții la monumentele de istorie, artă și arhitectură și în zonele lor de protecție, în zonele construite cu statut de monument sunt aprobate conform etapelor de execuție (schiță de proiect și proiect de execuție) de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în baza avizului Consiliului Național al Monumentelor Istorice.

Potrivit pct. 1 lit. a) Titlul VII al Regulamentului privind zonele protejate naturale și construite, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1009 din 5 octombrie 2000, pentru autorizarea executării lucrărilor la obiectivele incluse în patrimoniul natural și construit și în zonele pentru care s-a instituit un anumit regim de protecție prevăzut de planurile urbanistice și de amenajare a 7 teritoriului aprobate, solicitantul autorizației de construire va obține: în ansamblurile de arhitectură, rezervațiile de arhitectură și urbanism, în cazul siturilor arheologice, parcurilor și grădinilor-monumente istorice, nucleul istoric al or. Chișinău și monumentele de importanță națională și zonele lor de protecție - avizul comisiei pentru monumente și zone protejate a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Pentru monumentele de importanță locală și pentru construcțiile din zonele lor de protecție - avizul comisiei județene sau comisiei municipiului Chișinău pentru monumente și zone protejate, în funcție de locul amplasării monumentului. Reglementări similare sunt prevăzute și în art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea privind autorizarea lucrărilor de construcție. În pofida prevederilor enunțate supra, SRL ,,Xpetrol Grup” a inițiat lucrările de construcție a stației de alimentare cu produse petroliere, în zona de protecție a monumentului de for public fără coordonarea și avizarea organului de resort, or la proiectul de execuție anexat la materialele cauzei o astfel de coordonare (avizare) lipsește, iar lucrările în lipsa avizării sunt neautorizate.

Urmează de reținut că, art. 59 din Legea cu privire la ocrotirea monumentelor interzice expres executarea și finanțarea activităților nesancționate de organele competente. Așadar, potrivit art. 11 al Codului civil (în redacția în vigoare la momentul înaintării acțiunii), apărarea dreptului civil se face, în condițiile legii, prin restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui.

Colegiul lărgit trage concluzia că, AO „Comunitatea evreiască din Republica Moldova”, fiind împuternicită în temeiul Legii cu privire la ocrotirea monumentelor să exercite controlul obștesc asupra protecției monumentelor precum și asupra programelor de construcție și reconstrucție în zonele de protecție, absolut just a acționat recurenta în justiție cu o acțiune de suprimare a lucrărilor de construcție, or amplasarea unei stații de alimentare cu produse petroliere în zona de protecție a monumentului de for public – Stela funerară ”Pogromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”, în Parcul „Alunelul”, cu certitudine va știrbi valoarea lui estetică. Mai mult ca atât, Colegiul lărgit atestă un temei separat de interzicere a lucrărilor de construcție, indicat în revendicările AO „Viitorul Verde” și anume cel prevăzut de Legea cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale.

Se reiterează că, în corespundere cu art. 20 alin. (2), (3) din legea menționată supra, potrivit căruia construcțiile incompatibile cu destinația spațiilor verzi (obiective industriale, stații de alimentare cu combustibilul etc.) sunt interzise. Se interzice, în spațiile verzi, efectuarea construcțiilor fără avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat și obștești și fără acordul populației din zonele limitrofe. Astfel, legea stabilește situații de sine stătătoare în care este interzis efectuarea construcțiilor în spațiile verzi. În primul rând, este interzisă construcția 8 unor obiective incompatibile cu destinația spațiilor verzi, la caz a unei stații de alimentare cu produse petroliere.

În al doilea rând, este interzisă efectuarea lucrărilor de construcție fără întrunirea cumulativă a prevederilor alin. (3) din legea stipulată, și anume, fără avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat și obștești și fără acordul populației din zonele limitrofe. În corespundere cu decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 19/1 din 28 septembrie 2000, Grădina publică – Parcul „Alunelul” este inclusă în lista spațiilor verzi din mun. Chișinău, stabilindu-i-se hotare de delimitare. Conform Planului hotarului Parcului „Alunelul” (prezentat în Anexa deciziei), terenul pe care SRL ,,Xpetrol Grup” a inițiat lucrările de construcție are hotar adiacent cu hotarul parcului, aflându-se în așa mod în zona de protecție a parcului.

La caz s-a stabilit că, SRL ,,Xpetrol Grup” nu deține acordul populației din vecinătate, or la materialele cauzei au fost anexate suficiente probe (petițiile semnate de locatarii blocurilor adiacente, confirmări al acțiunilor de protest) care demonstrează dezacordul populației la efectuarea lucrărilor de construcție. La fel, SRL ,,Xpetrol Grup” a inițiat lucrările de construcție a unei stații de alimentare cu produse petroliere, incompatibilă cu destinația spațiilor verzi, în zona de protecție a Parcului „Alunelul”, fapt inadmisibil și interzis prin lege. În coerența celor expuse, instanța de recurs atestă că argumentele expuse de recurenta SRL ,,Xpetrol Grup” poartă un caracter declarativ și formal, nefiind în stare să răstoarne legalitatea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare.

În context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele întrebări juridice puse în prezenta cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința motivelor invocate, cu privire la fondul cauzei civile. De fapt, acestea sunt argumente accesorii care depind în funcție de cele principale.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156). Astfel, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de SRL ,,XPETROL GRUP” împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: 9 Se resping recursul declarat de SRL „Xpetrol Grup”.

Se menține decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) emise în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de AO „Comunitatea evreiască din Republica Moldova”, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, AO „Viitorul Verde” împotriva SRL „Xpetrol Grup”, intervenient accesoriu Primăria mun. Chișinău privind interzicerea efectuării lucrărilor. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Victor Burduh Svetlana Filincova 10