2rac-148/19 — Interzicerea efectuării lucrărilor de constructie

2rac-148/19 — Interzicerea efectuării lucrărilor de constructie (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac–148/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. S. Stratan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Victor Burduh

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de SRL ,,Xpetrol Grup”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către AO

„Comunitatea evreiască din Republica Moldova”, Agenția de Inspectare și

Restaurare a Monumentelor, AO „Viitorul Verde” împotriva SRL ,, Xpetrol Grup”,

intervenient accesoriu Primăria mun. Chișinău privind interzicerea efectuării

lucrărilor,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către SRL ,,Xpetrol Grup” și menținută hotărârea

din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

con st ată:

La 30 martie 2016, AO „Comunitatea evreiască din Republica Moldova” s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Xpetrol Grup” prin care a

solicitat interzicerea pârâtei de a construi stația de alimentare cu produse petroliere

din str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău, pe terenul cu nr. cadastral 0100508.483, în

zona de protecție a monumentului de for public – Stela funerară „Pogromul

evreiesc din 1903 - 90 de ani”.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, pârâta SRL ,,Xpetrol Grup” a

demarat construcția stației de alimentare cu produse petroliere în str. Calea Ieșilor,

mun. Chișinău, în preajma Parcului „Alunelul”, care este ilicită și urmează a fi

interzisă. Astfel, SRL ,,Xpetrol Grup” a primit autorizare pentru construcția stației

de alimentare cu produse petroliere, însă anterior, prin dispoziția Primarului mun.

1

Chișinău nr. 72-d din 23 martie 1993, a fost acceptată amplasarea în Parcul

„Alunelul” a Stelei comemorative a 90 ani de la primul pogrom contra populației

evreiești din orașul Chișinău.

În acest context, potrivit art. 8 din Legea privind monumentele de for public

nr. 192 din 30 septembrie 2011, pentru fiecare monument de for public se instituie

și se delimitează, prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului și

prin cea cadastrală, zona lui de protecție stabilită perimetral, de jur împrejurul

monumentului, pe o rază de la 50 la 100 m, în funcție de particularitățile cadrului

urbanistic și/sau natural existent, precum și de caracteristicile monumentului de for

public.

Astfel, în opinia reclamantei amplasarea stației de alimentare cu produse

petroliere, a cărei construcție a fost inițiată de SRL ,,Xpetrol Grup”, se află în zona

de protecție a monumentului de for public – Stela funerară „Progromul evreiesc

din 1903 – 90 de ani”.

Potrivit răspunsului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor,

monumentul respectiv cade sub incidența și este protejat prin Legea monumentelor

de for public și dispune de o zonă de protecție care include lotul de teren pe care

SRL „Xpetrol Grup” a inițiat construcția stației de alimentare cu produse

petroliere.

A mai menționat că, SRL „Xpetrol Grup” nu a obținut avizul Consiliului

Național al Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii, fapt de

duce la concluzia că, Autorizația de construire nu a fost emisă cu respectarea

prevederilor legii.

La depunerea actelor pentru obținerea autorizației de construire, în setul de

documente lipseau avizele Centrului de sănătate publică, Agenției Ecologice

Chișinău și Direcției Salvatori și Pompieri, iar obiectul proiectat, parțial iese după

liniile roșii a drumurilor.

Totodată, reclamanta a menționat că, Primarul General al mun. Chișinău, prin

Dispoziția nr. 888-2 din 19 octombrie 2015, a constatat că documentația de proiect

elaborată pentru construcția stațiilor de alimentare cu produse petroliere nu

respectă condițiile stabilite în Certificatul de urbanism nr. 333/14 din 6 iunie 2014,

iar autorizațiile de construire nu sunt avizate, fapt pentru care a dispus sistarea

valabilității Autorizațiilor de construire nr. 84 și nr. 85 din 13 mai 2015, eliberate

SRL „Xpetrol Grup”, până la înlăturarea tuturor neregulilor depistate.

Ulterior, Consiliul mun. Chișinău prin Dispoziția nr. 1/9 din 18 februarie

2016, a instituit moratoriul, pe o perioadă de un an, la proiectarea și construirea

stațiilor de alimentare cu produse petroliere în mun. Chișinău. Cu toate acestea,

pârâta SRL ,,Xpetrol Grup” continuă construcția stațiilor de alimentare cu petrol,

încălcând zona de protecție a monumentului de for public Stela funerară

„Progromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”.

La 14 februarie 2017, instanța a admis cererea de intervenire în proces în

2

calitate de coreclamant a Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

Totodată, la aceiași dată, instanța a admis cererea pârâtei, de atragere în proces în

calitate de intervenient accesoriu, Primăria mun. Chișinău.

Ulterior, la 30 mai 2017, instanța a admis cerere de intervenire în proces în

calitate de coreclamant a AO „Viitorul Verde”.

În motivarea acestei cereri AO „Viitorul Verde” a indicat că, stația de

alimentare cu produse petroliere preconizată a fi construită se află în zona de

protecție a Parcului „Alunelul” (suprafața destinată spațiilor verzi) la o distanță de

10 metri, iar de spațiile verzi din cuprinsul arterelor de circulație până la 20 metri.

A indicat că potrivit prevederilor Normativelor în Construcții NCM B.01.03-

2005, distanța de la clădire și construcțiile întreprinderilor (indiferent de gradul lor

de rezistență la foc) până la hotarele masivului forestier de specii rășinoase trebuie

adoptată de 100 metri, specii mixte – 50 metri, specii foioase – 20 metri.

După cum a indicat AO „Viitorul Verde” compoziția plantațiilor verzi din

Parcul „Alunelul” reprezintă specii mixte, ceia ce presupune necesitatea de a

asigura zona de protecție la distanța de 50 metri. Totodată, compoziția spațiilor

verzi din cuprinsul arterelor de circulație reprezintă specii rășinoase și distanța

necesară pentru asigurarea zonei de protecție este de 100 metri.

În pofida acestor fapte, proiectul stației de alimentare cu produse petroliere nu

doar că nu respectă condițiile normative de asigurare a zonei de protecție a spațiilor

verzi, dar vizează defrișarea copacilor din spațiul verde.

A considerat relevant de a menționa prevederile art. 20 alin. (2), (3) din Legea

cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, potrivit căruia

construcțiile incompatibile cu destinația spațiilor verzi (obiective industriale, stații

de alimentare cu combustibilul etc.) sunt interzise. Se interzice, în spațiile verzi

efectuarea construcțiilor fără avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat și

obștești și fără acordul populației din zonele limitrofe.

A declarat că SRL ,,Xpetrol Grup” nu a solicitat și nici nu a primit acordul

populației din zonele limitrofe privind construcția stației de alimentare cu produse

petroliere în zona Parcului „Alunelul”. Or, locatarii blocurilor din preajma

terenului unde urmează a fi construită stația, au organizat o acțiune de protest în

cadrul căreia și-au expus dezacordul și nemulțumirile legate de intenția SRL

,,Xpetrol Grup” de a demara lucrările de construcție.

Prin hotărârea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către coreclamanții AO

Comunitatea evreiască din Republica Moldova”, Agenția de Inspectare și

Restaurare a Monumentelor, AO „Viitorul Verde” împotriva pârâtei SRL ,,Xpetrol

Grup”, intervenient accesoriu Primăria mun. Chișinău privind interzicerea

efectuării lucrărilor.

S-a interzis SRL ,,Xpetrol Grup” de a efectua construcția stației alimentare cu

produse petroliere din str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău, pe terenul cadastral nr.

3

0100508.483.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către SRL ,,Xpetrol Grup” și menținută hotărârea din 21 aprilie

2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a ajunge la soluția de admitere a acțiunii, instanțele ierarhic inferioare

au reținut în special că, potrivit răspunsului Agenției de Inspectare și Restaurare a

Monumentelor din 6 iulie 2016, conform Planului urbanistic general, terenul cu nr.

cadastral 0100508.483 situat la intersecția str. Milano cu str. Calea Ieșilor, mun.

Chișinău, se află la o distanță de 70 de metri de monumentul de for public - Stela

funerară ”Progromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”, fiind amplasat în perimetrul

zonei de protecție a acestuia. Astfel, lucrările de construcție inițiate de SRL

,,Xpetrol Grup” pe terenul menționat, se desfășoară în zona de protecție aferentă

monumentului de for public și nu au fost coordonate și avizate cu Consiliul

Național al Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii.

La fel, instanțele au învederat asupra faptului că, chiar dacă autoritățile nu au

delimitat expres zona de protecție a monumentul de for public - Stela funerară

”Progromul evreiesc din 1903 – 90 de ani”, aceasta nu poate fi interpretat în

defavoarea protecției monumentelor de for public și urmează a se considera că

acesta beneficiază de o zonă de protecție de 100 metri. Or, o altă interpretare ar

crea pericolul anihilării scopului instituirii zonei de protecție a monumentelor de

for public, ducând la golirea de conținut a scopurilor adoptării Legii monumentelor

de for public, și anume de a reglementa regimul juridic general al înființării,

realizării, amplasării, administrării și protejării monumentelor de for public.

La 11 februarie 2019, SRL ,,Xpetrol Grup” a declarat recurs împotriva

deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat eronat legea.

La 25 martie 2019, AO „Comunitatea evreiască din Republica Moldova” a

depus o referință la recursul declarat de SRL ,,Xpetrol Grup” solicitând

considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

La 27 martie 2019, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor

reprezentată de avocatul Lefter Aurel a depus o referință la recursul declarat de

SRL ,,Xpetrol Grup” solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de SRL ,,Xpetrol Grup” a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 13

noiembrie 2018, fără a fi anexate probe ce ar confirma data recepționării acesteia,

4

iar recursul a fost declarat la 11 februarie 2019, fapt ce atestă că recurenta s-a

conformat normelor procedurale legale și a declarat în termen recursul.

În conformitate cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

În corespundere cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură

civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să

mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de SRL ,,Xpetrol Grup” este neîntemeiat și care urmează a fi

respins cu menținerea deciziei recurate și a hotărârea primei instanțe, din

considerentele ce urmează.

Potrivit art. 118 alin. (1) al Codului de procedură civilă fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale, iar conform art. 130 al aceleiași legi instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea pricinii.

Din ansamblul probelor prezentate, Colegiul lărgit constată că, în anul 1993,

Primăria mun. Chișinău a permis Asociației de cultură evreiască amplasarea stelei

comemorative în parcul ”Alunelul”, Calea Ieșilor. Ulterior, în anii 2014-2015,

Primăria mun. Chișinău a certificat și a autorizat executarea lucrărilor de construire

a unei stații de alimentare cu produse petroliere, în limitele terenului cu nr.

cadastral 0100508.483.

Potrivit informației prezentate de Agenția de Inspectare și Restaurare a

Monumentelor, monumentul - Stela funerară ”Pogromul evreiesc din 1903 – 90 de

5

ani” a fost inaugurat în anul 1993 și este protejat prin Legea monumentelor de for

public. La fel, informațiile livrate de Agenție atestă că, legea stabilește o zona de

protecție a monumentelor de for public, iar lucrările inițiate de SRL ,,Xpetrol

Grup” nu au fost coordonate, avizate cu Consiliul Național al Monumentelor de

For Public din cadrul Ministerului Culturii.

Potrivit revendicărilor din acțiunea examinată, obiectul litigiului îl constituie

interzicerea recurentei SRL ,,Xpetrol Grup” de a efectua construcția stației

alimentare cu produse petroliere în zona de protecție a monumentului de for public.

Colegiul lărgit notează ca indubitabil faptul că Stela funerară ”Pogromul

evreiesc din 1903 – 90 de ani” este un monument de for public, or potrivit Deciziei

nr. 6/17 din 19 decembrie 2016 a Consiliului mun. Chișinău, acest monument este

indicat sub nr. 37 în Registrul monumentelor de for public, criticele recurentei în

acest context fiind irelevante.

Astfel, potrivit art. 8 din Legea monumentelor de for public (în redacția în

vigoare până la 08 decembrie 2017), pentru fiecare monument de for public se

instituie și se delimitează, prin documentația de urbanism și de amenajare a

teritoriului și prin cea cadastrală, zona lui de protecție stabilită perimetral, de jur

împrejurul monumentului, pe o rază de la 50 la 100 m, în funcție de

particularitățile cadrului urbanistic și/sau natural existent, precum și de

caracteristicile monumentului de for public. În zona de protecție pot fi instituite

servituți de utilitate publică. În planurile și regulamentele de urbanism aprobate și

avizate conform legislației în vigoare vor fi prevăzute reglementări speciale de

construire în zonele de protecție a monumentelor de for public.

Conform art. 9 alin. (3), (5) al aceleiași legi, intervențiile constructive

neautorizate în zona de protecție, efectuarea neautorizată de inscripții, înscrisuri,

desene sau orice alte acțiuni care conduc la distrugerea, degradarea, schimbarea

datelor istorice ori a înfățișării monumentului de for public sunt interzise.

Protejarea monumentelor de for public este parte componentă a strategiilor de

dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică și de amenajare a

teritoriului, la nivel național și local.

Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (în

vigoare din 26 aprilie 1993) în art. 2 alin. (1) enunță că statele se angajează să

acționeze (…) pentru ca exercitarea deplină a drepturilor recunoscute în prezentul

Pact să fie asigurată progresiv prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin

adoptarea de măsuri legislative. Art. 15 al Pactului statuează că, măsurile pe care

statele părți la prezentul Pact le vor lua pentru a asigura deplina exercitare a acestui

drept trebuie să cuprindă măsurile necesare pentru a asigura menținerea,

dezvoltarea și difuzarea științei și culturii.

Normele în cauză descriu natura obligațiilor legale generale asumate de

statele-părți la Pact. Aceste obligații includ atât obligațiile de conduită, cât și

obligațiile de rezultat.

6

În această ordine de idei, o măsură legislativă întreprinsă de stat este Legea

privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și statutul juridic

al organizațiilor lor, care prevede la art. 5, obligația pozitivă a statului de ocrotire a

monumentelor de istorie și cultură ale minorităților naționale.

Astfel, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, exercitându-și

funcțiile de supraveghere a respectării legislației în domeniul protecției a

monumentelor istorice, stabilite de Regulamentul Agenției aprobat prin Ordinul

Ministerului Culturii nr. 232 din 02 august 2010, a sesizat despre faptul că

monumentul în cauză cade sub incidența Legii monumentelor de for public și

beneficiază de protecția stipulată în aceasta, precum și faptul că monumentul

dispune de o zonă de protecție care include lotul de teren pe care este inițiată

construcția stației de alimentare cu produse petroliere. Mai mult, teritoriul zonei de

protecție a monumentului este delimitat de Planul General al Zonei de Protecție al

monumentului de for public, din care se stabilește că terenul pe care SRL ,,Xpetrol

Grup” a inițiat lucrările de construcție se află în interiorul acestei zone de

protecție.

La acest capitol, Colegiul lărgit apreciază critic argumentele recursului

declarat de SRL „Xpetrol Grup” cu privire la faptul că monumentul de for public –

Stela funerară „Pogromul evreiesc din 1903 - 90 de ani” nu dispune de teren

propriu și ar urma să aibă o zonă de protecție de 20 metri.

Tot în acest context, Colegiul apreciază ca fiind juste concluziile instanței de

apel precum că, chiar dacă autoritățile nu au delimitat expres zona de protecție a

monumentul de for public - Stela funerară ”Pogromul evreiesc din 1903 – 90 de

ani”, aceasta nu poate fi interpretat în defavoarea protecției monumentelor de for

public și urmează a se considera că acesta beneficiază de o zonă de protecție de

100 metri.

Un alt temei de admitere a acțiunii a servit faptul că, lucrările de construcție

nu au fost coordonate și avizate cu Consiliul Național al Monumentelor de For

Public din cadrul Ministerului Culturii.

În acest sens, art. 16 alin. (2) din Legea cu privire la ocrotirea monumentelor

prevede că, metodologiile, normativele și reglementările din domeniul ocrotirii

monumentelor, proiectele de intervenții la monumentele de istorie, artă și

arhitectură și în zonele lor de protecție, în zonele construite cu statut de monument

sunt aprobate conform etapelor de execuție (schiță de proiect și proiect de

execuție) de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în baza avizului

Consiliului Național al Monumentelor Istorice.

Potrivit pct. 1 lit. a) Titlul VII al Regulamentului privind zonele protejate

naturale și construite, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

1009 din 5 octombrie 2000, pentru autorizarea executării lucrărilor la obiectivele

incluse în patrimoniul natural și construit și în zonele pentru care s-a instituit un

anumit regim de protecție prevăzut de planurile urbanistice și de amenajare a

7

teritoriului aprobate, solicitantul autorizației de construire va obține: în

ansamblurile de arhitectură, rezervațiile de arhitectură și urbanism, în cazul

siturilor arheologice, parcurilor și grădinilor-monumente istorice, nucleul istoric al

or. Chișinău și monumentele de importanță națională și zonele lor de protecție -

avizul comisiei pentru monumente și zone protejate a Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului și Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Pentru monumentele de importanță locală și pentru construcțiile din zonele lor de

protecție - avizul comisiei județene sau comisiei municipiului Chișinău pentru

monumente și zone protejate, în funcție de locul amplasării monumentului.

Reglementări similare sunt prevăzute și în art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea

privind autorizarea lucrărilor de construcție.

În pofida prevederilor enunțate supra, SRL ,,Xpetrol Grup” a inițiat lucrările

de construcție a stației de alimentare cu produse petroliere, în zona de protecție a

monumentului de for public fără coordonarea și avizarea organului de resort, or la

proiectul de execuție anexat la materialele cauzei o astfel de coordonare (avizare)

lipsește, iar lucrările în lipsa avizării sunt neautorizate.

Urmează de reținut că, art. 59 din Legea cu privire la ocrotirea monumentelor

interzice expres executarea și finanțarea activităților nesancționate de organele

competente. Așadar, potrivit art. 11 al Codului civil (în redacția în vigoare la

momentul înaintării acțiunii), apărarea dreptului civil se face, în condițiile legii,

prin restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin

care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui.

Colegiul lărgit trage concluzia că, AO „Comunitatea evreiască din Republica

Moldova”, fiind împuternicită în temeiul Legii cu privire la ocrotirea

monumentelor să exercite controlul obștesc asupra protecției monumentelor

precum și asupra programelor de construcție și reconstrucție în zonele de protecție,

absolut just a acționat recurenta în justiție cu o acțiune de suprimare a lucrărilor de

construcție, or amplasarea unei stații de alimentare cu produse petroliere în zona de

protecție a monumentului de for public – Stela funerară ”Pogromul evreiesc din

1903 – 90 de ani”, în Parcul „Alunelul”, cu certitudine va știrbi valoarea lui

estetică.

Mai mult ca atât, Colegiul lărgit atestă un temei separat de interzicere a

lucrărilor de construcție, indicat în revendicările AO „Viitorul Verde” și anume cel

prevăzut de Legea cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale.

Se reiterează că, în corespundere cu art. 20 alin. (2), (3) din legea menționată

supra, potrivit căruia construcțiile incompatibile cu destinația spațiilor verzi

(obiective industriale, stații de alimentare cu combustibilul etc.) sunt interzise. Se

interzice, în spațiile verzi, efectuarea construcțiilor fără avizul pozitiv al expertizei

ecologice de stat și obștești și fără acordul populației din zonele limitrofe.

Astfel, legea stabilește situații de sine stătătoare în care este interzis

efectuarea construcțiilor în spațiile verzi. În primul rând, este interzisă construcția

8

unor obiective incompatibile cu destinația spațiilor verzi, la caz a unei stații de

alimentare cu produse petroliere. În al doilea rând, este interzisă efectuarea

lucrărilor de construcție fără întrunirea cumulativă a prevederilor alin. (3) din legea

stipulată, și anume, fără avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat și obștești și

fără acordul populației din zonele limitrofe.

În corespundere cu decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 19/1 din 28

septembrie 2000, Grădina publică – Parcul „Alunelul” este inclusă în lista spațiilor

verzi din mun. Chișinău, stabilindu-i-se hotare de delimitare. Conform Planului

hotarului Parcului „Alunelul” (prezentat în Anexa deciziei), terenul pe care SRL

,,Xpetrol Grup” a inițiat lucrările de construcție are hotar adiacent cu hotarul

parcului, aflându-se în așa mod în zona de protecție a parcului.

La caz s-a stabilit că, SRL ,,Xpetrol Grup” nu deține acordul populației din

vecinătate, or la materialele cauzei au fost anexate suficiente probe (petițiile

semnate de locatarii blocurilor adiacente, confirmări al acțiunilor de protest) care

demonstrează dezacordul populației la efectuarea lucrărilor de construcție.

La fel, SRL ,,Xpetrol Grup” a inițiat lucrările de construcție a unei stații de

alimentare cu produse petroliere, incompatibilă cu destinația spațiilor verzi, în zona

de protecție a Parcului „Alunelul”, fapt inadmisibil și interzis prin lege.

În coerența celor expuse, instanța de recurs atestă că argumentele expuse de

recurenta SRL ,,Xpetrol Grup” poartă un caracter declarativ și formal, nefiind în

stare să răstoarne legalitatea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare.

În context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței

de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele întrebări juridice

puse în prezenta cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

motivelor invocate, cu privire la fondul cauzei civile.

De fapt, acestea sunt argumente accesorii care depind în funcție de cele

principale. Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe

caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din

10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin

Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156).

Astfel, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de SRL

,,XPETROL GRUP” împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, este neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei din

13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

9

Se resping recursul declarat de SRL „Xpetrol Grup”.

Se menține decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) emise în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de AO

„Comunitatea evreiască din Republica Moldova”, Agenția de Inspectare și

Restaurare a Monumentelor, AO „Viitorul Verde” împotriva SRL „Xpetrol Grup”,

intervenient accesoriu Primăria mun. Chișinău privind interzicerea efectuării

lucrărilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Victor Burduh

Svetlana Filincova

10